Suspendare executare act administrativ

Dosar nr. xx/95/2020

CAF-obiect suspendare executare act administrativ

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa  Nr. 48/2020

Şedinţa publică de la 28 Ianuarie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE – xxxxx

Grefier - xxxxx

Pe rol fiind soluţionarea cererii de suspendare executare act administrativ formulată de reclamantul xxx, în contradictoriu cu pe pârâtul xxx Gorj.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat xxx, pentru reclamant, lipsă fiind părţile.

Procedura de citare  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei obiectul cauzei, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că la data de 27.01.2020 pârâtul a depus întâmpinare la dosar.

Tribunalul, având în vedere că obiectul cauzei se regăseşte în cele exceptate de la suspendarea activităţii de judecată prin Hotărârea nr. x/xx/2020 a Adunării Generale a xxxxx, încadrându-se în categoria de cauze urgente, astfel cum sunt prevăzute de lege și, în consecinţa va proceda la judecarea cauzei. 

Instanţa pune în discuţie dacă sunt cereri de formulat înainte de verificarea competenţei.

Instanţa, în temeiul art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă procedează din oficiu la verificarea şi stabilirea competenţei în soluţionarea pricinii şi constată că este competentă general, material şi teritorial să judece cauza în temeiul art. 95 cod procedură civilă, coroborat cu art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004 raportat la obiectul cererii de chemare în judecată şi temeiul juridic al acţiunii.

Avocat xxx depune la dosar o cerere precizatoare de îndreptare eroare materială.

Instanța ia act că s-a formulat o precizare de îndreptare eroare materială de către reclamant, prin apărător, în ceea ce priveşte nr. hotărârii contestate în cauză, respectiv ca fiind 6/12.12.2019 în loc de nr.9, cum din eroare s-a redactat şi, de asemenea, ia act că s-a formulat întâmpinare în cauză, prin care s-au invocat excepţii.

Cu prioritate faţă de excepţiile lipsei de interes şi a calităţii procesuale active,invocate prin întâmpinare , instanţa din oficiu, invocă excepţia inadmisibilităţii formulării cererii și acordă cuvântul asupra excepţiei invocate:

Avocat xxx solicită respingerea excepţiei, întrucât cererea de suspendare este admisibilă conform Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 530/2013 prin care s-a stabilit că astfel de cauze sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi conform dispoziţiilor art.14 din LCA.

Tribunalul reţine cauza în pronunţare asupra excepţiei invocate.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr.xx/95/2020 la data de 0x.0x.2020 pe rolul Tribunalului Gorj -Secţia contencios administrativ și fiscal, reclamantul xxx, în contradictoriu cu pârâtul xxxxxx, a solicitat, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, suspendarea efectelor Hotărârii nr. 9 din 12.12. 2019 emisa de preşedintele xxxxxxx prin care a fost sancţionat cu excluderea din xxxxxxxGorj cu motivarea ca ar fi încălcat prevederile art. 30 alin. 6, 7, 8 si 9 din Statutul xxxxx cu privire la obligaţiile membrilor săi, cu toate că acest articol nu are decât un singur aliniat.

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă a solicitat și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat şi taxa judecară timbru.

În fapt, a arătat reclamantul că este membru al xxxxxx - Organizaţia Locală xxxx şi este consilier local, în prezent în exercitarea unui mandat de 4 ani pentru perioada 2016-2020.

Prin hotărârea nr. 9/2019 comunicată în data de 19.12.2019 de către xxxxx Gorj a fost exclus din rândul membrilor xxxxxx.

Reclamantul a menţionat că a formulat contestaţie în temeiul reglementărilor speciale din Statut şi Regulament.

Consecinţa directă şi imediată a excluderii sale din partid fiind aceea de pierdere a funcţiei eligibile de consilier local în conformitate cu dispoziţiile art. 204 alin. 2 lit. j din Codul administrativ.

Reclamantul a invocat prevederile art. 204 din Codul administrativ care prevăd modalitatea de încetare a mandatului de consilier local şi de consilier judeţean.

Articolul 204 încetarea mandatului de consilier local şi de consilier judeţean:”(1) ...(2) Calitatea de consilier local, respectiv cea de consilier judeţean încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:...j) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităților naţionale pe a cărei listă a fost ales;”.

Ca urmare, din perspectiva consecințelor juridice grave pe care măsura excluderii din partid le produce asupra mandatului aleşilor locali, constând în încetarea acestuia, astfel cum a statuat si Curtea Constituțională prin decizia nr. 530/2013 se impune a se face o distincție clară între normele de deontologie proprii partidelor politice şi normele care, instituind drepturi şi obligaţii ale membrilor partidului şi ale organelor statutare, sancţiuni pentru abaterile de la prevederile statutare şi procedurile de urmat în aceste cazuri, au evident natură juridică. "Aceste norme au forţă juridică obligatorie şi se înscriu în noţiunea de „lege", astfel cum aceasta a fost conturată potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca noțiune autonomă. De asemenea, reclamantul a arătat că aceste norme constituie temeiul adoptării unor acte cu natură juridică, iar nu al unor „hotărâri care au caracter de acte politice”.

Pârâta, reţinând printr-o hotărâre că reclamantul nu ar fi respectat obligaţiile impuse de statutul xxxx, fără să arate în concret în ce constau abaterile, care sunt faptele imputabile, ce duce la pierderea, calităţii de membru de partid si culminând cu încetarea mandatului de consilier, a aplicat cea mai gravă sancţiune care poate fi aplicată unui membru, însă această sancţiune poate fi expresia unor premise subiective ori a arbitrariului.

Motivele invocate în preambulul Hotărârii nr. 9/2019 contestate, fiind încălcarea prevederilor art. 30 alin.6, 7, 8 si 9 din Statutul xxxx privind obligaţiile membrilor de partid, însă sunt menţionate generic, fără a se arăta in concret care sunt acuzațiile pe baza cărora s-a apreciat ca nu a respectat statutul partidului. Atâta timp cât hotărârea contestată nu este motivată în fapt, în concret, nu stie de ce este acuzat, nu se poate verifica de către organele abilitate cu soluţionarea contestaţiilor, temeinicia si legalitatea acesteia. Reclamantul a mai arătat că îşi rezervă dreptul la apărare în funcţie de răspunsul intimatei.

Faptul că într-o şedinţa de Consiliu Local xxxx s-a votat, de către consilierii locali, demiterea viceprimarului, tot membru xxxx, cu un număr de 9 voturi din 10 exprimate, nu poate duce automat la demiterea sa din partid. Din cadrul xxxx, şi-au exprimat votul în mod secret, un număr de 8 consilieri, însă excluși din partid pentru ca probabil unii dintre aceştia ar fi fost de acord cu demiterea viceprimarului, au fost doar 7 din cei 8. Numitul  xxxx, consilier xxxx, nu a fost exclus din partid, care a fost criteriul, nu se ştie si nici nu există dovada concretă ca reclamantul, sau xxxx, sau alt consilier xxxx si-ar fi exprimat votul pro sau împotriva viceprimarului xxxxx, pe baza unei prezumţii si in lipsa constatării unor abateri din partea reclamantului de la obligaţiile ce le are orice membru xxx nu este legala excluderea sa.

Procedura instituită de Statut, în lipsă de regulament al partidului, este recunoscută de lege pentru soluţionarea pe fond a diferendului apărut, însă aceste proceduri nu înfrâng dreptul său de a se adresa instanţei cu o cerere întemeiată pe dispoziţiile art 14 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată.

Faţă de această împrejurare, reclamantul consideră că este îndeplinită condiţia privind iminența producerii unei pagube care, astfel, poate fi prevenită, evidenţa îndeplinirii acestei condiţii decurgând din însăşi efectul pierderii calităţii de consilier local. În acest sens enunţă, art.  40 alin. (1), art.37 şi art.15  alin. (1) din Constituţie şi arată că alesul local trebuie să beneficieze şi de dreptul de a îşi exercita netulburat funcţia în care a fost ales prin votul electoratului şi nu la comanda preşedintelui de partid.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei privind existenţa unui caz bine justificat, în sensul art. 14 alin. (1) Legea Contenciosului Administrativ, poate fi reţinută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că suspendarea executării actului administrativ se poate dispune numai în situaţia îndeplinirii cumulative a celor două condiţii prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.

 Cu privire la condiţia cazului bine justificat, reclamantul a precizată că, Înalta Curte a statuat că pentru constatarea îndeplinirii acestei condiţii, instanţa nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăşi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-şi limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ. (I.C.C.J., s. cont. adm. şi fisc, dec. nr. 507 din 26 ianuarie 2007, în Jurisprudență 2007, p. 244-246, ICCJ Dec. 442/2013).

A arătat că hotărârea contestată a fost emisă de Preşedintele Organizaţiei judeţene xxx Gorj si adoptată de Comitetul Executiv Judeţean, fiind încălcat dreptul la apărare şi baza legală care permite Preşedintelui xxxxx Gorj să adopte o hotărâre de excludere din partid a unui membru atâta timp cât în conţinutul hotărârii nu se face vorbire de o măsură adoptată de Comitetul Executiv şi Biroul Organizaţiei Bustuchin, organism care are în atribuţii sancţionarea membrilor birourilor organizațiilor locale, fiind încălcate, art.42 din statul privind autonomia locală, art. 65 alin. 18 privind sancţionarea membrilor din xxxxx din organizație locală, nerespectarea art. 65 alin. 25 dizolvarea organizaţiei locale se decide de forul de conducere local, nerespectarea art. 31 alin.4 excluderea este sancţiunea aplicată membrilor de partid printr-o hotărâre adoptate de forul de conducere din care face parte, în cazul meu Organizaţia Locală xxxx, aplică sancţiunea pe care o aduce la cunoştinţă Organizaţiei Judeţene cu propunerea de sancţionare.

 O îndoială asupra prezumţiei de legalitate a hotărârii contestate, o reprezintă încălcarea dreptului la apărare si acces la justiţie, având în vedere că în cuprinsul acesteia nu se menţionează ca poate fi contestata, termenul in care poate fi contestată, organul jurisdicţional sau instanţa de judecată la care poate fi contestată, nefăcându-se nici cel puţin menţiunea că va fi comunicată membrului de partid la care se referă. De asemenea, nu cuprinde punctul de vedere al petentului sau faptul ca petentul ar fi fost convocat sa participe la ședințele în care s-au discutat probleme legate de persoana si activitatea sa, așa cum prevăd dispoziţiile art.29 alin.9 si 14 din Statut și în Regulamentul de Organizare și Funcţionare al partidului xxx.

Potrivit art.10 lit. g din Legea 114/2003 privind partidele politice republicată„ Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu:...g) sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;,,. În măsura în care o astfel de procedură nu este prevăzuta expres si detaliat în statut, pentru a nu se încălca dreptul la apărare, justiţie si pentru a se asigura controlul de legalitate, al măsurilor și sancţiunilor dispune împotriva membrilor săi, de către organele de jurisdicție si instanţele de judecată, trebuia prevăzuta în regulamentul de organizare si funcţionare pe care partidul nu 1-a pus la dispoziţia membrilor săi.

În speţa, se poate observa că actul a cărui suspendare o solicită este dat cu nerespectarea flagrantă a dispoziţiilor speciale din Statut si legislaţia in materie, astfel cum a arătat mai sus și cum a arătat în contestaţia adresată intimatei.

În prezenta cauză, actul a cărui suspendare o solicită nu are la bază indicate motivele concrete care au dus la emiterea ei, și este emisă cu nerespectarea dispoziţiilor legale aşa cum a arătat anterior, însă în măsura în care nu s-ar dispune suspendarea efectelor acesteia, consecinţa ar fi pierderea calităţii de consilier. Afirmațiile din prezentul paragraf trebuind apreciate şi prin prisma modalității de sancţionare. Ca urmare a acestui aspect, consideră că este îndeplinită şi condiţia cu privire la cazul bine justificat, prin raportare la art. 2 alin. 1 lit. t din Legea 554/2004.

Aşadar, învestirea instanţei de contencios administrativ cu o cerere de suspendare a executării actului până la pronunţarea primei instanţe asupra legalităţii acestui act sau, în ipoteza în care o acţiune la instanţa de judecată nu se mai promovează, pe o perioadă de 60 de zile, sunt garantate de legea contenciosului administrativ, indiferent că actul a cărui legalitate se contestă este sau nu executoriu anterior soluţionării procedurii administrative. Cei care aplică legea nu pot face o distincţie acolo unde norma nu distinge, cu atât mai mult cu cât, în materia actelor administrative, caracterul executoriu are drept consecinţă naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept public instantaneu, fără efectuarea unor demersuri suplimentare; această caracteristică a actelor administrative supunându-l riscului de a-i fi încetată calitatea de consilier concomitent cu rămânerea definitivă a Hotărârii nr. 9 din 12.12.2019.

Faţă de aceste motive, având în vedere că sunt  îndeplinite condiţiile de promovare a unei cereri întemeiate pe dispoziţiile art 14 din Legea nr. 554/2004, a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

În dovedirea celor susţinute, reclamantul a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri. In cadrul acestei probe a solicitat si să i se pună în vedere intimatei să depună la dosarul cauzei până la termenul de judecată ce se va stabili următoarele înscrisuri: documentele privind procedura de emitere a hotărârii nr.9/12.12.20l9, regulamentul de organizare si funcţionare al xxx, precum şi documente privind procedura prin care pot fi aplicate sancţiuni membrilor partidului xxxx, organul la care se poate depune contestaţie si termenul in care trebuia sa fie comunicată.A depus alăturat un set de înscrisuri, în copie (filele 7-21).

În drept, și-a întemeiat  cererea pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată.

A solicitat judecarea  cauzei şi în lipsă.

Prin rezoluţia din data de 0x.01.2020 a fost fixat termen de judecată la data de xx.01.2020, pentru când s-a dispus citarea părţilor, a reclamantului cu menţiunea de a depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 20 lei, iar pârâta cu un exemplar al cererii de chemare în judecată şi al înscrisurilor doveditoare , cu menţiunea de a depune la dosar întâmpinare, care este obligatorie, cu cel puţin 3 zile înainte de termenul de judecată.

Prin serviciul registratură al instanţei din data de 14.01.2020, reclamantul a depus la dosar dovada de achitare a taxei de timbru corespunzătoare (fila 31).

În temeiul art.205 cod procedură civilă, la data de 27.01.2020 pârâtul xxxxxx –a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.

Ca şi excepţii a invocat excepţia lipsei de interes a reclamantului, în motivarea căreia a arătat că potrivit art. 33 C.pr.civ. "Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual"

Or, în cazul de faţă,  interesul nu este unul personal, întrucât Hotărârea nr. 9 din 12.12 2019 a Comitetului Executiv xxxxx Gorj pe care o contestă, nu îl vizează pe reclamant.

Hotărârea nr. 9/12.12.2019, la care reclamantul face referire, este hotărârea privind excluderea din xxxxx a domnului xxxxxx, dovadă pe care a depus-o la dosar.

Ca atare, interesul reclamantului nu este unul personal şi a solicitat să se respingă acţiunea ca lipsită de interes.

Totodată, pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale a reclamantului, invocând prevederile art. 32 alin. (1) lit. b) (1), conform cărora: "Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: b) are calitate procesuală;".

Or, în cazul de faţă,  reclamantul nu are calitate procesuală întrucât, Hotărârea nr. 9 din 12.12 2019 a Comitetului Executiv xxxxx Gorj pe care o contestă, nu i se adresează.

Deci, se contestă un act administrativ care, în conţinutul lui, nu face referire la reclamant, ci la o altă persoană.

De asemenea, pârâta a precizat că, actul administrativ unilateral cu caracter individual se bucură de prezumţia de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumţia de autenticitate şi veridicitate, fiind el însuși titlu executoriu. Principiul legalităţii actelor administrative presupune însă, atât că autorităţile administrative să nu încalce legea, cât şi ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune, in egală măsură, ca respectarea acestor exigenţe de către autorităţi să fie în mod efectiv asigurată.

Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un anumit echilibru, precum şi anumite garanţii de echitate pentru particulari, întrucât acţiunile autorităţilor publice nu pot fi discreționare, iar legea trebuie să furnizeze individului o protecţie adecvată împotriva arbitrariului.

A solicitat să fie avut în vedere că potrivit disp. art. 15 din Legea nr. 554/2004 „ suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prev. la art. 14, şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau in parte, a actului atacat" iar potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente (...) persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral (...)".

Prin urmare, pentru admiterea cererii de suspendare întemeiată pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 se cer a fi întrunite, cumulativ, două condiţii, respectiv existenta "cazului bine justificat" şi, respectiv a "pagubei iminente".

"Cazul bine justificat" este definit în art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004 ca fiind împrejurările legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Prin urmare, condiţia existenţei unui caz bine justificat este îndeplinită în situaţia în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu. Altfel spus, pentru a interveni suspendarea executării unui act administrativ, trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate. În cadrul cererii de suspendare instanţa nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăşi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să se limiteze numai la împrejurări de fapt sau/şi de drept care creează o îndoială puternică asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ.

Pârâta a arătat că, în mod greşit a apreciat reclamantul că asemenea împrejurări au fost dovedite pentru a se considera îndeplinită condiţia "cazului bine justificat".

Hotărârea nr. 7/12.12.2019 a Comitetului Executiv xxxxx Gorj fiind legal dată, ea conţinând toate elementele necesare: motivele excluderii, organul comptetent să ia astfel de decizii, iar faptul că hotărârea nu are stipulată instituţia unde poate fi contestată, nu este un element care să ducă la nulitatea ei.

Simpla interpretare diferită de către părţi a dispoziţiilor legale statutare incidente în speţă, nu este de natură a concluziona că este îndeplinită condiţia cazului bine justificat.

Divergenta părtilor cu privire la interpretarea dispoziţiilor din statutul xxxx nu constituie un motiv de aparenţă de nelegalitate a actului contestat.

Mai mult decât atât, pârâta a arătat că, din procesul verbal nr. 358/25.09.2019 reiese foarte clar că reclamantul este de acord cu excluderea sa din xxxx dacă va vota eliberarea din funcţie a viceprimarului comunei xxxxx:"Consilierii locali au stabilit, în unanimitate, ca in data de 27 septembrie 2019 si ori de câte ori se vom pune pe ordinea de zi un astfel de proiect, să se voteze la vedere si să se respingă proiectul. în caz contrar, Organizaţia Judeţeană a xxxx Gorj, le va retrase sprijinul politic, exclude, decizii cu care cei prezenţi în sală sunt de acord. "

Reclamantul a fost exclus din xxxx Gorj ca urmare faptului că pe data de 27 noiembrie 2019 a votat eliberarea din funcţie a viceprimarului comunei xxxxx.

În concluzie, reclamantul nu poate dovedi nelegalitatea acestei hotărâri atâta timp cât acesta a fost de acord cu măsura întreprinsă.

''Paguba iminentă", o altă condiţie ce trebuie îndeplinită cumulativ pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ este definită în art. 2 lit. ş) din Legea nr. 554/2004, republicată, ca fiind "prejudiciul material, viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionarii autorităţii publice sau a unui serviciu public".

Astfel, reclamantul a invocat numai pierderea calităţii de consilier local, ceea ce nu duce la perturbarea funcţionarii Consiliului Local xxxxx pentru că în locul său intră următorul,  supleant pe listă, putându-se ţine, legal, şedinţele de consiliu local.

În cadrul cererii de suspendare se analizează numai prejudiciul material, viitor şi previzibil şi care nu ar putea fi recuperat, or, în cazul anulării actului administrativ, instanţa va obliga şi la recuperarea prejudiciilor cauzate.

Mai mult decât atât, din punct de vedere economic, orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă, dar din punct de vedere juridic, paguba este reprezentată doar de o diminuare ilicită a patrimoniului, dovadă pe care intimatul reclamant nu a făcut-o, deşi avea această obligaţie în condiţiile art. 249 C.pr.civ.

În apărare, pârâta a solicitat proba cu înscrisuri.A anexat, în copie, procesul verbal nr. 358/25.09.2019, extras portal instanţe pentru dosarul nr.15/95/2020, Hotărârea nr. 9/12.12.2019 a Comitetului Executiv xxxxx Gorj, extras Statut xxxx, adresa 420/12.12.2019 şi adresa 412/12.12.2020.

La termenul de judecată din data de 28.01.2020, reclamantul a depus la dosar precizare, prin care a arătat că din eroare a menţionat în cererea introductivă nr. hotărârii ca fiind 9 din data de 12.12.2019, în realitate fiind Hotărârea nr.6/12.12.2019 emisă de preşedintele xxxxxx Gorj, prin care a fost sancţionat cu excluderea din xxxx Gorj.(fila 55)

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 248 alin 1 Cod de procedură civilă, tribunalul va analiza  cu prioritate excepția inadmisibilității, invocată din oficiu.

Pe calea  acestui demers  se urmăreşte suspendarea executării Hotărârii  nr. 6/12.12.2019 privind excluderea din xxxxx a reclamantului xxxx, hotărâre emisă de xxxxxx Gorj.

În conformitate cu prevederile art. 14  din Legea 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, se poate cere de către persoana vătămată, suspendarea executării actului administrativ unilateral, până la pronunţarea instanţei de fond.

Din cuprinsul acestei prevederi rezultă că poate fi solicitată numai suspendarea executării actelor administrative cu caracter unilateral.

Or, în cauză s-a solicitat suspendarea punerii în executare a hotărârii prin care s-a dispus excluderea dintr-un partid a reclamantului, ce se apreciază de către instanţă că nu îndeplineşte cerinţa primordială prevăzută de textul de lege invocat, vizând natura de act administrativ unilateral, faţă de care astfel de cereri pot fi formulate, în temeiul art.14 din Legea nr.554/2004.

În acest sens, se reţine că potrivit art. 2 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 554/2004 rep„b) autoritatea publică - orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public;”.

Art.2 lit.c din Legea nr.554/2004 rep.prevede : “c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.”

Potrivit art. 1 din Legea 14/2003,  “partidele politice…..sunt persoane juridice de drept public “ , însă această calitate nu le conferă de plano şi calitatea de autoritate publică în sensul art.2 alin.1 lit.b din Legea 554/2004, iar actele pe care le emit partidele politice nu sunt în mod automat acte administrative, instanţa fiind datoare să stabilească natura acestor acte prin raportare la prevederile art.2 alin 1 lit. c din Legea 554/2004.

În cauză , Hotărârea nr.6/12.12.2019 emisă de xxxxxxx Gorj nu a fost adoptată în regim de putere publică, ci în regim de drept privat, potrivit voinţei proprii a unor persoane fizice.De asemenea,  nici actele juridice de punere în aplicare a dispoziţiilor Statutului xxxx nu sunt emise în regim de putere publică, prin actul emis de Organizaţia Judeţeană Gorj a xxxxx, nu s-a urmărit realizarea unui interes public, ci protejarea intereselor unei asociaţii politice , iar persoanele care au decis asupra sancţiunii de excludere din partid nu au acţionat ca agenţi ai unei puteri publice.

Pentru considerentele expuse,întrucât nu poate face obiectul unei astfel de măsuri un act ce a fost  emis în regim de drept privat, respectiv un act juridic civil,  urmează a fi admisă excepția inadmisibilității cererii, excepție invocată din oficiu, iar cererea de suspendare a Hotărârii  nr. 6/12.12.2019 emisă de  xxxxxxx Gorj,  urmând  a fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată din oficiu.

Respinge cererea de suspendare executare act administrativ formulată de reclamantul xxxxxxxx, domiciliat în comuna xxxxx, sat xxxxx, judeţul Gorj, în contradictoriu cu pârâtul xxxxxxx Gorj, cu sediul în municipiul Târgu-Jiu, B-dul xxxxx bl. xxx, parter, judeţul Gorj, ca fiind inadmisibilă.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare, ce se va depune la sediul Tribunalului Gorj.

Pronunţată astăzi, 28.01.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei.

Preşedinte,

xxxxxxxxx

Grefier,

xxxxxxx

Red.xxx

Tehnored.xxxxx.

06.02.2020

4 ex.

Domenii speta

Spete similare