Pretenții

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2020:051.000100

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ...*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizie nr. 100

Şedinţa publică din 25 februarie 2020

Completul compus din:

Preşedinte: ...

Judecător: ...

Grefier: ...

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul pârât ... împotriva sentinței civile nr..../18.09.2019, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr. ...*, în contradictoriu cu intimata reclamantă ..., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns apelantul pârât ... personal şi intimata reclamantă ... personal.

Procedura  de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apelantul pârât ... a solicitat lăsarea cauzei pentru a fi strigată la sfârşitul şedinţei de judecată în vederea prezentării în instanță a apărătorului său ales.

Faţă de solicitarea apelantului pârât, cauza a fost lăsată pentru a fi strigată la sfârşitul şedinţei de judecată.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică la sfârşitul şedinţei de judecată au răspuns apelantul pârât ... personal şi asistat de avocat ... şi intimata reclamantă ... personal.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, tribunalul acordă cuvântul părţilor în susţinerea probatoriului solicitat prin cererea de apel, respectiv înscrisuri, expertiză şi martori.

Avocat ..., pentru apelantul pârât ..., a învederat instanţei că înscrisurile sunt cele existente la dosarul cauzei şi că nu mai stăruie în proba cu expertiză şi proba cu martori, instanţa luând act de această precizare.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.

Avocat ..., pentru apelantul pârât, a solicitat admiterea apelului aşa cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinţei apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ... atât cu privire la excepţia invocată cât şi cu privire la fondul cauzei, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată conform chitanţei depuse.

A susţinut că hotărârea apelată a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art.36 Cod Procedură Civilă, text de lege care reglementează calitatea procesuală, apelantul pârât fiind lipsit de calitate procesuală pasivă, deoarece acesta nu este proprietarul terenului de pe care s-a marcat şi însuşit materialul lemnos, intimata reclamantă făcând confuzie evidentă între ... şi numita ..., cea din urmă fiind proprietara terenului forestier şi cea care a formulat cerere de marcare a lemnelor, apelantul pârât ... doar ajutând-o la muncă. De altfel, există depuse la dosarul cauzei înscrisuri, respectiv cererea formulată de numita ... pentru marcarea lemnelor dar şi titlul de proprietate al acesteia pentru terenul de pe care au fost tăiate lemnele. Apreciază că nu sunt întrunite condiţiile cumulative cerute de dispoziţiile art.1357 Cod Civil, pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, lipsind elementul intenţional al apelantului ... în săvârșirea vreunei fapte care să atragă răspunderea acestuia pentru acea faptă.

O altă critică adusă sentinţei pronunţată de instanţa de fond vizează cheltuielile de judecată prevăzute de dispoziţiile art.453 şi art.454 Cod Procedură Civilă, arătând pe de o parte, că reclamanta nu a formulat cerere de majorare a pretenţiilor de la suma de 1000 lei solicitată prin cererea de chemare în judecată, la suma de 1734 lei, cât a dispus instanţa de fond, astfel că s-a acordat mai mult decât s-a cerut, iar pe de altă parte, că pârâtul nu putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată care să depăşească cuantumul debitului şi să fie obligat să achite onorariile pentru experţi, experţi pe care nu i-a solicitat şi a căror expertize efectuate nici nu au fost utile şi omologate în această cauză. Singurul raport de expertiză omologat în cauză este cel efectuat de domnul expert I I, în baza căruia s-a efectuat evaluarea materialului lemnos, astfel încât celelalte cheltuieli pentru expertizele efectuate în cauză nu trebuie imputate pârâtului.

A mai învederat că în raport de soluția pronunțată în primul ciclu procesual și dat fiind că apelatul pârât este singurul care a exercitat calea de atac în cauză, în rejudecare instanţa de fond i-a înrăutăţit situaţia în propria cale de atac .

 Intimata reclamantă ... a solicitat respingerea apelului şi menţinerea sentinţei pronunţată de instanţa de fond ca legală și temeinică.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbuneşti la data de 08.12.2014, sub nr. ..., reclamanta ..., în contradictoriu cu pârâtul ..., a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 1000 lei reprezentând contravaloarea a 8 arbori esenţă gorun.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este unica moștenitoare a  tatălui său D P, decedat în 16.10.2012, conform  certificatului de moștenitor nr.... din 29 aprilie 2013.

În favoarea tatălui acesteia a fost emis  titlul  de proprietate nr.1350744 din 31.01.2003 pentru suprafața de 2,4121 mp, pe teritoriul comunei Berleşti, sat Berleşti, judeţul Gorj, teren de pe care, sfârșitul anului 2013, iar pârâtul ... a tăiat un număr de 8 arbori esenţă gorun.

Pentru aceste motive, reclamanta  a sesizat Primăria comunei Berlești, care a trimis  o comisie  pentru a verifica aceste aspecte, iar prin nota de constatare  întocmită  la fața locului, înregistrată  sub nr.467/21.11.2013, s-a constatat tăierea celor  8 arbori.

În drept, a  invocat dispozițiile  art.1349, 1357 Cod Civil.

La data de 26.01.2015, a fost depusă întâmpinarea formulată de pârât, prin care  a solicitat respingerea acțiunii.

În motivarea întâmpinări, pârâtul a arătat că a tăiat pomii cu acordul  pădurarului, în baza unui bon, pomii fiind tăiați de pe terenul mamei sale ..., aceasta urmând a folosi lemnele pentru încălzirea locuinței.

A  solicitat  a  se observa că, deși reclamanta a susținut că este moștenitoarea tatălui său, nu s-a dovedit că s-ar fi dispus ieșirea din indiviziune, iar acest teren ar fi fost atribuit in lotul său, astfel aceasta că nu  are calitate procesuală. Că, mai mult, în mod  nelegal o comisie din cadrul  primăriei  s-a deplasat  la terenul său, fără ca el sa fie anunțat, terenul pârâtului fiind indicat de reclamanta ca aparținând acesteia, actele  întocmite fiind false,  pentru a induce instanța în eroare.

În etapa cercetării procesului, pârâtul a depus titlul de proprietate nr.... din 2.08.2002, chitanța nr..../25.11.2013 procesul-verbal de punere în posesie din 17.07.2002, schițe teren, procesul-verbal de punere în posesie nr.... /08.04.2008, cererea nr.97/02.02.1991, iar reclamanta a depus certificatul de moștenitor nr..../29.04.2013, procesul-verbal de punere în posesie din data de 27.11.2002, schița aferentă, acte de stare civilă şi cartea de identitate.

Prin sentința civilă nr. 2495 din data de 16.09.2015 pronunțată de Judecătoria Târgu-Cărbuneşti în dosarul nr.... a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta ... în contradictoriu cu pârâtul ....

Prin decizia nr.492/28.03.2016 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ... a fost admis apelul civil declarat de apelantul-pârât ... în contradictoriu cu intimata reclamantă ..., dispunându-se anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

La Judecătoria Târgu-Cărbunești cauza a fost înregistrată sub nr....*, fixându-se termen de judecată la data de 03.06.2016, pentru când au fost citate părţile.

Prin sentința civilă nr..../18.09.2019, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr. ...*  a fost admisă cererea având ca obiect pretenţii, privind pe reclamanta ... şi pârâtul ....

A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1734 lei reprezentând contravaloare a 10 arbori.

A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 6739 lei cheltuieli de judecată, conform notei de cheltuieli depusă de către reclamantă.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, reclamanta ... l-a chemat în judecată pe pârâtul ... și a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 1000 lei reprezentând contravaloarea  a 8 arbori esenţă gorun.

Ulterior și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat contravaloarea arborilor tăiați de pârât de pe terenul său.

În favoarea autorului reclamantei, D P a fost emis titlul de proprietate  nr.1350744/31.01.2003, pentru suprafața de 2,4121 ha teren agricol situat pe raza comunei Berlești, sat Berlești, județul Gorj, inclusiv pentru suprafața de 3552 mp.

Conform certificatului de moștenitor nr..../29.04.2013, reclamanta este unica moștenitoare legală acceptantă a succesiunii autorului D P.

În favoarea numitei ..., mama pârâtului ... a fost emis titlul de proprietate nr..../02.08.2002, pentru suprafața totală de 2,1510 ha, teren situat pe raza comunei Berleşti, sat Berleşti, județul Gorj.

Tot în favoarea numitei B Ma fost emis şi procesul-verbal de punere în posesie nr..../08.04.2008, pentru mai multe terenuri cu vegetație forestieră, inclusiv pentru terenul de 2400 mp pășune împădurită, tarlaua 112, parcela 15/1  şi  2640 mp, tarlaua 112, parcela 15/2, cu lățimea de 12 m, având ca vecini la N- Simion Elena, iar la S-Scornea M Dumitru.

Expertul tehnic în specialitatea topografie, geodezie și cadastru Nistor Paul, după identificarea terenurilor părților, conform răspunsurilor la obiectivele 1, 2 și 3 din Raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză, precizează în răspunsul la obiectivul nr. 4 : „se constată faptul că în realitatea numai cioatele notate cu C1, C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9, C10 se află pe terenul reclamantei”.

Instanța a reținut ca fiind relevantă declarația martorului M L, acesta relatând că pârâtul a tăiat cinci arbori care mai rămăseseră pe terenul mamei pârâtului, iar martorul l-a văzut pe pârât când a tăiat şi 8 arbori de pe terenul reclamantei, arbori ce erau  marcați şi pe care pârâtul i-a  cărat cu carul.  A mai declarat martorul că au mai fost tăiați trei arbori de pe terenul reclamantei și aceștia fiind marcați, inclusiv cei de pe terenul pârâtului, apreciind martorul că și aceștia au fost tăiați tot de pârât pentru că nu ar fi avut cine altcineva să îi taie.

Din probele administrate în cauză rezultă că terenurile părților nu se suprapun și că pârâtul nu ar fi putut fi în eroare în ceea ce privește amplasamentul terenurilor, în condițiile în care, anterior anului 2000, părinții pârâtului au cultivat ovăz în punctul în litigiu, astfel că inclusiv martorii au cunoștință de amplasamentul terenurilor.

Art.1357 Cod civil prevede că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, răspunzând pentru cea mai ușoară culpă, iar art. 1381 Cod civil prevede că orice prejudiciu dă dreptul la reparație, iar acest drept se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă nu poate fi valorificat imediat.

 A reţinut prima instanţă că din analiza acestor prevederi legale rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie să existe o faptă ilicită, un prejudiciu (care poate avea caracter patrimonial sau moral), legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, precum și vinovăția celui ce a cauzat prejudiciul.

În ceea ce privește condiția existenței unei fapte ilicite, instanța a arătat că aceasta este orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv sau obiceiul locului, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane sau interesului  legitim şi serios ce creează aparența unui drept subiectiv, potrivit art. 1359 Cod civil.

Răspunderea civilă delictuală presupune un raport juridic obligațional  care izvorăște dintr-o faptă ilicită  cauzatoare de prejudicii, raport în care autorul faptei sau o altă persoană chemată să răspundă are obligația de a repara prejudiciul.

Reclamanta a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor răspunderii civile delictuale, în limita prejudiciului calculat de expertul tehnic judiciar în specialitatea silvicultură I I, respectiv suma de 1734 lei, pârâtul având obligația de a repara prejudiciul, fiind cel ce a săvârșit fapta ilicită, respectiv a tăiat cei 10 arbori de pe terenul reclamantei.

Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul ..., solicitând  în temeiul art. 480 alin. 2 teza a II-a  și alin. 3 al aceluiași articol să se dispună admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate și pe fond respingerea acțiunii reclamantei ..., atât pe excepție, cât și pe fond. De asemenea, în temeiul art. 451-453 Cod procedură civilă a solicitat cheltuieli de judecată.

A precizat că, motivele pentru care critică sentința instanței de fond se încadrează în motivele de apel prevăzute de art. 476, art. 480 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă, art. 425 Cod procedură civilă lit. b) în raport cu care hotărârea trebuie motivată atât în fapt și în drept, art. 430 și art. 431 Cod procedură civilă, art. 14 alin. 5 Cod procedură civilă, art. 20 care reglementează ” respectarea principiilor fundamentale ” și art. 22 Cod procedură civilă, în raport cu care instanța de fond a fost lipsită de rol activ în soluționarea corectă a cauzei.

În dezvoltarea motivelor de apel, a apreciat că hotărârea atacată este pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art.36 Cod procedură civilă, text de lege care reglementează calitatea procesuală, arătând că nu este proprietarul terenului de pe care s-au tăiat lemnele, ci  intimata reclamantă ..., care a formulat la ocol cerere de marcare lemne de pe terenul său, pentru care deține titlul de proprietate nr. .../2002, cerere ce i-a fost aprobată, iar apoi a procedat la tăierea și transportul acelor lemne la casa sa, astfel că.  deși a ajutat-o cu această operațiune, nu poate fi tras la răspundere atâta timp cât o altă persoană deține acte de proprietate și toate avizele de marcare și tăiere, iar lemnele au fost însușite de intimata reclamantă ..., și  nu apelantul pârât.

Astfel, a apreciat că instanța de fond avea posibilitatea legală de a admite acțiunea împotriva sa, doar în situația în care pârâtul apelant, din proprie inițiativă ar fi tăiat lemne și le-ar fi însușit de pe terenul reclamantei și fără a fi marcate. Or, atâta timp cât la dosar există cererea de marcare lemne formulată de proprietara de drept, intimata reclamantă ..., dar și dovada că apelantul doar a ajutat-o la muncă și, mai ales, faptul că lemnele au fost transportate la locuința intimatei reclamante ..., consideră că este evident faptul că pârâtul apelant nu are calitate procesuală pasivă în această cauză.

Așadar, sentința este nelegală sub acest aspect, întrucât actele prin  care s-au marcat lemnele sunt eliberate pe numele intimatei reclamante ...,  astfel că  rezultă că nu pârâtul apelant ... a marcat lemnele, ci ..., precum și faptul că  proprietar al terenului de pe care s-au marcat lemnele este tot intimata reclamantă ..., și nu pârâtul apelant ..., astfel cum  rezultă fără putere de tăgadă atât din actele de proprietate, respectiv titlul de proprietate nr. .../02.08.2002, cât și din actele de marcat lemne.

Potrivit dispozițiilor art. 36 din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Așadar, analizând raportul juridic litigios dedus judecății prin prisma prevederilor art. 36 din Codul de Procedură Civilă a apreciat că pârâtul ... nu are legitimare procesual pasivă în prezenta cauză, întrucât el nu are calitatea de proprietar asupra imobilelor din litigiu.

O altă critică a vizat faptul că hotărârea este dată contrar probatoriului administrat, arătând că instanța de judecată a luat în calcul doar concluziile raportului de expertiză contestat în mod obiectiv de către pârâtul apelant, fără a avea în vedere actele părților, depozițiile de martori și nici situația de fapt, motiv pentru care apreciază că se impunea respingerea acțiunii.

A apreciat că hotărârea este pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 1357-1359 Cod Civil, text de lege care reglementează condițiile răspunderii civile delictuale.

Concluzionând, a apreciat că nici pe fondul cauzei hotărârea nu este legală, nefiind întrunite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale pentru antrenarea răspunderii pârâtului.

Astfel, a apreciat că nu sunt întrunite cerințele răspunderii sub aspectul laturii subiective, întrucât nu s-a demonstrat că  ar fi existat elementul intențional pentru a se putea atrage răspunderea delictuală a pârâtului. De altfel, a apreciat faptul reclamanta nu a făcut dovada culpei pârâtului și nu este îndeplinită condiția vinovăției acestuia,  de vreme ce acesta a avut totdeauna reprezentarea că intimata reclamantă ... este proprietara terenului și implicit a arborilor marcați și tăiați.

 Așadar, a  considerat că este fără putere de tăgadă că nu sunt întrunite condițiile cerute de dispozițiile art.1357 Cod Civil pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, iar în absența oricăreia dintre elementele necesare, angajarea răspunderii delictuale nu este admisibil.

A mai susținut faptul că hotărârea este pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 425 lit. b) din Codul de procedură civilă, în raport cu care instanța trebuia să motiveze hotărârea atât în fapt, cât și în drept.

A arătat faptul că, tot probatoriul a fost înlăturat de către instanța de fond, însă fără a justifica și considerentele pentru care instanța și-a format convingerea.

Așadar, instanța nu a ținut cont de proba cu actele depuse de pârâtul apelant la cererea de chemare în judecată pe parcursul procesului și nici de depozițiile  martorilor audiați în cadrul probei testimoniale.

A considerat că instanța de fond nu a motivat și nu a argumentat considerentele pentru care nu a omologat raportul de expertiză întocmit și nu a argumentat considerentele pentru care nu a admis obiecțiunile sau efectuarea unei noi expertize.

De altfel, a apreciat că motivarea hotărârii ar trebui să reprezinte arătarea argumentelor ce sunt aduse pentru justificarea temeiniciei și legalității soluțiilor pe care instanțele judecătorești sau alte organe de jurisdicție le pronunță în cauzele judecate.

O altă critică a vizat faptul că hotărârea este dată cu încălcarea dispozițiilor art. 453-454 Cod procedură civilă, întrucât, cheltuielile de judecată acordate sunt net superioare pretențiilor admise împotriva sa, pretențiile admise sunt în cuantum de 1734 lei, iar cheltuielile de judecată sunt în cuantum de 6739 lei, sumă total justificată; reclamanta nu a formulat cerere de majorare a pretențiilor de la suma de 1000 lei solicitată prin cererea de chemare în judecată la suma de 1734 lei. Astfel, a considerat faptul că, în cel mai rău caz instanța a trebuit să îl oblige la cheltuielile de judecată legate doar de taxa judiciară de timbru aferentă sumei de 1734 lei și contravaloarea onorariului pentru expertul I I, a cărei expertiză a și fost omologată de instanța de judecată, iar nu și pentru celelalte expertize solicitate de reclamantă.

A considerat că, având în vedere obiectul prezentei cauze, respectiv pretenții, și nu revendicare sau grănițuire, este mai mult decât evident că ceilalți experți nu trebuie plătiți de apelantul pârât, fiindcă nu toate cheltuielile efectuate în acest dosar au fost utile față de obiectul cauzei.

A solicitat să se facă aplicarea dispozițiilor art. 476 alin. 1 Cod procedură civilă și în temeiul art.477 să se procedeze la rejudecarea cauzei și să se dea eficiență maximă probatoriului și solicitărilor pârâtului, urmând să se admită excepțiile și apărările sale, iar pe fond respingerea acțiunii reclamantei.

Concluzionând a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat și față de caracterul devolutiv al acestuia a solicitat suplimentarea probatoriului cu acte, expertiză și martori.

Cererea de apel a fost timbrată, conform chitanței  nr. 78926/20.01.2020 depusă la fila 11 din dosar.

Tribunalul a parcurs procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile  art. 471 Cod procedură civilă, intimata reclamantă ... a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.

A apreciat că a fost dovedită calitatea procesuală pasivă a apelantului  în fața instanței de fond, acesta fiind cela care a tăiat materialul lemnos, că a făcut dovada îndeplinirii condițiilor privind răspunderea civilă delictuală, respectiv a faptei ilicite, a culpei pârâtului și a prejudiciului, iar hotărârea a fost motivată în fapt și în drept.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată a arătat că a depus la dosar înscrisuri privind cheltuielile ocazionate de prezentul litigiu.

În dovedirea celor arătate a înțeles să se folosească de probele administrate în fond.

În drept, a invocat prevederile art. 205 Cod procedură civilă.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate raportat la dispozițiile art. 550 Cod civil , art. 481 C.pr.civ. tribunalul reține apelul ca fiind fondat în limita celor ce succed:

Prin acțiunea dedusă judecății reclamanta ... a solicitat obligarea pârâtului ... la plata contravalorii arborilor tăiați de pe terenul cu vegetație forestieră cuprins în titlul de proprietate nr. 1350744/31.01.2003 emis autorului reclamantei.

A susținut reclamanta că în cursul anului 2013 pârâtul a tăiat de pe terenul pădure reconstituit autorului reclamantei un număr de 8 arbori de esență gorun.

Prin întâmpinarea formulată pârâtul nu a contestat că a tăiat arborii, însă a arătat că arborii respectivi au fost marcați, la solicitarea mamei pârâtului, ... care deține la rândul său titlul de proprietate nr. .../02.08.2002.

În urma probelor administrate în cauză, respectiv a expertizei topografică efectuată de expert Nistor Paul (fila 197, 200, volum I dosar fond) tribunalul reține că s-a procedat la transpunerea în teren a actelor de proprietate deținute de părți, reclamanta deținând teren cu vegetație forestieră în tarlaua 112, parcela 15/1  cu o lățime de 12 metri și o lungime reală de 402,17 metri, suprafața totală reală reconstituită fiind de 4826 mp în loc de 3552 mp cât figurează în titlul de proprietate eliberat, terenul reconstituit autorului reclamantei fiind transpus în schița anexă la raport cu culoare roșie.

Terenul reconstituit mamei pârâtului a fost de asemenea transpus în teren având o lățime de 6 metri pe lungimea reală de 193,17 metri, rezultând o suprafață reală reconstituită de 1159 mp situați în tarlaua 112, parcela 2 în loc de 840 mp cât figurează în titlul de proprietate  .

În urma transpunerii în teren a celor două titluri de proprietate expertul a constatat că arborii tăiați de pârât în număr de 10 bucăți sunt situați pe terenul reclamantei, fiind de esență stejar.

Prima instanță, în raport de expertizele efectuate în cauză, a admis acțiunea reclamantei obligând pârâtul la plata sumei de 1734 lei contravaloarea a 10 arbori și la plata sumei de 6739 lei cheltuieli de judecată.

Prin apelul formulat pârâtul invocă excepția lipsei calității procesual pasive motivând că terenul de pe care au fost tăiate lemnele aparține lui ..., mama sa, iar demersurile de marcare a lemnelor a fost realizată de aceasta, pârâtul doar ajutând la tăierea lemnelor și la transportul acestora.

De menționat că această susținere este formulată de apelant pentru prima dată în apelul dedus judecății, cauza parcurgând două cicluri procesuale fără ca apelantul să fi invocat că el ar fi fost doar un simplu executant la solicitarea unei alte persoane ( într-o astfel de situaţie să se poată vorbi de raportul între prepus şi comitent ).

În apelul formulat apelantul pârât nu solicită probe pentru a se demonstra că acesta nu s-ar gospodării cu mama sa pentru a se verifica dacă activitatea de tăiere şi aducere a lemnelor în gospodăria mamei pârâtului nu i-ar profita implicit şi pârâtului .

Prin întâmpinarea formulată în primul ciclu procesual (fila 14) pârâtul recunoaște că a tăiat și și-a însușit cei 8 arbori susținând însă că terenul aparține însă mamei sale.

Este adevărat că excepția lipsei calității procesual pasive este o excepție absolută care în raport de dispozițiile art. 247 alin. 1 C.pr.civ. poate fi invocată în orice stare a procesului, în prezenta cauză excepția este invocată pentru prima dată în apel, fără ca apelantul să solicite completarea probatoriului în vederea dovedirii că el ar fi avut calitatea de prepus al mamei sale, iar autorul faptei ilicite ar fi ... și nu apelantul, acesta din urmă fiind un simplu executant , intenţia de tăiere şi însușire a materialului lemnos aparținând unei alte persoane .

În ceea ce privește fondul cauzei apelantul critică sentința motivat de împrejurarea că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale reținute de prima instanță.

Privitor la temeiul de drept aplicabil în cauză tribunalul reține că potrivit dispozițiilor art. 549 Cod Civil productele sunt produsele obținute dintr-un bun cu consumarea sau diminuarea substanței acestuia, precum copacii unei păduri, iar potrivit art. 550 alin. 1 Cod Civil fructele și productele se cuvin proprietarului dacă prin lege nu se dispune altfel. În prezenta cauză , în raport de susținerile părților și relațiilor comunicate de Comisia Locală de Fond Funciar Berlești, există nereguli privitor la punerea în posesie pentru titlul emis  mamei pârâtului pentru terenul ce a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, existând neconcordanțe între vecinătățile menționate în titlul de proprietate și emis lui ... și planul parcelar prezentat de comisia locală.

Raportat la dificultățile întâmpinare de experți de transpunere în teren a actelor de proprietate emise mamei pârâtului se poate accepta susținerea acestuia că la momentul tăierii arborilor a acționat cu credința că terenul respectiv aparține mamei sale, cu atât mai mult cu cât arborii au fost marcați de reprezentanții Ocolului Silvic în urma demersurilor efectuate de ....

Împrejurarea că pârâtul nu a acționat cu vinovăție în sensul că nu a cunoscut că  arborii tăiaţi nu se află pe terenul mamei sale, ci pe terenul reclamantei, nu îl exonerează de plata contravalori arborilor tăiați, în raport de dispozițiile art. 550 alin. 1 Cod Civil potrivit cărora fructele și productele terenului se cuvin proprietarului, în condițiile în care s-a constatat că terenul de pe care s-au tăiat arborii se regăsește cuprins în titlul de proprietate eliberat autorului reclamantei.

Apelul este fondat în privința cuantumului pretențiilor acordate, sentința apelată fiind pronunțată cu nerespectarea dispozițiilor art. 481 C.pr.civ., prima instanță înrăutățindu-i apelantului pârât situația în propria cale de atac.

Astfel, în primul ciclu procesual parcurs de cauză, prin sentința civilă nr. 2495 din 16.09.2015 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești a fost admisă acțiunea și obligat pârâtul la plata sumei de 744 lei reprezentând despăgubiri civile respectiv contravaloarea a 14 arbori și la plata sumei de 1118,88 lei cheltuieli de judecată. Împotriva sentinței a  formulat apel doar pârâtul ... , iar prin decizia nr. 492/28.03.2016 pronunțată de Tribunalul Gorj a fost admis apelul, anulată sentința și trimisă cauza spre rejudecare cu îndrumarea de a se administra probe în raport de care să se transpună în teren titlurile de proprietate prezentate de părți, pentru a se putea astfel stabili dacă arborii tăiați se aflau amplasați pe terenul proprietate reclamantei sau pe terenul proprietatea mamei pârâtului.

În rejudecare prin sentința apelată instanța l-a obligat pe pârât la plata sumei de 1734 lei reprezentând contravaloarea a 10 arbori, reținând că din cele 14 cioate găsite în teren, 10 se află pe terenul proprietatea reclamantei. Procedând de această manieră prima instanță l-a obligat pe pârât la plata unei sume de bani mai mare decât cea la care a fost obligat în primul ciclu procesual, astfel că i s-a înrăutățit situația în propria cale de atac, fără ca pârâtul să fi acceptat această înrăutățire.

De asemenea, apelul este fondat și în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată, instanța nesocotind dispozițiile art. 452 C.pr.civ. potrivit cărora partea care pretinde cheltuielile de judecată trebuie să facă dovada existenței și întinderilor cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului.

Instanța de fond a acordat reclamantei suma de 6739 lei cu titlu de cheltuieli de judecată având în vedere nota de cheltuieli depusă de reclamantă la fila 100 dosar fond , fără să țină seama că această notă de cheltuieli și parte din documentele aferente au fost depuse la dosar de către reclamantă după data închiderii dezbaterilor asupra fondului la 16.09.2019, dezbaterile fiind închise la 04.09.2019.

Observând actele dosarului tribunalul constată că la data închiderii dezbaterilor asupra fondului la dosarul cauzei existau depuse dovezi privitoare la onorariul experților, onorariu avocat și taxă de timbru, în cuantum total de 4418 lei, dovezile privitoare la cheltuielile de transport fiind depuse după închiderea dezbaterilor astfel că aceste dovezi nu mai pot fi luat în considerare, ele putând fi solicitate pe cale separată..

Concluzionând, tribunalul reține apelul ca fiind fondat doar în limita cuantumului despăgubirilor datorate de pârât și în limita cuantumului cheltuielilor de judecată, sentința apelată urmând să fie schimbată în parte în sensul admiterii în parte a acțiunii și obligarea pârâtului la plata sumei de 744 lei cu titlu de despăgubiri civile și 4418 lei cheltuieli de judecată suportate de reclamantă în cele două cicluri procesuale parcurse de cauză, în limita dovezilor depuse până la închiderea dezbaterilor asupra fondului.

În baza art. 453 C.pr.civ. intimata reclamantă va fi obligată la plata către apelantul pârât a  sumei de 864 lei, cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă timbru și onorariu avocat conform înscrisurilor depus la dosarul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelantul pârât ..., cu domiciliul în comuna Berlești, sat Berlești, județul Gorj împotriva sentinței civile nr. .../18.09.2019, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr....*, în contradictoriu cu intimata reclamantă ..., cu domiciliul procesual ales în Tg-Cărbunești, ...., județul Gorj.

Schimbă sentința în sensul că obligă apelantul pârât să plătească intimatei reclamante suma de 744 lei cu titlu de despăgubiri civile şi 4418 lei, cheltuieli de judecată în cele două cicluri procesuale.

Obligă intimata la plata sumei de 864 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în şedinţa publică, azi, 25.02.2020, la Tribunalul Gorj. 

Preşedinte,

...Judecător,

...

Grefier,

...

Domenii speta

Spete similare