Obligaţia de a face

Titlu: obligaţia de a face

Domeniu asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 5358/2013

Şedinţa publică de la 19 decembrie 2013

Pe rol pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din 12.12.2012, în cauza promovată de reclamanta S.C. P S.R.L. Melineşti, în contradictoriu cu pârâtele S.C. X S.A. şi E.C.P., având ca obiect obligaţia de a face .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  au lipsit părţile.

Procedura de citare este  legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

Mersul dezbaterilor şi cuvântul părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 12 decembrie 2013, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, când, pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 19.12.2013.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de  … reclamanta S.C. P. SRL Melinesti a chemat în judecată pe  pârâteleX şi E.M.C.R. pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa sa fie obligate în solidar:

-să respecte contractul de lucrări nr. ……. încheiat în temeiul Raportului de atribuire nr. …. încheiat cu X şi contractul de execuţie de lucrări nr. ….. încheiat în baza Raportului procedurii nr. …. întocmit de Comisia de evaluare şi aprobat de directorul EMCR, contract încheiat cu X prin subunitatea sa E.M.C.R.

- să plătească suma de 48460,21 lei fără TVA reprezentând contravaloarea lucrărilor de reîmpădurire pe suprafaţa de 7,33 ha efectuate de reclamantă ca urmare a calamitării prin secetă excesivă a suprafeţei de 21,86 ha. ce face parte din suprafaţa totală de 49,7 ha. din P.P.S. şi suma de 67.318.01 lei fără TVA reprezentând contravaloarea lucrărilor de reîmpădurire efectuate de reclamantă pe suprafaţa de 11,61 ha. ca urmare a calamitării prin secetă excesivă a suprafeţei de 21,66 ha. ce face parte din suprafaţa totală de 33,5 ha. din P.P.N..

- să plătească reclamantei penalităţi în valoare de 0,06% pe zi de întârziere din sumele menţionate la punctul 2 începând cu data promovării prezentei acţiuni.

 - la daune interese ce reprezintă prejudiciul suferit de reclamantă cu ocazia executării lucrărilor de împădurire şi reîmpădurire realizate de reclamantă pentru suprafaţa de 11,61 ha, calamitată de seceta anului 2008, ce face parte din P.P.S. în sumă de 67318,01 lei fără TVA şi pentru suprafaţa de 7,33 ha., calamitată de seceta anului 2008 ce face parte din P.P.S., în sumă de 48.460,21 lei fără TVA.

 Toate aceste sume determinabile se solicită a fi reactualizate de la data introducerii acţiunii cu indicele de inflaţie până la data efectuării plăţii efective.

În baza dispoziţiilor art. 274 C.pr. civ. se solicită obligarea în solidar a pârâtelor la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate cu acest proces până la soluţionarea definitivă.

În motivarea acţiunii se susţine că la datele de 4 decembrie 2007 şi 7 decembrie 2007  s-au încheiat cu pârâtele contractele de execuţie lucrări nr. ….. și respectiv Contractul de lucrări nr….., contracte încheiate în temeiul OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006 și în baza Raportului procedurii nr. …… întocmit de Comisia de Evaluare și aprobat de DEMCR.

Prin aceste contracte s-au stabilit executarea de către reclamantă, finalizarea și întreţinerea de către aceasta a lucrărilor de amenajare și refertilizare terenuri care se redau în circuitul productiv pe halda exterioară P.N., respectiv a suprafeţei  de 33,5 ha,  lucrări de împădurire EMCR „ şi a suprafeţei de  49,7 ha pe halda interioară P.S.

Pentru îndeplinirea acestor lucrări s-a convenit un preţ de 582.863, 33 lei pentru suprafaţa de 33,5 ha. şi  respectiv de 976.207,63 lei la care se adaugă TVA.,  şi s-au executat de firma  reclamantă în toamna anului 2007 şi primăvara anului 2008 conform contractelor, fiind respectate toate normele silvice în vigoare, folosindu-se material săditor cu provenienţă  atestată prin certificate, aşa cum rezultă din autorizaţia nr. … din 22.11.2007 şi din certificatul de identitate pentru materialul forestier de reproducere nr. .. din 22.11.2004.

În anul 2008 au fost executate toate lucrările de îngrijire a culturilor tinere stabilite prin proiectul tehnic, reclamanta încheind cu O.S.E.G. contract de prestări servicii nr. …din 13.03.2008, contract prin care erau asigurate plantaţiile  executate împotriva păşunatului, furtunilor, distrugerilor, etc.

În cursul anului 2008 s-a declanşat o secetă severă care a condus la  uscarea unor puieţi de pe suprafeţele celor două obiective, respectiv P.N. şi P.S., secetă ce a fost confirmată şi de A.N.M. R.A., C.M.R.O. aşa cum reiese din adresele nr. 30 din 3.11.2008 emisă de SC P. SRL, nr. 32887 din 7.11.2008 şi nr.3438 din 26.11.2008 emise de C.M.R.O. şi ordinul de plată nr. 43 din 25.11.2008.

Se susţine că la data de 14.08.2009 cu adresa  nr. 16052  a adus la cunoştinţa pârâtei EMCR că pentru secetă excesivă societăţile de asigurări nu încheie contracte de asigurare, în dovedire depunându-se  adresele nr. 3564 din 17.06.2008 a SC A.A. SA, nr. .. din 18.06.2008 a SC A. SA şi condiţiile  generale privind asigurarea culturilor  agricole împotriva factorilor naturali de risc întocmită de O.V.I.G., adrese ce au fost date înainte de începerea fenomenului de secetă a anului 2008 şi înainte de semnalarea fenomenului de seceta de către pădurarul titular de canton C.I. prin adresa nr. 558 /30.06.2008 a O.S.E.G..

Întreaga documentaţie pentru constatarea și evaluarea pierderilor provocate de fenomenul de secetă a anului 2008 pentru perimetrele P.S. ( 49,7 ha) şi P.N. ( 33,5 ha) a fost întocmită în conformitate cu O.M.A.D.R. nr. 768/6 sept. 2007 publicat in M.O. al României partea I Nr. 646/21.11.2007.

Prin adresa nr. 12/29.06.2008 emisă de S.C. P. SRL și înregistrată la O.S.E.G. sub nr. 558/30.06.2008 s-a solicitat O.S.E.G. ca în baza Contractului de Prestări Servicii nr. ….  să se convoace C.C.P. provocată de fenomenele meteorologice periculoase, respectiv secata, iar prin Referatul din 30.06.2008 înregistrat la O.S.E.G. sub nr. 558/30.06.2008 pădurarul titular de canton C.I. a semnalat ca în perimetrele de ameliorare  P.N. cu suprafaţa de 33,5 ha plantată cu puieţi de salcâm în toamna anului 2007 și în perimetrul P.S. cu suprafaţa de 49,7 ha plantat în primăvara anului 2008 tot cu puieţi de salcâm, o parte din puieţi  au început să se ofilească datorită lipsei precipitaţiilor și căldurii excesive.

Prin decizia nr. …. emisă de O.S.E.G. s-a constituit Comisia pentru constatarea și evaluarea pierderilor provocate de secetă pentru obiectivele Haldă exterioară P.N. cu suprafaţa 33,5 ha și Haldă interioară P.S. cu suprafaţa de 49,7 ha .

Prestatorul de servicii silvice O.S.E.G. a întocmit documentaţia pentru evaluarea și constatarea pierderilor provocate de seceta anului 2008 conf. O.M. nr. 766/06.09.2007 și a constatat că din plantaţia P.N. în suprafaţă de 33,5 ha s-a calamitat prin secetă excesivă o suprafaţă de 21,66 ha. cu o valoare de 289,248,48 lei, iar din plantaţia P.S.  în suprafaţă de 49,7 ha s-a calamitat prin secetă excesivă o suprafaţă de 21,86 ha. cu o valoare de 313.883,15 lei.

Prin adresele nr. 85/9.12.2008 , nr. 126/14.08.2008 și 185/04.09.2008 s-a înaintat către pârâtele X și EMCR documentaţiile privind evaluarea și constatarea pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase, respectiv seceta anului 2008 pentru perimetrele P.N. cu suprafaţa de 33,5 ha si P.S. cu suprafaţa de 49, 7 ha solicitându-se ca acestea să plătească contravaloarea lucrărilor de reîmpădurire conform contractelor încheiate cu acestea.

Pârâtele au achitat cheltuieli suplimentare în cuantum de 30 % dar prin adresele nr 16032/13.08.2009 emisă de X prin subunitatea sa EMCR și adresa nr 16412/19.08.2009 emisă de X, prin subunitatea sa EMCR  s-a comunicat refuzul de a plăti sumele aferente suprafeţelor calamitate în perimetrele de ameliorare  P.N. cu suprafaţa de 33,5 și în perimetrul de ameliorare P.S. cu suprafaţa de 49,7 ha .

Conform art. 15 din ambele contracte în cazul în care interveneau condiţii climaterice excepţional de nefavorabile, pârâtele erau obligate să încheie un act adiţional cu reclamanta care sa prevadă totalul cheltuielilor suplimentare și care se adăuga la preţul contractelor .

  Pârâtele deşi au refuzat încheierea unui act adiţional conform contractelor, au recunoscut această situaţie excepţională ce reprezintă un caz de forţă majoră care  exclude o culpă a executantului în sensul că au achitat în cuantum de 30 % aceste cheltuieli suplimentare.

Se mai susţine că deşi au fost executate în întregime toate lucrările de reîmpădurire, pârâtele nu au înțeles să achite totalul cheltuielilor suplimentare efectuate de reclamantă, lucrări care se încadrează în obiectul principal al contractelor precum și în termenul de executare al acestora de 48 luni, respectiv 4 ani.

în drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 969 şi urmat. C.civ. precum și pe disp. Legii 554/2004, iar  în dovedire au fost depuse  în copie următoarele acte: Contractul de lucrări nr 932/L/7.12.2007; Contractul de execuţie lucrări  nr 127R/L/4.12.2007;  Contractul de prestări servicii nr 197/13.03.2008 ; adresa nr 30/5.11.2008  emisa de S.C. P. SRL; adresele nr 3288/7.11.2008 si nr. 3438/26.11.2008 emise de C.M.R.O.;  Ordinul de plata nr 43/25.11.2008; adresa nr 3564/17.06.2008 a S.C. A.A. S.A.; adresa nr 4569/18.06.2008 a S.C. A.S.A.; condiţiile generale privind asigurarea culturilor agricole împotriva factorilor naturali de risc întocmita de  O. din cadru S.C.  V.I.G. ; norme metodologice privind modul de prevenire, constatare, evaluare si aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase si de alţi factori vătămători fondului forestier naţional nr 766/6 sept. 2007; autorizaţia nr 459/22.11.2007 ; certificatul de identitate pentru materialul forestier de reproducere nr 42/22.01.2004; dresa nr 126/4 .08.2009 emisa de S.C. P. SRL; adresa nr 85/2008 emisa de S.C. P. SRL; adresa nr 185/4 .09.2009 emisa de S.C. P. SRL; adresa nr 558/30.06.2008; referatul întocmit de C.I. , pădurar in cadrul O.S.E.G.; decizia nr 560/2.07.2008; procesul verbal nr 571/2.07.2008 Convocarea I încheiat de O.S.E.G.; procesul verbal nr 580/21.07.2008 Convocarea II încheiat de O.S.E.G;  lista cuprinzând cantităţile de lucrări; referatul întocmit de O.S.E.G; situaţia de inventar nr 485/5.06.2008 întocmită de O.S.E.G la intrarea în vegetaţie ; situaţia de inventar nr 691/9.09.2008 întocmită de O.S.E.G după încetarea acţiunii secetei; evidenţa lucrărilor de împădurire si ajustarea regenerării naturale întocmită de O.S.E.G; adresa nr 16032 întocmita de X şi adresa nr 16412 întocmita de X.

În baza dispoziţiilor art. 115 C.pr.civ. pârâta X. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală, susţinând că în ambele contracte reclamantei îi revenea obligaţia să execute, să finalizeze şi să întreţină „ lucrări de amenajare și refertilizare terenuri care se redau în circuitul productiv - lucrări de împădurire".

Părţile au înţeles să definească la punctul 2 lit. f noţiunea de forţă majoră și situaţiile care se circumscriu acestei noţiuni cu aplicabilitate în speţă:„ eveniment mai presus de controlul părților, care nu se datorează greşelii sau vinei acestora, care nu putea fi prevăzut la momentul încheierii contractului și care face imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea contractului; fiind considerate asemenea evenimente războaie, revoluţii, incendii, inundaţii sau orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargo, enumerarea nefiind exhaustivă, ci enunţiativă, nefiind considerat forţă majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligaţiilor uneia din părţi".

Consideră pârâta că invocarea de către reclamantă a secetei excesive ca drept cauză de forţă majoră care să conducă la obligarea la plata de 2 ori a lucrărilor de împădurire efectuate nu poate fi luată în considerare întrucât acest fenomen era previzibil, motiv pentru care s-a solicitat ca executantul să încheie contracte de asigurare a plantaţiilor și pe de altă parte acesta era în măsură încă de la declanşarea fenomenului să ia masuri de combatere activă a secetei și care puteau să fie decontate ca lucrări suplimentare.

Într-o altă ordine de idei, se învederează faptul că executarea contractului are loc pe parcursul a 4 ani, iar autoritatea contractantă a luat în considerare inclusiv apariţia unor fenomene meteo nefavorabile, prevăzând în acest sens în documentaţia de atribuire posibilitatea efectuării și decontării unor replantări a puieţilor, pentru anul 2 de contract fiind luată în consideraţie posibilitatea completării cu puieţi până la 30%, iar în anul 3 până la 10% din totalul puieţilor plantaţi în primul an.

Aceasta posibilitate a fost respectată și de către ofertantul declarat câştigător prin oferta depusă și prin răspunsul la adresa înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. DC 9986/12.11.2007, astfel încât autoritatea contractantă nu poate fi obligată să suporte în mod repetat lucrările efectuate și decontate conform devizelor și proceselor - verbale încheiate cu subunitatea beneficiară a contractului EMCR.

Din situaţia prezentată, pârâta consideră că dovezile administrate de reclamantă nu exclud culpa sa, invocând faptul că societăţile de asigurare au refuzat asigurarea plantaţiilor însa omite să recunoască că aceste demersuri s-au făcut ulterior apariţiei fenomenului de secetă și nu la data începerii lucrărilor de plantare a puieţilor, respectiv primăvara anului 2008, în acest context nicio societate de asigurări neacceptând încheierea unor astfel de contracte ulterior producerii unor fenomene care să conducă la plata prejudiciilor, asigurarea având un caracter preventiv și nu poate fi folosită ca un paleativ menit să asigure persoana care înţelege să suporte riscul apariţiei unor astfel de fenomene.

 În sensul reţinerii culpei exclusive a reclamantei este de reţinut faptul că încă din luna martie 2008 Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Parlamentul României - Camera Deputaţilor, în şedinţa din 6 martie a luat în consideraţie acordarea de despăgubiri în cazul calamităţilor produse de seceta începută în iarna anului 2007, având ca punct de plecare prevederile art.5 din Legea nr.381/2002 și cu condiţia ca în aplicaţia acestui text legislativ să fii fost încheiate contracte de asigurare/reasigurare cu societăţile specializate pentru celelalte fenomene agreate de asigurători.

La data de 15.04 2008 a fost adoptată în şedinţa CNSCD Strategia Naţională pentru Prevenirea și Combaterea Efectelor Secetei, Degradării Terenurilor și Deşertificării ce prevedea măsuri în vederea combaterii fenomenului.

În concluzie, pârâta susţine că documentaţia de atribuire a respectat în totalitate legislaţia în vigoare la data atribuirii contractelor de achiziţie publică, ofertantul câştigător fiind în măsură să formuleze oferta în cunoştinţă de cauză, însuşindu-şi inclusiv riscul contractului pentru fenomenul de secetă declanşat anterior atribuirii contractelor (începutul calendaristic al iernii 2007), în plus la data începerii execuţiei neluând măsuri de asigure a culturilor iar ulterior nefăcând demersurile necesare obţinerii despăgubirilor, despăgubiri acordate de instituţiile abilitate și nu de către beneficiarul lucrărilor, subzistând astfel în sarcina reclamantului o culpă exclusivă.

În cauză a depus întâmpinare şi pârâta EMCR, invocându-se excepţiile insuficientei timbrări a capetelor cererii de chemare în judecată şi excepţia necompetenţei materiale a secţiei contencios administrativ şi fiscal, solicitând declinarea competenţei materiale de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei comerciale a Tribunalului Gorj; iar pe fondul cauzei a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată dovedite a fi efectuate de pârâtă.

În susţinerea excepţiei insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, se arată că raportat la prevederile Legii nr. 146/1997 a taxei judiciare de timbru şi la petiturile cererii, taxa judiciară de timbru achitată de către reclamantă este subdimensionată, deci cererea este insuficient timbrată cu motivarea că prevederile articolului 28717 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006 completată şi modificată cu OUG 19/2009 şi OUG 72 din 17.06.2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, nu sunt aplicabile în speţa de faţă deoarece cele două contracte de lucrări pe care îşi întemeiază pretenţiile reclamanta sunt anterioare OUG 19/2009 şi OUG nr. 72 17.06.2009.

Având în vedere principiul neretroactivităţii legii civile se apreciază că timbrarea capetelor de cerere trebuie să se realizeze în conformitate cu  prevederile Legii nr. 146/1997 a taxelor judiciare de timbru pentru cererile evaluabile şi neevaluabile în bani.

 În susţinerea excepţiei necompetenţei materiale a Secţiei contencios administrativ şi  fiscal a Tribunalului Gorj și deci declinării competenţei materiale în favoarea Secţiei comerciale a Tribunalului Gorj se arată că prevederile art. 286 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006 completată şi modificată cu OUG nr 19/2009 şi OUG  72 din  17.06.2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii nu sunt incidente în cauză pentru următoarele considerente:

Cele două contracte de lucrări pe care îşi întemeiază pretenţiile reclamanta sunt anterioare apariţiei OUG 19/2009 şi OUG 72 din 17.06.2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiuni de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii contractuale – lege a părţilor - au fost încheiate în anul 2007, iar art. 286 din OUG nr. 34/2006  a fost introdus prin O.U.G. nr. 19/2009 şi a fost modificat prin art. I, pct. 26 din O.U.G. nr. 72/2009.

În virtutea principiului neretroactivităţii legii civile, OUG 19/2009 şi OUG nr.72 din 17.06.2009 nu retroactivează, ci ele acţionează ex nune.

 De asemenea în virtutea principiului tempus regit actum, cele două contracte comerciale sunt guvernate de legea existentă la momentul încheierii lor, iar condiţiile de validitate şi existenţă a acestor acte juridice sunt totdeauna supuse imperiului legii care a fost în vigoare la momentul încheierii lor, aşadar, la data încheierii celor  două  contracte  era  în vigoare Ordonanţa de  urgenţă nr.  34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii în forma anterioară modificării şi completării acesteia prin OUG ne. 19/2009 şi OUG 72 din 17.06.2009.

Aceste susţineri se întemeiază şi pe faptul că, competenţa materială a Secţiei comerciale - secţie distinctă a C.A.C. este o instanţă de apel având în competenţă soluţionarea apelurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă, respectiv procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum şi procesele şi cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani conform dispoziţiilor art.3 alin. 2 C. pr. civ.

Referitor la capetele de cerere având ca temei contractul de lucrări nr. …  contractul de execuţie de lucrări nr. … încheiate cu X. prin subunitatea EMCR se solicită respingerea ca nefondate şi netemeinice cu următoarea motivare;

Subunităţii EMCR nu îi poate fi reţinută vreo culpă în ceea ce priveşte  respectarea obligaţiilor ce-i incumbă  asumate  prin  contractele încheiate aceasta respectându-şi în integralitate obligaţiile asumate prin contracte inclusiv cu privire la plata la scadenţă către reclamantă a lucrărilor efectuate.

Se susţine că din motivarea cererii nu reiese care este culpa pârâtei EMCR cu privire la pretinsa nerespectare a prevederilor contractuale, dimpotrivă prin invocările formulate reclamanta în calitatea sa de  executant de lucrări îşi invocă propria culpă anume aceea că aceasta este cea care nu a respectat obligaţiile asumate prin clauza contractuală 20.1 Asigurări, din  ambele contracte.

Consideră că prin nerespectarea clauzei contractuale  20.1 din cele două contracte, reclamanta a încălcat prevederile  art. 969 (1) şi art. 970 C.civ.

 Referitor la pretinsele demersuri ale reclamantei către societăţile de asigurări se susţine că reclamanta invocă apariţia secetei în perioada 20.06.2008 – 31.07.2008 încercând să-şi acopere culpa, deoarece  a solicitat tardiv unor societăţi de asigurări un punct de vedere cu privire la riscurile asigurate, obţinând de conivenţă cu societăţile respective adresele  nr. 3564 din 17.06.2008 a SC A.A. SA şi nr. 4569 din 18.06.2008 a SC A. SA încheiate cu 3 zile, respectiv  2 zile  înaintea datei de  20.06.2008 când pretinde că a constatat  ofilirea puieţilor şi nu uscarea acestora.

Referitor la metodologia de  determinare  a pretinselor pagube şi la cuantumul sumelor pretinse se arată că pârâta EMCR nu recunoaşte aceste sume şi nici nu şi le însuşeşte, documentele pe care reclamanta îşi întemeiază solicitarea nefiind emanate sau însuşite de către reprezentanţii legali ai EMCR sau X, nefiindu-le opozabile celor două unităţi pârâte.

De asemenea, referitor la penalităţile de întârziere solicitate se solicită respingerea acestui capăt de cerere cu motivarea că reclamanta este cea care nu a respectat clauzele contractuale asumate prin contractele de lucrări semnate fără obiecţiuni.

Şi în ceea ce priveşte daunele interese solicitate de reclamantă solicită respingerea acestui capăt de cerere ca inadmisibil cu motivarea că practica instanţelor este constantă în aceea că de vreme ce există  asumată clauza penală, părţile contractante  şi-au prevăzut anticipat recuperarea daunelor interese, iar cuantumul daunelor  interese moratorii (dobânzi) cu daunele interese compensatorii (penalităţi) este contrar legii, acesta fiind posibil  numai în cazul  contractului  de împrumut bancar.

Prin precizările formulate pârâta E.C.P. a arătat că prin  Hotărârea AGA  nr. 3 din 15.03.2010, începând cu data de 18.03.2010 E.M.C.R. s-a desfiinţat, rezultând E.C.R. şi E.C.P., aşa încât E.M.C.R  nu mai există, iar cauza ce face obiectul dosarului se află în zona de competenţă a ECP.

La data de 22.06.2010 reclamanta a depus la dosar note de şedinţă prin care învederează că a realizat procedura prealabilă potrivit disp. art. 720 alin 1 C.pr. civ. , art. 5 alin 1 si art. 8 din Legea 29/1990, prin adresa nr 85/09.12.2008 , emisă de S.C. P. SRL către X. şi EMCR fiind înaintate unităților susmenţionate documentaţiile pentru evaluarea şi constatarea pierderilor provocate de fenomenele meteorologice periculoase (seceta) pentru perimetrele de ameliorare P.S. în suprafaţă de  49,7 ha şi P.N. în suprafaţă de  33,5 ha.

Se susţine că prin adresa nr 126/14.08.2009 emisă de S.C. P. SRL  către E.M.C.R. s-a specificat cu adresa nr. 4569/18.06.2008 a S.C. A. S.A  şi adresa nr 3564/17.06.2008 a S.C. A.A. S.A. că pentru fenomenul natural secetă excesivă nu se asigură culturile forestiere, iar prin adresa nr 185/04.09.2009  emisă de S.C. P. SRL către E.M.C.R. s-a revenit la adresele nr. 85/09.12.2008 si 126/14.08.2009 cu precizări referitoare la suprafeţele împădurite din perimetrele de ameliorare P.S. în suprafaţa de  49,7 ha si P.N. în suprafaţa de  33,5 ha , care au fost afectate de fenomenul natural seceta excesiva din vara anului 2008.

Tot prin adresa 185/04.09.2009 s-a comunicat ca documentaţia pentru evaluarea şi constatarea pierderilor provocate de seceta anului 2008 a fost întocmită în conformitate cu O.M.A.D.R. nr. 768/6 sept. 2007 şi a solicitat decontarea sumei de 67.318,01 lei, fără TVA, reprezentând cheltuielile efectuate pentru împădurirea suprafeţei de 11,61 ha de la obiectivul P.N. (33,5ha.), suprafaţă cu pierderi provocate de fenomenele meteorologice periculoase (seceta excesivă din anul 2008) şi decontarea sumei de 48.460,21 lei fără TVA, reprezentând cheltuielile efectuate pentru împădurirea suprafeţei de 7,33 ha de la obiectivul P.S. (49,7 ha. , suprafaţa cu pierderi provocate de fenomenele meteorologice periculoase (seceta excesivă din anul 2008).

La aceste adrese pârâta  X. a răspuns cu adresa nr. 16032/13.08.2009 prin care a refuzat plătească contravaloarea cheltuielilor ocazionate de împădurirea suprafeţei de 11,61 ha de la obiectivul P.N. (33,5ha.) şi de împădurirea suprafeţei de 7,33 ha de la obiectivul P.S. (49,7 ha.), şi cu adresa nr. 16412 /19.08.2009 prin care si-a menţinut punctul de vedere iniţial.

Se solicită a se constata că înscrisurile depuse la dosar în acest sens corespund cerinţei legale, deoarece ele au fost adresate pârâtelor X si EMCR iar conţinutul adreselor nr. 85/09.12.2008, 126/14.08.2009 si 185/14.09.2009 vizează aceleaşi solicitări pe care le-a făcut prin cererea de chemare în judecată.

Întrucât prin adresa nr. 16412/19.08.2009 pârâta X. a refuzat pentru a doua oara concilierea directă s-a trimis o ultimă convocare de conciliere directă prin adresa nr. 185/04.09.2009 emisă de S.C. P.  SRL, dar nici la această solicitare nu s-a primit un răspuns din partea X.

Se solicită a se  constata că a depus toate diligenţele legale în vederea soluţionării litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte conf. art. 7201 C.pr. civ. însă pârâta X. a refuzat de fiecare data sa ia parte la orice încercare de conciliere, comunicând în scris prin adresa nr. 16032/13.08.2009 ca solicitările încalcă prevederile legale şi deci nu pot fi primite, punct de vedere menţinut  şi prin adresa nr. 16412/19.08.2009 emisă de X. către S.C. P.  SRL  Melinești.

În dovedirea acestor susţinere au fost depuse în copii xerox următoarele acte: adresa nr 85/09.12.2008 emisa de S.C. P. SRL; adresa nr 126/14.08.2009 emisă de S.C. P. SRL; adresa nr. 185/04.09.2009 emisă de S.C. P.  SRL; adresa nr 16032/13.08.2009  emisă  de X.; adresa nr 16412/19.08.2009  emisă  de X.

Pentru termenul din 23.05.2010 reclamanta a formulat precizări prin care  înţelege să cheme în judecată  X şi ECP, solicitând obligarea acestora să respecte contractul de lucrări  nr. … încheiat în temeiul raportului de atribuire nr. …. încheiat cu X.şi contractul de execuţie de lucrări nr…….încheiat în baza raportului procedurii nr. ….. întocmit de Comisia de evaluare şi aprobat de directorul EMCR , contract încheiat cu X. prin subunitatea sa EMCR.

De asemenea să fie obligate în solidar pârâtele să plătească suma de 48.460,21 lei fără TVA reprezentând contravaloarea lucrărilor de reîmpădurire pe suprafaţa de 7,33 ha  efectuate de reclamanta ca urmare a calamitării prin seceta excesivă a suprafeţei de 21,86 ha. ce face parte din suprafaţa totală de  49,7 ha din P.P.S. şi suma de 67.318,03 lei fără TVA reprezentând contravaloarea lucrărilor de reîmpădurire efectuate de reclamanta pe suprafaţa de 11,61 ha. ca urmare a calamitării prin secetă excesivă a suprafeţei de 21,6 6 ha ce face parte din suprafaţa totală de 33,5 ha. P.P.N..

Se mai solicită obligarea pârâtelor să plătească în solidar reclamantei penalităţi în valoare de 0,06% pe zi de întârziere începând cu data promovării acţiunii, daune  interese  reprezentând prejudiciul suferit  de reclamantă cu ocazia executării lucrărilor de împădurire şi reîmpădurire realizate de către aceasta pentru suprafaţa de 11,61 ha. în perimetrele P.N. şi P.S., calamitate de seceta excesivă din vara anului 2008 reactualizate de la dat introducerii acţiunii cu indicele de inflaţie până la data efectuării plăţii efective, precum şi la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate cu judecarea acţiunii.

În şedinţa publică din 1 septembrie 2010 a fost respinsă excepţiile necompetenţei materiale şi insuficienţei timbrării invocate prin notele de şedinţă depuse de pârâta  ECP, fiind încuviinţată proba cu expertiza tehnică, iar la termenul din 15 septembrie 2010 au fost încuviinţate  obiectivele propuse de părţi.

Raportul de expertiză şi documentele în legătură cu litigiul au fost depuse la data  de 12.11.2010, concluzionându-se  că suprafaţa replantată de reclamantă este de 18,56 ha. pe ambele halde, respectiv 6,95 ha şi 11,61 ha., valoarea costurilor suplimentare efectuate de  către reclamantă conform devizelor  de lucrări întocmite de executant fiind de 113.266,01 lei fără TVA (45.947,98 lei + 67.318,03 lei).

Pârâtele ECP şi X au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză tehnică în specialitatea silvicultură şi au solicitat  efectuarea unei contraexpertize.

La data de  26.01.2011 expertul a răspuns la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză.

Pârâta  ECP a formulat o cerere de completare  probatoriu, stăruind totodată în efectuarea în cauză a unei noi expertize sau contraexpertize de specialitatea silvicultură-exploatări forestiere.

Întrucât expertiza efectuată în cauză nu a lămurit în mod pertinent, imparţial şi temeinic situaţia de fapt solicitată, în şedinţa publică din 28 februarie 2011 s-a încuviinţat efectuarea unei contraexpertize de către experţii C.F., M.R. şi G.A. păstrându-se aceleaşi obiective şi de asemenea efectuarea unei expertize contabile de către  expert M.E.

Pârâta ECP a depus precizări cu privire la proba testimonială şi a solicitat audierea martorilor C.I,  B.B.M., U.G.,  G.F.I.

Întrucât reclamanta nu a răspuns convocării expertului contabil şi nici nu s-a prezentat la întâlnirea din data de 11 mai 2011 ce a avut loc la sediul X, expertiza contabilă desemnată în cauză  nu a putut fi efectuată aşa încât la data de 20 mai 2011 la dosar a fost depus un raport de imposibilitate a efectuării expertizei contabile judiciare.

Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de cei trei experţi a fost depus la data de  15 iunie 2011, concluzionându-se  că reclamanta nu a respectat întocmai tehnica de plantare  întrucât pe de o parte plantaţia din toamna anului 2007 – P.N. a fost efectuată  în condiţii de îngheţ, iar pe de altă parte  puieţilor din plantaţia perimetrului P.N. şi  perimetrului P.S. nu li s-a aplicat operaţiunea de retezare (recepare).

De asemenea din dosarul cauzei şi din actele prezentate de părţi nu a rezultat că s-au plantat în plus numărul de puieţi aferent suprafeţelor pretins calamitate.

La data de 20 iunie 2011 reclamanta a răspuns la notele de şedinţă depuse de X.  prin ECP la data de 23.05.2011, depunând totodată în copie adresele nr.91/16.06.2011, nr.2068/17.06.2011, proces verbal de constatare a calamităţilor şi evaluare a pierderilor produse în urma acţiunii factorilor vătămători,  nr.571 încheiat la data de 02.07.2008, proces verbal de constatare a calamităţilor şi evaluare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice, periculoase şi alţi factori vătămători ai fondului forestier naţional nr.580 încheiat la data de 21.07.2008, proces verbal de evaluare a pierderilor provocate fondului forestier naţional şi înmânează câte o copie şi reprezentanţilor pârâţilor.

La raportul de expertiză reclamanta  a formulat obiecţiuni anexând totodată contractul de subantrepriză nr. … – SC S. SRL; contractul de prestări lucrări nr. …. – SC  J. F. SRL; contractul de subantrepriză nr. 22 din 28.11.2007 - SC  J.F. SRL.

Cei trei experţi au răspuns la obiecţiunile formulate de reclamantă şi au arătat  expertul asistent al reclamantei  a fost convocat şi a participat atât la discuţiile de  la X. din data de 10 mai 2011 cât şi la constatările din teren efectuate la aceeaşi dată.

Cu privire la adresa nr. 2068 din 17.06.2011 se susţine că aceasta nu oferă date comparabile cu cele din perimetrele în litigiu, face precizări vagi nespecificând speciile plantate, locul unde au fost plantate, perioada de plantare şi mai ales dacă procentul de pierdere de 51% s-a produs şi la plantaţiile de salcâm care au fost retezate sau în plantaţiile de salcâm în care puieţii au fost retezaţi.

De asemenea din adresă nu rezultă dacă plantaţiile s-au făcut în regie proprie sau prin terţe persoane şi dacă s-au făcut pentru R. sau pentru alţi beneficiari.

 La solicitarea instanţei, la data de 5.10.2011 experţii au răspuns la obiecţiunile formulate de reclamantă, concluzionând că îşi menţin în totalitate concluziile din raportul de expertiză şi anume că procentul mare de pierderi la plantaţiile de salcâm au fost cauzate de nerespectarea tehnologiei specifice de plantare a salcâmului în condiţiile geo - staţionale  specifice acestor perimetre, depunând ca anexe  tabelele cu temperaturile zilnice ale lunilor noiembrie şi decembrie 2007,  februarie, martie 2008 şi extrase din  studiul „Influenţa  aprovizionării cu apă a culturilor  de pepinieră asupra plantaţiilor de stepă.

La data de 07.10.2011 expertul tehnic asistent propus de reclamantă şi-a expus  punctele de vedere referitor la litigiul promovat de reclamantă şi la obiectivele contraexpertizei concluzionând că reclamanta  în baza contractelor încheiate cu achizitorul beneficiar X şi EMCR a efectuat lucrări de împădurire  în perimetrele de  ameliorare halda interioară P.S. pe suprafaţa de 49,7 ha. şi halda exterioară P.N. pe suprafaţa de 33,5 ha. respectând în totalitate  normele tehnice din proiectul de execuţie, lucrările de împădurire fiind  efectuate sub supravegherea permanentă  a dirigintelui de şantier desemnat ţi împuternicit de achizitor.

După recepţionarea  lucrărilor, suprafeţele împădurite au fost predate  în pază OSEG pe bază de contract prestări servicii şi proces verbal de predare primire în care se consemnează că suprafeţele în litigiu erau împădurite conform normelor tehnice de deviz, fenomenul de calamitate secetă excesivă  fiind constatat de comisia  constituită conform  OM nr. 766/2007 care a stabilit şi suprafeţele afectate.

Replantarea a fost executată de reclamantă sub directa supraveghere a dirigintelui de şantier desemnat de achizitor, astfel că prin încheierea stării de masiv a plantaţiilor  din perimetrele de ameliorare consemnate în procesul verbal nr. 2028/05.10.2010 se demonstrează că împădurirea suprafeţelor calamitate au fost  executate integral cu respectarea  normelor tehnice din devizul de execuţie.

Prin obiecţiunile la răspunsul dat de cei trei experţi la obiecţiunile formulate, reclamanta  a susţinut că afirmaţiile făcute de către aceştia in cap. VII Concluzii ( f. nr. 5) din Răspunsul la obiecţiuni prin care se menţin afirmaţiile din Cap. VII ,  Concluzii, din Raportul de expertiza referitor la  faptul ca “ reclamanta nu a respectat întocmai tehnica de plantare pentru faptul că o parte din plantaţia din toamna anului 2007 – P.N. a fost efectuată în condiţii de îngheţ şi atât la plantaţia din perimetrul P.N. cât şi din perimetrul P.S. , puieţilor nu li s-a aplicat operaţiunea de retezare (recepare) “ sunt contrazise de Situaţia inventar nr. 485/15.06.2008 şi de Situaţia inventar nr. 485/15.06.2008 care dovedesc că plantaţiile au fost executate în conformitate cu prevederile contractuale şi cu normele silvice în vigoare .

Apariţia fenomenului de secetă excesivă din vara anului 2008 a fost  confirmată de adresa nr. 3438/26.11.2008 emisă de ANM, CMRO, prin procesul verbal nr. 571/02.07.2008 constatându-se că fenomenele meteorologice seceta şi temperaturi extreme au afectat începând din luna iunie plantaţiile de pe halda exterioară P.N.  S= 33,5 ha.

Susţine reclamanta că a contestat atât raportul de expertiză întocmit de către experţii C.F., M.R. şi G.A. cât şi răspunsul la obiecţiuni întrucât  acest raport de expertiză prezintă o situaţie neconformă cu realitatea în contradicţie cu actele aflate la dosarul cauzei şi vădit părtinitoare faţă de pârâtele ECP şi X, acesta substituindu-se tuturor actelor de recepţie ale lucrărilor efectuate de către S.C. P. SRL în condiţiile în care la data întocmirii raportului de expertiză contestat, obiectivul contractelor mai sus menţionate era deja realizat.

In dovedirea celor afirmate au fost anexate în copie următoarele acte: Ordinul MAPDR nr 766/2007; procesul verbal nr. 2028/05.10.2010; procesul verbal nr. 571/02.07.2008  Convocarea I pentru perimetrele  P.N si P.S.; procesul verbal nr. 580/21.07.2008  Convocarea a II a pentru perimetrele  P.N. si P.S; situaţia inventar nr. 485/05.06.2008 întocmită la intrarea în vegetaţie pentru perimetrele  P.N. şi P.S.; situaţia inventar nr. 691/09.09.2008 întocmită după încetarea acţiunii secetei; ANM, CMRO.

Prin concluziile depuse de către pârâta ECP se solicită respingerea ca nefondată, netemeinică şi nelegală a acţiunii formulată de reclamantă în contradictoriu cu această pârâtă, succesoare a EMCR  şi de asemenea  obligarea  la plata către pârâte a cheltuielilor de judecată în sumă de 11.490 lei reprezentând onorariul experţilor tehnici şi al expertului contabil, în cauză neputându-se reţine  culpa procesuală a pârâtelor.

Prin sentinţa civilă nr. 3540 din data de 25.11.2011 pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a fost admisă în partea acţiunea formulată de reclamanta SC P. SRL Melineşti, în contradictoriu cu pârâtele X, şi ECP.

Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantei suma de 45.947,98 lei fără TVA şi suma de 67.318,03 lei fără TVA reprezentând contravaloarea lucrărilor de reîmpădurire efectuate. Suma de 45.947,98 lei va fi actualizată de la data de 15.03.2008 iar suma de 67.318,03 lei de la data de 13.03.2009, ambele sume până la data plăţii efective. Obligă pârâtele la plata penalităţilor de întârziere de 0,6% pe zi de întârziere din suma de 67.318,03 lei fără TVA începând cu 11.04.2009 şi până la data efectivă şi la 0,7%pe zi de întârziere începând cu data de 16.04.2009 până la plata efectivă pentru suma de 45.497,98 lei fără TVA.

A fost respinsă cererea privind daunele de întârziere.

Au fost obligate pârâtele la 2.700 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtele ECP şi X.

Prin decizia nr.4967 din data de 12.06.2012 pronunţată de CAC – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a fost respins recursul declarat de recurenta pârâtă ECP împotriva sentinţei nr. 3540 din 25 noiembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Gorj, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. …..în contradictoriu cu recurenta pârâtă X şi intimata reclamantă SC P. SRL Melineşti, ca tardiv.

A fost admis recursul  declarat de  recurenta  pârâtă X, împotriva aceleiaşi sentinţe.

A fost casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă.

S-a reţinut în considerentele deciziei de casare că instanţa de fond nu putea hotărî asupra cererii până nu stabilirea, în primul rând dacă plantaţiile au necesitat lucrări de reîmpădurire sau nu, iar în caz afirmativ, care erau cauzele care au condus la necesitatea reîmpăduririi (seceta sau nerespectarea de către reclamantă sau de către societăţile subantreprenoare a tehnicii de plantare).

De asemenea, trebuia lămurit de către instanţa de fond cine a suportat contravaloarea acestor lucrări de reîmpădurire, în situaţia în care au fost executate, respectiv, reclamanta (aşa cum s-a susţinut prin acţiune), RNPR (aşa cum s-a susţinut prin adresa nr. 2068/07.06.2011) sau, eventual, societăţile cu care reclamanta a încheiat contracte de subantrepriză (verificându-se în acest sens contractele de subantrepriză cu privire la obligaţiile părţilor).

Prin aceeaşi decizie, s-au dat îndrumări instanţei de rejudecare să administreze toate probele pe care instanţa le va considera necesare, inclusiv o nouă expertiză pentru lămurirea cauzei.

Pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, cauza a fost  înregistrată sub nr. … fiind citate părţile.

La termenul de judecată din data de 15.02.2013, s-a pus în discuţia părţilor cererile de probatorii formulate şi a fost încuviinţată proba cu expertiză tehnică în specialitatea silvicultură, fiind prorogate proba cu expertiză contabilă, proba cu cercetarea la faţa locului şi proba testimonială cu 2 martori după depunerea raportului de expertiză tehnică în specialitatea silvicultură.

Pentru efectuarea probei cu expertiză tehnică în specialitatea silvicultură, au fost încuviinţate atât obiectivele propuse de reclamantă, cât şi obiectivele propuse de către pârâte şi a fost desemnat expert judiciar dl. N.V., iar părţilor experţi asistenţi: B.I. - reclamantei şi P.B.Ş. - pârâtelor.

La termenul de judecată din data de 29.03.2013, expertul judiciar desemnat de instanţă, respectiv dl. N.V. a fost înlocuit cu dl. expert C.F.D.

Raportul de expertiză întocmit de către dl. expert C.F.D. a fost depus la dosarul cauzei la termenul de judecată din data de 21.06.2013.

Experţii asistenţi ai părţilor au depus de asemenea la dosarul cauzei puncte de vedere proprii faţă de obiectivele încuviinţate de către instanţa de judecată.

La raportul de expertiză întocmit de către dl. expert C.F.D., la termenul de judecată din data de 13.09.2013, au formulat obiecţiuni atât reclamanta, cât şi pârâta X., care au fost încuviinţate de către instanţa de judecată.

De asemenea, la termenul de judecată din data de 13.09.2013, X. a depus note de şedinţă, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, excepţie care a fost combătută de către reclamantă prin notele de şedinţă depuse la termenul de judecată din data de 11.10.2013.

La termenul de judecată din data de 11.10.2013, dl. expert C.F.D. a depus la dosarul cauzei răspunsul la obiecţiunile formulate de părţi.

La termenul de judecată din data de 12.12.2013, instanţa a pus în discuţia părţilor probele a căror discuţie o prorogase la termenul de judecată din data de 15.02.2013, până la depunerea expertizei tehnice în specialitatea silvicultură, respingându-le în totalitate.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 137 alin. 1 Cod de procedură civilă, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de X., tribunalul o reţine ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Calitatea procesuală a părţilor într-o cauză de natură civilă şi implicit într-o cauză de natură contencios – administrativă, rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele dreptului litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Cu alte cuvinte, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana pârâtului şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

În cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare calea justiţiei este obligatorie, calitatea procesuală activă aparţine celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparţine celui faţă de care se poate realiza interesul respectiv.

Instanţa de judecată are obligaţia să verifice calitatea procesuală a fiecărei părţi, în privinţa pârâtului trebuind să constate că este titularul obligaţiei în raportul juridic dedus judecăţii pentru a putea impune, în sarcina acestuia, o anumită conduită în urma soluţionării cauzei cu care a fost învestită.

Mai exact, reclamantul va trebui să justifice atât calitatea sa procesuală, cât şi calitatea procesuală pasivă a pârâtului, deci îndreptăţirea sa de a introduce cererea împotriva acestuia, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul juridic dedus judecăţii

Reclamantul trebuie să arate în cerere împrejurările de fapt care l-au determinat să ceară concursul justiţiei, deci să arate concret în ce mod dreptul său subiectiv a fost încălcat sau nesocotit de către pârâţii chemaţi în judecată.

 Motivarea în fapt a cererii trebuie să fie însoţită şi de motivarea în drept, partea reclamantă având obligaţia de a indica şi cauza cererii sale, temeiul juridic al acesteia, actul sau fapta juridică care constituie fundamentul direct şi imediat al dreptului reclamat.

În cauza dedusă judecăţii, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor să respecte Contractele de lucrări nr. …. şi nr… şi obligarea acestora la plata sumei de 48.460,21 lei fără TVA reprezentând contravaloarea lucrărilor de reîmpădurire pe suprafaţa de 7,33 ha efectuate de reclamantă ca urmare a calamitării prin secetă excesivă a suprafeţei de 21,86 ha, ce face parte din suprafaţa totală de 49,7 ha din plantaţia P.S. şi suma de 67.318, 01 lei fără TVA reprezentând contravaloarea lucrărilor de reîmpădurire efectuate de reclamantă pe suprafaţa de 11,61 ha, ca urmare a calamitării prin secetă excesivă a suprafeţei de 21,66 ha ce face parte din suprafaţa totală de 33,5 ha din P.P.N., cu penalităţi de întârziere de 0,06% şi respective de 0.07% pe zi de întârziere din sumele menţionate anterior, începând cu data promovării acţiunii şi obligarea la daune interese ce reprezintă prejudiciul suferit de reclamantă cu ocazia executării lucrărilor de împădurire - reîmpădurire.

Se observă așadar că, obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de executarea obligaţiilor rezultate din contractele de achiziţie publică încheiate între părţi în temeiul OUG nr. 34/2006, astfel încât în speţă sunt aplicabile dispoziţiile acestui act normativ şi nu dispoziţiile Ordinului nr. 766/06.09.2007 al MADR, prin care sunt aprobate Normele metodologice privind modul de prevenire, constatare, evaluare şi aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase şi de alţi factori vătămători fondului forestier naţional, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional şi obiectivelor instalate în acestea.

În acest caz, fiind vorba de o acţiune întemeiată pe răspunderea civilă contractuală, este cert că pârâtele, despre care se susţine că nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin respectivele contracte, au calitate procesuală pasivă în prezentul proces, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

Analizând acţiunea dedusă judecăţii, în raport de temeiurile de fapt şi de drept invocate de părţi şi prin prisma probelor administrate în cauză, tribunalul o reţine ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

 La data de 04.12.2007, între reclamanta SC P. Melineşti şi X prin subunitatea sa EMCR (actual ECP) s-a încheiat contractul de execuţie de lucrări nr. … din 04.12.2007 prin care reclamanta, în calitate de executant s-a obligat să efectueze lucrări de  amenajare şi refertilizare terenuri ce se redau în circuitul productiv pe halda interioară P.S. pe o suprafaţă de 49,7 ha., - etapa a II-a – lucrări de împădurire cod CPV 45111291 – 4 în perioada convenită şi în conformitate cu obligaţiile asumate prin acest contract, iar achizitorul s-a obligat să plătească preţul convenit în contract pentru lucrările executate.

De asemenea, la data de 07.12.2007, între aceleaşi părţi, s-a încheiat contractul de lucrări nr. ….. prin care reclamanta, în calitate de executant s-a obligat să execute, să finalizeze şi să întreţină „lucrări de amenajare şi refertilizare terenuri care se redau în circuitul productiv pe halda exterioară P.N., a suprafeţei de 33,5 ha, - lucrări de împădurire – EMCR”, în conformitate cu obligaţiile asumate prin acest contract, iar achizitorul s-a obligat să plătească preţul convenit în contract pentru lucrările executate.

Cele două contracte au fost încheiate în temeiul OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006 şi în baza Raportului procedurii nr. ….. întocmit de Comisia de Evaluare şi aprobat de Directorul EMCR.

În baza acestor contracte, reclamanta a început la sfârşitul anului 2007 şi a continuat în primăvara anului 2008, lucrările de împădurire contractate, iar la data de 13.03.2008, a încheiat contractul de prestări servicii nr. 197 cu M.O. - A.C., în calitate de prestator  prin OSEG, în temeiul căruia, aceasta din urmă se obliga să gospodărească în regim silvic, în baza Legii 26/1996 și a Legii 141/1999, suprafața de 83,2 ha fond forestiere, plantații de salcâm, aflate în anul I de vegetație, executate în carierele P.S. și P.N., din cadrul EMCR.

În data de 29.06.2008 prin adresa nr. 12 reclamanta a adus la cunoștința OSEG, că pe suprafețele împădurite cu salcâm din perimetrele P.N. și P.S, datorită căldurii excesive și lipsei de precipitații din perioada respectivă, puieții de salcâm au început să se ofilească, solicitând ca în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. 5 din Ordinul 766/06.09.2007 să ia măsurile de  convocare a comisiei de constatare a pagubei provocate de fenomenele meteorologice periculoase ( secetă).

La data de 30.06.2008 pădurarul C.I. a încheiat un raport prin care aducea la cunoştinţă aceluiași O.S.  faptul că în perimetrele P.N. cu suprafaţa de 33,5 ha și P.S. cu suprafaţa de 49,7 ha, plantate cu salcâm, au început să se ofilească puieţii datorită lipsei de precipitaţii şi a căldurii excesive.

Prin decizia nr. 560 din 2.07.2008 a O.S.E.G. s-a constituit comisia pentru constatarea şi evaluarea pierderilor provocate de fenomene meteo periculoase ( secetă ) în cele două perimetre, comisie care a încheiat la data de 02.07.2008 procesul - verbal de constatare a calamităților și evaluare a pierderilor produse în urma acțiunii factorilor vătămători, cu nr. 571, iar la data de 21.07.2008, procesul-verbal de constatare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase şi alţi factori vătămători ai fondului forestier naţional încheiat azi 21.07.2008.

Deși comisia a fost constituită inițial din 9 membri, în procesele – verbale menţionate au fost menționați numai 8 membri, acestea fiind semnate semnat numai de 7 din cei 8 membri ai comisiei, de pe acestea lipsind semnătura delegatului EMCR ing. I.C.

Urmare acestui proces verbal, reclamanta a solicitat pârâtelor să îi plătească contravaloare lucrărilor de reîmpădurire pe care susține că a fost nevoită să le efectueze pe suprafețele afectate de secetă,  iar ca urmare a faptului că acestea au achitat doar cheltuieli suplimentare în cuantum de 30% prevăzute în contracte, s-a adresat instanței de judecată cu prezenta acțiune.

În cauză, la cererea părților, au fost efectuate mai multe expertize judiciare, specialitatea silvicultură, două în primul ciclu procesual și una în al doilea ciclu procesual, pentru a se stabili dacă plantațiile înființate de reclamantă au necesitat lucrări de reîmpădurire, iar în caz afirmativ, care au fost cauzele care au condus la necesitatea reîmpăduririi, respectiv dacă uscarea puieților de salcâm s-a datorat secetei sau nerespectării de către reclamantă a tehnicii de plantare.

 La efectuarea expertizelor au participat, pe lângă experții desemnați de instanță și experți desemnați de părți, iar concluziile la care aceștia au ajuns, au fost contradictorii, instanța urmând să își însușească concluziile formulate în al doilea raport de expertiză întocmit în primul ciclu procesual, de domnii experți C.F., M.R. și G.A., din cadrul B.E.T.J. de pe lângă Tribunalul A, având în vedere că acesta este mult mai temeinic argumentat, se bazează pe lucrări de specialitate și se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, fiind de altfel întocmit de un număr de trei experți dintr-un alt județ decât cele în care își au sediul părțile, astfel încât nu se poate pune problema lipsei de obiectivitate.

De altfel, concluziile la care au ajuns cei trei experți judiciari, au fost confirmate și de expertul parte desemnat de către pârâte la efectuarea expertizei în al doilea ciclu procesual.

În aceste condiții, tribunalul, având în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit de domnii experți C.F., M.R. și G.A., reține că pârâtele și-au îndeplinit obligațiile asumate prin cele două contracte de lucrări încheiate cu reclamanta, în sensul că au achitat în totalitate lucrările efectuate în baza acestora, cheltuielile suplimentare efectuate de reclamantă pentru înființarea celor două plantații de salcâm datorându-se în mod exclusiv culpei acesteia, în sensul că nu a respectat întocmai tehnica de plantare prevăzută în normele silvice de realizare a plantațiilor.

Astfel, în ceea ce privește perimetrul P.N., așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar și cum în mod corect au constatat și cei trei experți, contractul de execuție lucrări s-a semnat la data de 7.12.2007, amplasamentul pentru efectuarea plantației s-a predat la data de 08.12.2007, ordinul de începere a lucrărilor de plantare a fost dat în data de 10.12.2007, iar procesul verbal de recepție a lucrărilor de împădurire s-a semnat la data de 10.12.2007.

Conform acestor înscrisuri, rezultă că întreaga suprafață de 33,5 ha s-ar fi împădurit într-o singură zi, ceea ce,  conform concluziilor experților ar fi fost imposibil din punct de vedere tehnic, în condițiile în care, având în vedere numărul de oameni care au participat la împădurire, respectiv 90 – 100 de oameni în fiecare zi, ar fi fost necesare aproximativ 13-15 zile de muncă.

Drept urmare, începând lucrările de plantare în data de 10.12.2007, reclamanta a le-a continuat în cursul lunii decembrie, cu toate că după data de 13 decembrie acestea trebuiau sistate și reluate în primăvara anului următor, ca urmare a intervenirii înghețului la sol generat de temperaturile care au fost negative în fiecare zi, având în vedere că în astfel de condiții nu se mai realizează aderența dintre pământ și rădăcinile puieților și dacă nu se îngroapă puieții cu 2-3 cm deasupra coletului se poate produce fenomenul de descălțare a acestora și ca urmare a acestui fenomen, la dezgheț, rădăcinile puieților pot rămâne deasupra terenului și puieții se pot usca.

În ceea ce privește perimetrul P.S., experții au constatat că nu există documente care să ateste data predării amplasamentului, data ordinului de începere a  lucrărilor și data începerii lucrărilor, ci numai procesul verbal de terminare a lucrărilor din data de 12.03.2008 pentru suprafața de 49,7 ha, dar numai pentru un nr. de 242.000 de puieți, lipsind un număr de 6.500 de puieți, reprezentând aproximativ 1,3 ha.

Totodată, experții au constatat că la această plantație nu a fost efectuată operațiunea de retezare a puieților, care trebuia efectuată imediat după plantare, sau în cazul plantațiilor de toamnă poate fi efectuată și primăvara înainte de intrarea în vegetație, operațiune care a fost care a fost prevăzută în documentația tehnică(Caietul de sarcini – Tehnica împăduririi) și a fost decontată de reclamantă, conform situațiilor de lucrări.

Drept urmare, tribunalul reţine, aşa cum rezultă de altfel şi din concluziile raportului de expertiză, că ofilirea puieţilor la sfârşitul lunii iunie a anului 2008, s-a datorat exclusiv culpei reclamantei, care nu a respectat tehnologia de plantare a acestora, aşa cum este prevăzută în normele silviculturale şi în documentaţia tehnică, şi nu fenomenului de secetă excesivă.

În situaţia în care reclamanta ar fi respectat întocmai tehnologia de plantare şi ar fi luat unele măsuri de prevenire şi de limitarea a pagubelor, potrivit concluziilor raportului de expertiză, puieţii nu s-ar fi uscat în proporţia arătată prin actele încheiate, adică pierderile s-ar fi încadrat în limitele prevăzute de normative, respectiv 85% procent de prindere, la încheierea stării de masiv în condiţiile de teren din perimetrele plantate.

Referitor la susţinerea reclamantei că seceta a fost a fost fenomenul care a dus la calamitarea celor două plantaţii, aceasta nu poate fi primită, având în vedere următoarele:

În anexa nr. 1 din Ordinul nr. 766/2007, privind modul de prevenire, constatare, evaluare şi aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase şi de alţi factori vătămători fondului forestier naţional, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional şi obiectivelor instalate în acestea, care cuprinde lista fenomenelor meteorologice periculoase şi a principalilor factori vătămători ce pot produce pagube fondului forestier naţional, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional şi obiectivelor instalate în acestea, seceta este definită ca fiind fenomenul meteorologic caracterizat prin insuficienţa umidităţii solului şi a atmosferei faţă de valorile necesare creşterii şi dezvoltării normale a plantelor, ca urmare a unei perioade cu precipitaţii reduse în care totalul acestora, în cel puţin 10 zile consecutive, nu depăşeşte 0,1 mm.

Or, din toate înscrisurile depuse la dosar, inclusiv din toate rapoartele de expertiză întocmite în cauză, rezultă că în cursul lunilor iunie – iulie 2008, nu a fost nici o perioadă în care, totalul precipitaţiilor căzute în cel puţin 10 zile consecutive, să nu fi depăşit 0,1 mm, astfel încât să se poată afirma că a intervenit fenomenul de secetă, aşa cum acesta este definit de ordinul menţionat.

În aceste condiţii, nu se poate susţine că, precipitaţiile reduse căzute în perioada respectivă au condus la uscarea puieţilor de salcâm, acesta putând fi avut în vedere doar ca un factor care a concurat, pe lângă factorul principal – nerespectarea tehnologie de plantare, la calamitarea plantaţiilor.

Pe de altă parte, tribunalul reţine că, potrivit punctului 20.1 alin. 1 din cele două contracte de lucrări, reclamanta, în calitate de executant avea obligaţia de a încheia, înainte de începerea lucrărilor, o asigurare care să cuprindă toate riscurile ce ar putea apărea privind, printre altele, lucrările executate, contravaloarea primelor de asigurare urmând a fi suportată de către aceasta din capitolul „ Cheltuieli indirecte”.

Neprocedând în acest mod, reclamanta nu mai poate solicita de la achizitor despăgubiri pentru eventualele prejudiciile suferite şi care, dacă ar fi fost încheiată o asigurare, ar fi fost suportate de către asigurător.

Apărarea reclamantei în sensul că deşi a încercat să încheie o astfel de asigurarea, a fost în imposibilitate ca urmare a refuzului manifestat de către societăţile de asigurare, va fi înlăturată de instanţă, având în vedere că, aşa cum rezultă din adresele nr. 3564/17.06.2008 emisă de SC A.A. SA şi nr. 4569/18.06.2008 emisă de SC A. SA A.A., aceste demersuri au fost efectuate după efectuarea lucrărilor de plantare şi în momentul în care fenomenul de ofilire al puieţilor apăruse deja.

Mai mult decât atât, reclamanta s-a adresat numai la două societăţi de asigurare, în condiţiile în care, potrivit concluziilor formulate de cei trei experţi, în momentul respectiv, existau pe piaţa de asigurări un nr. 11 societăţi care efectuat asigurări în domeniul agriculturii.

Tribunalul mai constată de asemenea că, deşi reclamanta susţine a fost a fost nevoită să replanteze puieţii pe o suprafaţă de 21,66 ha în plantaţia P.N. şi pe o suprafaţă de 21,86 ha în plantația P.S., aceasta nu a făcut dovada achiziţionării şi replantării puieţilor aferenţi acestor suprafeţe.

Acest aspect rezultă din raportul de expertiză întocmit de experţii C.F., M.R. și G.A. şi este confirmat şi de raportul de expertiză întocmit în al doilea ciclu procesual de domnul expert C.F.D., în care se arată că pentru lucrările de reîmpădurire nu au fost întocmite procese verbale de recepţie, iar facturile pentru lucrările de reîmpădurire se referă numai la completările normale de 30% admise prin caietul de sarcini şi contracte, lucrări care de altfel au fost achitate de achizitor, aşa cum rezultă din cererea introductivă de instanţă.

Faţă de toate considerentele ce preced, tribunalul urmează să respingă acţiunea promovată de reclamanta SC P.  SRL, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâte.

Respinge acţiunea formulată de reclamanta S.C. P.S.R.L. Melineşti în contradictoriu cu pârâtele X. şi ECP.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj

Pronunţată în şedinţa publică de la 19 decembrie 2013, la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare