Modificare titlu de proprietate

Deliberând asupra apelului de faţă, se reţin următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. X/09.04.2019 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosar nr. X/213/2018 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor C C şi O E şi s-a respins cererea formulată de reclamantul C C, domiciliat în comuna B, sat B, str. ,  judeţul O şi reclamanta O E, domiciliată în comuna B, sat B, judeţul O, împotriva pârâţilor B V şi B F, domiciliaţi în comuna B, sat C, judeţul O, Comisia Locală de Fond Funciar B Comisia Judeţeană de Fond Funciar O, ca fiind introdusa de persoane fără calitate procesuala activă.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut următoarele:

Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 C.proc.civ., excepţia lipsei calităţii procesuale active  a reclamantului, invocată de pârâtă prin apărător, instanţa constată că aceasta este întemeiată.

Astfel, calitatea procesuală activă presupune o identitate între persoana reclamantului (reclamant în cauza de faţă) şi persoana îndreptăţită să acţioneze în justiţie, titular al raportului juridic dedus judecăţii.

În speţă,se observă că titlul de proprietate nr.X/5 din data de 30.05.1995 emis pentru autoarea D M, a fost emis pe numele numitului B V, iar reclamantul care solicită anularea acestui titlu susţine că este nepot de soră al autoare şi că fiica acesteia, pârâta B F este în viaţă. Mai mult, deşi instanţa i-a pus în vedere să facă dovadă calităţii de moştenitor al autoarei D M, reclamantul a depus acte de stare civilă din care rezultă că este nepot de soră al autoarei, înscrisuri care nu reprezintă dovada calităţii de moştenitor, ci doar de un prezumtiv succesor, care oricum poate fi înlăturat de la moştenirea autoarei de fiica acestei, pârâta B F.

Pe aceste considerente, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active, fără a mai analiza celelalte excepţii invocate şi nici fondul cauzei, respingând acţiunea  ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, la data de 27.05.2019, reclamanţii C C şi O E, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinţei apelate în sensul respingerii excepţiei lipsei calităţii procesuale active a acestora şi admiterea cererii astfel cum a fost formulată, în subsidiar solicitând admiterea apelului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare. Solicită cheltuieli de judecată.

Consideră sentinţa apelată netemeinică şi nelegală întrucât instanţa de fond a interpretat greşit actul dedus judecății şi nu a avut în vedere probele existente la dosarul cauzei care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii şipronunţarea unei hotărâri temeinice şi legale.

În mod netemeinic şi nelegal instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, în condiţiile în care au dovedit că autoarea D M a fost soră cu mama reclamanţilor C T fiind menţionată în titlul de proprietate nr. X/5/30.05.1995, iar în acest titlu la rubrica proprietari este menţionată B F si C T, pentru suprafaţa de teren de 1 ha şi 9418 mp.

La data de 20 martie 1991, D F (B) şi C T a formulat cerere către Primăria comunei B pentru reconstituirea dreptului de proprietate înregistrată sub nr. X.

La 19 martie s-a formulat o cerere din care rezultă că aceleaşiD F şi C T s-a adresat Primăriei Comunei B pentru a se reconstitui dreptul de proprietate privind încă un l ha de teren.

Arată apelanţii că prin sentinţa civilă nr. X/27.09.2017, pronunţată de Judecătoria Corabia, în dosarul nr. X/213/2016, s-a admis acţiunea reclamanţilor C C, C G şi O E în contradictoriu cu pârâta B F şi s-a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la suprafaţa de 1 ha si 9418 mp teren potrivit titlului de proprietate nr. X/5/30.05.1995.

Precizează apelanţii că din toate aceste probe rezultă că au calitate procesuală activă, numai că instanţa de fond nu a înţeles această situaţie de fapt şi de drept şi că nu ar fi depus acte de stare civilă din care să rezulte că au calitate de moştenitor, ci doar ar fi un prezumtiv succesor, ce ar putea fi înlăturat de la moştenirea autoarei de fiica acesteia, pârâta B F.

Este posibil ca instanţa de fond să nu fi observat că, atât timp cât au avut calitate de moştenitori si mama reclamanţilor C N. T a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate alături de D F şi s-a eliberat primul titlu de proprietate nr. X/5/30.05.1995 rezultă cu certitudine că reclamanţii au calitate procesuală activă în ceea ce priveşte prezenta cerere, respectiv de nulitatea titlului de proprietate nr. X/67/10.07.2002.

Trebuie observat că pârâtul B V este o terţă persoană, fiind ginerele autoarei D M, care nu putea să fie menţionat în titlul de proprietate nr. X/67/10.07.2002, întrucât mama numiţilor C T şi D F a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate din 1991, fiind înregistrată această cerere sub nr. X, de aceea reclamanţii au solicitat nulitatea titlului de proprietate.

Au solicitat apelanţii admiterea apelului, casarea sentinţeipronunţate de Judecătoria Corabia şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanţa de fond.

În dovedirea motivelor de apel, au fost atașate acesteia înscrisuri.

Au solicitat apelanţii proba cu înscrisuri şi martori.

Tribunalul a administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând sentinţa prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispoziţiilor legale incidente în cauză şi prin raportare la înscrisurile de la dosar, tribunalul constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele  considerente:

În fapt, Titlul de proprietate nr. X/67 din data de 10.07.2002 a fost emis pe numele pârâtului B V, menţionat ca moştenitor al autoarei D M, pentru suprafaţa totală de 1 ha, teren arabil extravilan.

Reclamantul a precizat cererea de chemare în judecată la data de 08.02.2020, arătând că solicită, de fapt să se constate nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. X/67 din data de 10.07.2002, cu privire la titularul menţionat, numitul B V.

În cuprinsul Sentinţei civile nr. X/27.09.2017, pronunţate de Judecătoria Corabia în ds. nr. X/213/2016, sunt menţionaţi ca moştenitori ai autoarei D M M, fiicele B F şi C N. T, cea din urmă decedată la data de 28.08.1991, cu moştenitori C C, C G şi O E.

Verificând susținerile apelanţilor - reclamanţi, cu referire la greşita admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, contrar aprecierilor acestora, tribunalul constată că prima instanţă a pronunţat o soluţie temeinică şi legală, urmând a completa considerentele hotărârii după cum urmează.

Astfel, tribunalul reţine că potrivit dispozițiilor art. 36 C.proc.civ. calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Reclamantul în proces este obligat să justifice atât calitatea sa procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a pârâtului sau a terțului chemat in judecată, prin chiar cererea de chemare in judecată, astfel cum rezultă din art. 194 lit. c) si d) C.proc.civ. Legea de procedură îl exonerează pe reclamant de obligația justificării calității procesuale numai în cazul existentei unei calități procesuale calificate, când in ipoteza normei sunt menționate expres persoanele care pot acționa in justiție, in anumite situații, precum cele reglementate de art. 914, art. 429 C.proc.civ., ceea ce nu este cazul în speţa de faţă.

În drept, potrivit art. III alin. (1) lit. a)  și alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991.(2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun.

Astfel cum este formulat, textul de lege arătat menţionează două categorii de subiecte de drept cărora le conferă legitimare procesuală activă: prima categorie este formată din primar, prefect şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, iar cealaltă categorie cuprinde orice "alte persoane care justifică un interes legitim".

Conjuncţia "şi" din cuprinsul normei dovedeşte intenţia legiuitorului de a delimita cele două categorii de subiecte de drept şi de a reglementa un regim juridic diferit între cele două categorii de titulari ai cererii de chemare în judecată. Regimul juridic diferit este justificat de faptul că prima categorie cuprinde exclusiv reprezentanţi ai autorităţilor publice cu atribuţii în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în materia fondului funciar.

Cum numai subiectele de drept din prima categorie sunt indicate nominal - primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - pe când în cea de-a doua categorie sunt cuprinse orice "alte persoane", iar condiţia interesului legitim este menţionată în mod expres numai după indicarea acestei ultime categorii, rezultă că, în concret, calitatea de persoană interesată reprezintă o condiţie de exerciţiu numai pentru acţiunea în nulitate promovată de o altă persoană decât primarul, prefectul sau Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru că, în caz contrar,  legiuitorul nu ar mai fi delimitat două categorii de subiecte de drept ce pot fi titularii unei astfel de cereri, ci ar fi stabilit că ea poate fi promovată de orice persoană care justifică un interes.

Prin urmare, condiţia de a fi vorba de o persoană care justifică un interes în constatarea nulităţii titlului de proprietate diferenţiază cele două categorii de subiecte de drept, ea urmând a fi analizată exclusiv în cazul cererilor formulate de alte persoane decât primarul, prefectul sau Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în privinţa acestora din urmă cerinţa fiind prezumată.

Astfel, legea conferă calitate procesuală activă şi persoanelor care justifică un interes legitim, ipoteză care trebuie analizată în cauza de faţă.

Pentru a justifica un interes legitim pentru invocarea nulităţii absolute parţiale a Titlului de proprietate nr. X/67 din  data de 10.07.2002 şi implicit calitatea lor procesuală activă, reclamanţii trebuie să dovedească faptul că sunt persoane prejudiciate prin actele de reconstituire a dreptului de proprietate.

În practica judiciară s-a decis că are legitimare procesuală activă pentru a cere anularea unui titlu de proprietate emis în condiţiile Legii nr. 18/1991, orice persoană ale cărei drepturi ori interese au fost încălcate sau nesocotite la eliberarea titlului, ori prin înscrierile ce s-au făcut în titlu. Reclamantul îşi poate justifica dreptul la acţiune nu numai printr-un alt titlu emis în baza legii fondului funciar, ci şi prin orice alt act prin care se dovedeşte că i-a fost recunoscut în condiţiile legii dreptul ce îi este lezat prin actul a cărui anulare o cere. Astfel, cererea formulată în baza Legii nr. 18/1991, soluţionată favorabil, justifică interesul şi calitatea procesuală activă într-o cauză, în condiţiile în care o hotărâre a Comisiei Judeţene de fond funciar confirmă vocaţia reclamantului la reconstituirea dreptului de proprietate. S-a apreciat că reclamanţii nu au justificat calitatea procesuală activă dacă nu au dovedit că au fost validaţi şi puşi în posesie pentru terenul în litigiu.

Astfel, în cauza de faţă,  se reţine că apelanţii au invocat faptul că, la data de 20 martie 1991, D F (B) şi C T au formulat cerere către Primăria comunei B pentru reconstituirea dreptului de proprietate înregistrată sub nr. X.

Însă, pe cererea la care fac referire (f. 20 ds. apel) se distinge doar semnătura numitei B F (fostă D), nu şi semnătura autoarei lor, numita C T. Oricum, această cerere se referă la o suprafaţa de circa 1,83 ha şi nu la suprafaţa de 1 ha, pentru care s-a emis Titlul de proprietate nr. X/67 din data de 10.07.2002, contestat în cauză. De altfel, la data de 30.05.1995 s-a emis Titlul de Proprietate cu nr. X/5, pentru numitele B F şi C N. T, moştenitoare ale numitei D M M, titlu care nu este contestat şi în care este menţionată suprafaţa de 1 ha şi 9418 mp - aproximativ suprafaţa menţionată în cererea înregistrată sub nr. X/20.03.1991. Prin emiterea acestui titlu nu rezultă că autoarea reclamanţilor, numita C N. T, a formulat la rândul său cerere de reconstituire şi pentru suprafaţa de 1 ha menţionată în Titlul de proprietate nr. X/67 din data de 10.07.2002, a cărui nulitate absolută parţială se solicită a fi constată.

Apelanţii – reclamanţi au invocat şi faptul că la 19 martie 1991 s-a formulat o cerere din care rezultă că aceleaşi persoane D F şi C T s-au adresat Primăriei Comunei B pentru a se reconstitui dreptul de proprietate privind încă un l ha de teren. Însă, cererea înregistrată sub nr. X la data de 19 martie 1991 a fost formulată şi semnată doar de numita B F şi se referă la o suprafaţă de 2 ha – cu o menţiune ulterioară total 3 ha, din care 1 ha la fisc (fila 19 ds. apel).

Astfel, cererea la care fac referire apelanţii - reclamanţi nu este formulată de autoarea acestora, C N. T, fiica autoarei comune D M, ci doar de numita B F, fiind depusă de Primăria Comunei B între actele care au stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr. X/67 din data de 10.07.2002, alături de Anexa nr. X - Tabelul Nominal cuprinzând persoanele fizice care au încheiat contracte de locaţiune, în condiţiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 16/1994 cu modificările şi completările ulterioare, cărora li se restituie în natură suprafeţele de teren agricol prevăzute în acele contracte, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, tabel în care la poziţia X sunt menţionaţi D M şi B V pentru suprafaţa de 1 ha.

Prin urmare, reclamanţii nu au justificat calitatea procesuală activă, întrucât nu au dovedit că autoarea lor  C N. T, decedată la data de 28.08.1991, cu moştenitori C C, C G şi O E, a formulat cerere, a fost validată şi pusă în posesie pentru terenul în litigiu, de 1 ha, pentru care s-a emis Titlul de proprietate nr. X/67 din data de 10.07.2002, pentru titularul menţionat, numitul B V. Acest titlu de proprietate a fost emis în baza actelor menţionate mai sus şi în temeiul art. 14 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, text în vigoare la data respectivă, conform căruia: „Art. 14 - (1) Persoanelor fizice care au încheiat contracte de locaţiune, în condiţiile prevăzute la art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, cu modificările şi completările ulterioare, li se restituie în natură suprafeţele de teren agricol prevăzute în acele contracte”. De asemenea, în Legea arendării nr. 16/1994 se prevedea: „Art. 25 - Persoanele fizice, cărora le-a fost stabilită calitatea de acţionar în baza prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, pot opta, până la data de 1 octombrie 1995, pentru calitatea de locator, în condiţiile legii”.

Prin urmare actele şi prevederile legale în baza cărora a fost emis Titlul de proprietate nr. X/67 din data de 10.07.2002 nu sunt cele invocate de apelanţii – reclamanţi, însă, legalitatea emiterii sale nu va fi analizată pe fond, dată fiind lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor pentru formularea cererii de constatare a nulităţii absolute parţiale a titlului.

În cauză sunt aplicabile şi normele art. 13 alin. 2 din H.G. nr. 890/2005, text care stabileşte ordinea de preferință în situaţia în care mai multe categorii de moştenitori au depus cereri de reconstituire, stabilirea dreptului de proprietate făcându-se exclusiv pe baza cererilor formulate în termenul legal de către persoanele interesate.

Conform art. 8 alin.1 şi 2 din Legea 18/1991 rep., stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face în condiţiile stabilite de prezenta lege, de ea beneficiază persoanele care s-au înscris în CAP-uri, moştenitorii acestora precum şi alte categorii de persoane prevăzute de lege.

Potrivit art. 9 alin. 3 cererile formulate de persoanele îndreptăţite se depun la Primăria localităţii unde se află terenul, fie personal fie prin poştă cu confirmare de primire.

Mai mult, cererile de reconstituire a drepturilor de proprietate formulate în baza legilor fondului funciar au fost supuse unor termene, sub sancţiunea decăderii din drepturi, un ultim astfel de termen fiind cel prevăzut de art. 3 al titlului IV din Legea nr. 247/2005, care a stabilit termen de depunere a cererii de reconstituire un termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului respectiv.

Potrivit art. 11 alin. 3 din acelaşi act normativ, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere pe baza situației terenurilor deţinute de CAP la 1.01.1990, a celor înscrise în sistemul cadastral general în registrul agricol al localității.

Deci, pentru a beneficia de prevederile legii fondului funciar şi a justifica respectiva calitate de persoană care are interes în constatarea nulităţii absolute a Titlului de proprietate nr. X/67 din data de 10.07.2002 emis de pe urma autoarei D M, este necesar ca apelanţii - reclamanţi să fi dovedit că autoarea lor, C N. T, a solicitat, la rândul său, reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autoarei D M entru suprafaţa în cauză, de 1 ha teren arabil extravilan, cerere care să fi fost validată în procedura prealabilă. Or, reclamanţii nu au dovedit acest fapt, pentru a-şi dovedi interesul şi calitatea procesuală activă cu privire la cererea lor de constatare a nulităţii absolute parţiale a Titlului de proprietate nr. X/67 din data de 10.07.2002, cu privire la titularul menţionat, numitul B V.

Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse, în baza art. 480 alin. 1 Cpc, apreciind că Sentinţa civilă nr. X/09.04.2019 pronunţată de Judecătoria Corabia în dosar nr. X/213/2018 este legală şi temeinică, tribunalul urmează să respingă ca nefondat prezentul apel.

Data publicarii pe portal: 31.07.2020

Domenii speta

Spete similare