Fond funciar. vocatie succesorala.

Sentinta civila nr. 12824

Şedinţa publică de la 18.09.2008

FOND FUNCIAR. VOCATIE SUCCESORALA.

Ca atare, potrivit dispozitiilor art. 13 din Legea  119/1996  privind actele de stare civila , starea civila se dovedeşte numai cu actele întocmite in registrele de stare civila precum si cu certificatele de stare civila eliberate pe baza acestora.

Prin excepţie , starea civila se poate dovedi prin orice mijloc de proba daca : nu au existat registre de stare civila  , registrele au fost pierdute ori distruse  in totalitate sau in parte ,  nu este posibila procurarea din străinătate a certificatelor de stare civila , întocmirea actelor a fost omisa.

Reclamantul insa nu se afla in niciuna din aceste situatii pentru a-si putea dovedi filiatia fata de numitul N.I. si astfel calitatea de succesor al autorilor N. R. si N.E. prin orice mijloc de proba, ramanad astfel aplicabile dispozitiile de principiu ale art. 13 din Legea 119/1996 care il obliga pe reclamant sa isi dovedeasca calitatea de succesor al numitilor N. R. si E. cu acte de stare civila.

Reclamantul nu a reusit insa sa faca aceasta dovada, avand in vedere ca in actul sau de nastere la rubrica privind numele tatalui nu este mentionata nicio persoana, cu atat mai putin N.I..

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de fata  constata următoarele :

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 20.12.2006, petentul F A a chemat in judecata COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR M si COMISIA JUDETEANA DOLJ DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea hotararii Comisiei Locale M si a hotararii Comisiei Judetene Dolj nr. 2179/30.03.2006 prin care i s-a respins cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 2,73 ha situata in punctele: Valea cu Ceru-1,25 ha, Oda Intorsurii-0,75 ha si Intorsurii Oda-0,73 ha.

In motivarea acţiunii reclamantul a arătat ca aceste terenuri au apartinut bunicului sau N.R., insa nu a fost declarat de bunicii si parintii sai in registrul agricol din anii 1953-1959-1963 din cauza impozitelor prea mari si a pericolului de a fi considerat bogatasi carora li se aplica nationalizarea. Cu toate acestea, a facut dovada dreptului de proprietate asupra acestor terenuri cu schite de amplasare si declaratii de martori conform art. 6, al. 1, ind. 3 din Legea 247/2005.

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 11 din Legea 18/1991 modificata prin Legea 1/2000 si art. 6, al. 1, ind. 3 din Legea 247/2005.

In dovedire, reclamantul a depus la dosarul cauzei, in copie: hotararea Comisiei Judetene Dolj nr. 2179/30.03.2006, declaratii, plan de situatie.

La solicitarea instantei, Comisia Locala M. a inaintat la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii hotărârii nr 2179/30.03.2006.

La termenul din data de 22.02.2006 instanta a dispus conexarea dosarelor 5087/215/2006 si 5088/215/2006 la prezenta cauza.

Prin sentinta civila nr. 4314/29.03.2007 Judecatoria Craiova a respins plangerea petentului retinand ca acesta nu a facut dovada absoluta a proprietatii pentru terenul de 2,73 ha asa cum prevede art. 6, al. 1, ind. 1 din Legea 1/2000 modificata prin Legea 247/2005.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs petentul F.A., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, invederand faptul ca in mod gresit instanta de fond nu a procedat la audierea martorilor, considerand declaratiile acestora depuse la dosar ca fiind suficiente, facand astfel o gresita aplicare a art. 6 din Legea 247/2005. A mai aratat recurentul ca in mod gresit instanta de fond a retinut ca prin hotararea nr. 2179/30.03.2006 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 2,73 ha in favoarea bunicului sau, acesta fiind decedat din anul 1972.

Prin decizia civila nr. 151/31.01.2008 pronuntata in dosarul nr. 5086/215/2006 Tribunalul Dolj a admis recursul declarat de recurentul reclamant, a casat sentinta civila atacata si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta de fond.

Pentru a hotari astfel, instanta de recurs a retinut ca recurentul a inteles sa critice si o propunere de invalidare a Comisiei Locale M., insa acest act administrativ nu se afla la dosarul de fond. In plus, prima instanta trebuia sa verifice calitatea petentului de persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate in numele autorilor N.R.si E., in concret, trebuia sa verifice vocatia de succesor a petentului, precum si calitatea concreta de mostenitor, in interpretarea art. 13 din Legea 18/1991 fata de succesiunea acestor autori.

De asemenea, prima instanta trebuia sa verifice existenta unei eventuale reconstituiri pentru aceeasi suprafata de teren si in raport de aceiasi titulari defuncti si nu in nume propriu, ci pentru alte categorii de mostenitori ce apar a fi preferati in ordinea claselor de mostenitori sau a gradului de rudenie.

Numai apoi instanta de fond era datoare sa verifice aplicabilitatea regulilor de probatiune reglementate de dispozitiile art. 6 din Titlul VI al Legii 247/2005.

Cauza a fost reinregistrata pe rolul Judecatoriei Craiova la data de 04.03.2008.

La termenul de judecata din data de 06.05.2008, la interpelarea instantei, ca urmare a indrumarilor date de instanta ierarhic superioara, obligatorii pentru instanta de fond in acest ciclu procesual, petentul a invederat faptul ca intelege sa conteste doar hotararea Comisiei Judetene Dolj nr. 2179/30.03.2008, nu si o hotarare sau propunere a Comisiei Locale M..

Analizând ansamblul probelor administrate in cauza instanţa retine următoarele:

Reclamantul F A, sustinand calitatea sa de mostenitor (nepot) al autorilor (bunici paterni) N.R. si E., a solicitat instantei anularea hotararii Comisiei Judetene Dolj nr. 2179/30.03.2008 prin care i s-a respins cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 2,73 ha pe vechiul amplasament, cu motivarea ca aceasta  suprafata a fost deja reconstituita bunicului sau si ca dovada dreptului de proprietate s-a facut cu declaratii de martori.

Conform indrumarilor date de instanta de recurs prin decizia de casare nr. 151/31.01.1008, instanta va proceda inainte de toate la verificarea vocatiei de succesor a petentului, a calitatii sale concrete de mostenitor in interpretarea art. 13 din Legea fondului funciar 18/1991.

Astfel, petentul a sustinut in declaratia data in fata membrilor Consiliului Local M.(f 6 din dosarul de fond) ca este fiul lui N.I. si I., in prezent decedati, care s-au casatorit ulterior nasterii sale fara a se face recunoasterea paternitatii si nepot al bunicilor pe linie paterna N.R. si E., sustineri pe care le-a reitera si  in fata instantei la termenele din data de 06.05.2008 (f 9), 26.06.2008 (f 44) si 11.09.2008.

Instata constata insa din cercetarea certificatului de nastere al petentului depus la fila 37 din dosarul de recurs ca acesta este fiul numitei F.E. inscrisa la rubrica privind numele mamei, la rubrica privind numele tatalui nefiind trecuta nicio persoana, nefiind asadar inscris la tata numitul N. I., asa cum sustine petentul.

In aceste conditii, desi reclamantul solicita reconstituirea unui drept de proprietate in calitate de mostenitor al bunicilor pe linie paterna N.R. si E, sustinand ca este descendent de gradul I al fiului acesora N.I., nu a reusit totusi sa-si dovedeasca aceasta calitate, avand in vedere tocmai lipsa acestei mentiuni din actul sau de nastere.

In registrul agricol pe anii 1959-1963 avandu-l ca titular de rol pe numitul N. I. (f 18 din dosarul de recurs), alaturi de acesta apar inscrisi: N. I., in calitate de sotie, N.A., in calitate de fiu si N.E., in calitate de fiica. In acelasi registru agricol se mentioneaza ca data a nasterii a numitului N.A.anul 1947, acelasi an fiind mentionat si in certificatul de nastere al reclamantului F.A.. Acest lucru nu este insa de natura a stabili paternitatea reclamantului F.A. fata de numitul N. I. avand in vedere faptul ca registrul agricol, desi inscis oficial, nu poate prevala fata de actele de stare civila.

Ca atare, potrivit dispozitiilor art. 13 din Legea  119/1996  privind actele de stare civila , starea civila se dovedeşte numai cu actele întocmite in registrele de stare civila precum si cu certificatele de stare civila eliberate pe baza acestora.

Prin excepţie , starea civila se poate dovedi prin orice mijloc de proba daca : nu au existat registre de stare civila, registrele au fost pierdute ori distruse  in totalitate sau in parte, nu este posibila procurarea din străinătate a certificatelor de stare civila , întocmirea actelor a fost omisa.

Reclamantul insa nu se afla in niciuna din aceste situatii pentru a-si putea dovedi filiatia fata de numitul N. I. si astfel calitatea de succesor al autorilor N.E R.si N.E. prin orice mijloc de proba, ramanad astfel aplicabile dispozitiile de principiu ale art. 13 din Legea 119/1996 care il obliga pe reclamant sa isi dovedeasca calitatea de succesor al numitilor N.R.si E. cu acte de stare civila.

Reclamantul nu a reusit insa sa faca aceasta dovada, avand in vedere ca in actul sau de nastere la rubrica privind numele tatalui nu este mentionata nicio persoana, cu atat mai putin N.I..

Faptul ca in registrul agricol avandu-l ca titular de rol pe numitul N.I. apare ca fiu al acestuia un anume N.A.nascut in anul 1947, an in care este nascut si reclamantul F.A. nu este de natura a stabili, dincolo de orice dubiu, identitatea intre acest fiu al lui N.I. si reclamant, tinand cont de faptul ca identitatea anului de nastere a doua sau mai multe persoane nu presupune neaprat ca acestea sunt si identice.

Totodata, reclamantul sustine ca este fiul lui N.I., sotia lui N.I., insa din actul sau de nastere, act a carui rectificare nu a fost ceruta niciodata,  se poate stabili cu certitudine ca mama acestuia este F.E..

Faptul ca in certificatul de mostenitor nr. 11/09.02.2004 (f 15)  se mentioneaza ca fiu al defunctei N.I.este F.A. nu este de natura a inlatura mentiunile cuprinse in actul de nastere al petentului. In plus, exista o deosebire de nume si in aceasta privinta, intrucat petentul sustine ca este fiul lui „N.” I., asa cum apare aceasta mentionata si in registrul agricol, iar acest certificat de mostenitor invocat in sustinerea calitatii sale de succesor indreptatit la reconstituire este emis cu privire la defincta „N. I..

Mai mult decat atat, chiar daca petentul ar fi reusit sa faca dovada existentei unei identitati intre F.E. si N.I. (ceea ce in nici un caz nu s-a intamplat in speta), el nu a reusit totusi sa isi dovedeasca filiatia fata de numitul N. I. si, ca o consecinta, calitatea de mostenitor indreptatit la reconstituire al autorilor N.R. si N. E..

Potrivit prevederilor art. 12, al. 1 din Decretul 31/1954 orice persoana are dreptul la un nume stabilit ori dobandit potrivit legii, toate conditiile dobandirii, modificarii sau schimbarii numelui fiind stabilite prin lege. Prin urmare, in cauza, reclamantul nu a reusit sa faca dovada unei eventuale schimbari a numelui mamei sale din F.E. in N. I., iar mai apoi sa dovedeasca ca este fiul lui N.I. pentru ca in cele din urma sa isi dovedeasca calitatea de succesor indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorilor N.R. si N. E..

Faptul ca in certificatul de mostenitor nr. 11/09.02.2004 ca fiu al defunctei N.I. este mentionat F. A., iar in registrul agricol susmentionat ca fiu al numitei N.I. apare numitul N.A. nu este de natura a stabili identitatea de persoana  intre N.A. si F.A. si intre acestia si reclamantul F.A., fiu al numitei F.E., pentru ca astfel de mentiuni, desi cuprinse in inscrisuri autentice, nu pot prevala fata de mentiunile din actele de stare civila si, cu atat mai mult, nu pot anihila aceste mentiuni, tinand cont de prevederile art. 13 din Legea 119/1996.

Chiar art. 13 din Legea 18/1991 avut in vedere in indrumarile date de instanta de recurs prevede : calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora , prin orice probe din care rezulta accepatarea mostenirii. Prin urmare, si potrivit acestor dispozitii legale dovedirea calitatii de mostenitor se face cu acte, numai in cazuri exceptionale prin alte mijloace de proba.

Reclamantul a infatisat un certificat de mostenitor in fata instantei, certificat prin care insa, conform celor anterior expuse, nu a reusit sa faca dovada calitatii de mostenitor al autorilor N.

Pe cale de consecinta, chiar daca reclamantul ar fi reusit sa faca dovada faptului ca este fiul lui N.I., casatorita cu N.I., el nu a reusit sa isi dovedeasca in cauza calitatea de mostenitor al numitilor N.R. si N.E., intrucat nu a reusit sa dovedesca faptul ca este fiul lui N.I., asa cum sustine, fiind insa contrazis de mentiunile actului sau  de nastere.

Mai mult decat atat, petentul insusi recunoaste in declaratia aflata la fila 6 din dosarul de fond ca in privinta sa nu a operat o stabilire a paternitatii, recunoastere care sub aspect juridic are valoarea probatorie a unei marturisiri scrise extrajudiciare, in conditiile art. 1204 C.civ.

Potrivit art 59 si urm. C.Fam, cu modificarile aduse prin Legea 288/2007,  actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele sau de catre mama, chiar daca este minora ori de reprezentantul sau legal.

De asemenea, conform art. 57 din acelasi act normativ copilul conceput si nascut in afara casatoriei poate fi recunoscut de catre tatal sau.

Instanta retina ca, in situatia reclamantului, acestea ar fi fost caile legale de a-si stabili filiatia fata de pretinsul tata N.I., iar nu administrarea probei cu martori asa cum a indicat reclamantul.

Asadar, actiunea reclamantului va fi respinsa tocmai pentru faptul ca acesta nu a reusit sa isi dovedeasca indreptatirea la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorilor N.R. si E..

Din acest punct de vedere, reclamantul nu poate reprosa instantei faptul ca a neglijat indrumarile instantei de recurs in sensul de a efectua probatorii in conformitate cu dispozitiile art. 6 din Titlul VI al Legii 247/2005 prin respingerea probei testimoniale si a probei cu expertiza de specialitate pentru identificarea terenului in litigiu, cand, instanta, tocmai ca urmare a acestor indrumari, a procedat mai intai la verificarea vocatiei de succesor a petentului fata de autorii susmentionati si, tocmai ca urmare a constatatrii faptului ca acesta nu are vocatie de succesor indreptatit la reconstituire, nu a mai procedat la administrarea probatoriilor necesare identificarii terenului in litigiu, asa cum de altfel a indrumat si instanta ierarhic superioara.

Domenii speta

Spete similare