Actualizare cu indicele de inflație a sumei reprezentând despăgubiri pentru imobilele preluate în mod abuziv, în conformitate cu prevederile Titlului vii din Legea nr. 247/2005.

Decizie 1076 din 23.09.2020


Actualizare cu indicele de inflație a sumei reprezentând despăgubiri pentru imobilele preluate în mod abuziv, în conformitate cu prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Cererea reclamantei de obligare a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la actualizarea cu indicele de inflație a sumei reprezentând despăgubiri în conformitate cu prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, precum și acordarea dobânzilor prevăzute de Codul fiscal nu este fondată întrucât prin acte normative succesive, incidente în perioada de referință analizată (art. III al. 1 din OUG nr. 62/2010, Legea nr.117/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2012), legiuitorul a suspendat emiterea titlurilor de plată, a titlurilor de despăgubiri, a titlurilor de conversie, precum și procedurile de evaluare a imobilelor pentru care se acordă despăgubiri.

În consecință, față de dispozițiile legale menționate, în favoarea reclamantei nu a fost emis titlul de plată, în temeiul căruia aceasta să solicite plata despăgubirilor stabilite prin decizia nr. 4681/23.04.2009 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. 

Secţia I Civilă, Decizia civilă nr. 1076 din 23  septembrie 2020.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba nr. 2433/107/2018 reclamanta P.P., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a solicitat obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 199 722.91 lei actualizată cu indicele de creştere al preţurilor de consum, începând cu data de 23.04.2009 şi până la data plăţii, reprezentând despăgubiri in conformitate cu prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată cauzate reclamantei.

La data de 12.12.2018 reclamanta a depus la dosar o precizare de acţiune în sensul solicitării obligării pârâtei doar la plata diferenţei dintre valoarea actualizată cu indicele de inflaţie şi creanţă, având în vedere că a intervenit  compensarea datoriilor reciproce .

Prin sentința civilă nr. 1640/2019 pronunțată de Tribunalul Alba a fost respinsă acţiunea formulată şi precizată de reclamanta P.P., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională Pentru Restituirea Proprietăţilor; fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta P.P., solicitând admiterea acestuia, anularea hotărârii atacate și admiterea acțiunii civile formulate și precizate.

S-a arătat în esență că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, întrucât instanța de fond nu a răspuns la toate argumentele invocate prin acțiunea principală, precizarea de acțiune și notele de ședință, sentința fiind astfel nemotivată, prin prisma art. 6.1 CEDO și a practicii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, instanța de fond a respins acțiunea pe un singur considerent, de altfel eronat, că reclamanta nu a respectat prevederile art. 18 ind. 1 din Legea nr.247/2005, articol abrogat. Reclamanta a solicitat ANRP plata sumei datorate în temeiul deciziei nr. 4681/23.04.2009, anterior formulării cererii de executare silită, dar plata nu a fost efectuată de debitor de bună voie, ci doar printr-un mijloc de executare silită.

În mod eronat instanța de fond a reținut că s-a solicitat restituirea sumei de 199.722,91 lei, în condițiile în care prin precizarea de acțiune de la termenul din 09.05.2019, reclamanta a solicitat doar obligarea pârâtei la plata diferenței dintre valoarea actualizată cu indicele de creștere al prețurilor de consum, începând cu data de 23.04.2009 și până la data plății a sumei de 199.722,91 lei și suma care face obiectul compensării, respectiv suma de 199.722,91 lei.

Întrucât pârâta nu a achitat despăgubirile în termenul prevăzut de lege, reclamanta a suferit o pagubă, reprezentată de devalorizarea sumei de bani ce i se cuvenea, iar acoperirea acestei pagube poate fi realizată, în sensul menționat de decizia nr. XXI/19.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin actualizarea în raport de indicele de creștere a prețurilor. De la data de 23.04.2009 până la data de 05.11.2018, conform INS, indicele prețurilor de consum în perioada aprilie 2009-noiembrie 2018 este de 171,35%.

Având în vedere că compensarea s-a făcut la valoarea neactualizată a creanței, apelanta este îndreptățită legal la plata diferenței, conform acțiunii precizate.

Prin decizia civilă nr. 1076/23.09.2020 Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondat apelul reclamantei P.P.

Pe fondul cauzei, se reține că prin decizia nr. 4681/23.04.2009 privind acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor s-a decis emiterea titlului de despăgubire în favoarea reclamantei P.P. și a numitei A.M., în cuantum de 399.445,83 RON.

Potrivit înscrisurilor de la filele X dosar fond, la data de 30.06.2009 reclamanta P.P. și numita A.M. au formulat cerere de opțiune, solicitând fiecare despăgubiri în numerar pentru suma de ½ din 399.445,83 RON. Cererea apelantei reclamante a fost înregistrată la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților sub nr…/30.06.2009.

La data de 24.08.2012, apelanta a formulat cerere de executare silită, formându-se dosarul de executare nr. 2391/2012 al BEJ B., prin procesele verbale de actualizare a creanței și de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 26.10.2012 fiind stabilit un debit actualizat de 235.333,5 lei și cheltuieli de executare de 9.489,73 lei, în total suma de 244.823,22 lei.

Din decizia civilă nr… R/07.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a civilă rezultă că suma menționată a fost executată la data de 23.04.2013.

Prin sentința civilă nr…/24.05.2013 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București, modificată prin decizia civilă nr…R/07.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a civilă, a fost admisă contestația la executare formulată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și s-a dispus întoarcerea executării silite, fiind obligată apelanta P.P. la plata către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sumei de 244.967,43 lei.

La data de 05.10.2018, apelanta a formulat cerere de compensare în temeiul OUG nr. 63/2018, iar prin adresa nr…/18.10.2018, intimata i-a adus la cunoștință faptul că suma pentru care va opera compensarea este de 199.722,91 lei, rezultând o diferență de recuperat de la apelantă de 31.765,52 lei.

Prin declarația autentificată sub nr…/23.10.2018 de notarul public R., apelanta și-a exprimat acordul cu privire la condițiile compensării conform adresei nr…/18.10.2018 emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Prin prezenta acțiune, astfel cum a fost precizată succesiv(filele X și Y dosar fond) reclamanta apelantă a solicitat obligarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la plata diferenței dintre valoarea actualizată cu indicele de creștere a prețurilor de consum, începând cu data de 23.04.2009 și până la data plății a sumei de 199.722 lei și suma de 199.722,91 lei, reprezentând despăgubiri în conformitate cu prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, precum și acordarea dobânzilor prev. de art. 182 din Legea nr. 207/2015, respectiv art. 124 din OG nr. 92/2003.

Curtea apreciază că pretențiile reclamantei apelante nu sunt întemeiate.

Astfel, din actele dosarului rezultă că reclamanta apelantă s-a aflat în posesia sumei de 199.722 lei de la data de 23.04.2013 și până la data la care a operat compensarea, astfel că pentru această perioadă nu justifică vreun prejudiciu, nefiind întemeiată solicitarea de actualizare a sumei cu indicele de creștere a prețurilor de consum.

Pentru perioada 23.04.2009 (data emiterii titlului de despăgubire în favoarea reclamantei) – 23.04.2013 (data executării silite a sumei menționate în titlul de despăgubire), Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 3 lit. a din Legea nr.2477/2005(forma la data emiterii titlului de despăgubire în favoarea reclamantei), titlurile de despăgubire sunt certificate emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în numele şi pe seama statului român, care încorporează drepturile de creanţă ale deţinătorilor asupra statului român, corespunzător despăgubirilor acordate potrivit prezentei legi şi care urmează a fi valorificate prin conversia lor în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea" şi/sau, după caz, în funcţie de opţiunea titularului ori a titularilor înscrişi în acestea, prin preschimbarea lor contra titluri de plată, în limitele şi condiţiile prevăzute în prezenta lege.

Conform art. 3 lit.h din același act normativ, titlurile de plată sunt certificate emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în numele şi pe seama statului român, care încorporează drepturile de creanţă ale deţinătorilor asupra statului român, de a primi, în numerar o sumă de maxim 500.000 lei. Sumele aferente despăgubirilor în numerar se plătesc în două tranşe, pe parcursul a doi ani, calculaţi cu începere de la data emiterii titlului de plată, până la concurenţa sumei de 500.000 lei, chiar dacă valoarea titlurilor de despăgubire depăşeşte această sumă. Sumele aferente despăgubirilor în numerar în cuantum de maxim 250.000 lei se vor plăti într-o singură tranşă. Despăgubirile în numerar mai mari de 250.000 lei dar până în 500.000 lei se vor plăti astfel: prima tranşă a despăgubirilor în numerar va fi în cuantum de 250.000 lei, cea de-a doua tranşă a despăgubirilor va fi reprezentată de diferenţa între cuantumul total al despăgubirilor în numerar şi suma de 250.000 lei. Suma de până la 500.000 lei urmează a se acorda pentru fiecare dosar de despăgubire, cu menţiunea ca în ipoteza în care obiectul cererilor de restituire, deşi identic, a fost disjuns, pretenţiile de restituire fiind soluţionate de entităţi diferite, dosarele respective se vor conexa, socotindu-se a fi un singur dosar de despăgubire.

Art. 14 ind. 1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 prevede că  se înfiinţează Direcţia pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar în structura Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, atribuţia principală a acesteia constând în acordarea de despăgubiri în numerar persoanelor îndreptăţite cărora li s-au emis titluri de plată, conform prezentei legi şi normelor emise în aplicarea acesteia, în limita unei sume de maximum 500.000 lei, cu respectarea termenelor şi a limitărilor prevăzute la art. 3 lit. h). Plata sumelor înscrise în titlurile de plată se face într-o singură tranşă în cazul despăgubirilor în numerar de maxim 250.000 lei şi în 2 tranşe pe o perioadă de 2 ani în cazul despăgubirilor în numerar în cuantum de peste 250.000 lei. Persoanele îndreptăţite la despăgubiri în cuantum de peste 500.000 lei pot opta pentru acordarea de despăgubiri în numerar în cuantum de maxim 500.000 lei, diferenţa urmând a fi acordată în acţiuni la S.C "F.P. " S.A.

Potrivit dispozițiilor art. 18 ind. 2 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, după emiterea titlului de despăgubiri și formularea cererii de opțiune, se emite de ANRP titlul de plată și se face plata despăgubirilor bănești, în numerar, către persoanele îndreptățite, în termen de 15 zile de la existența disponibilităților financiare.

În speța de față, în favoarea reclamantei a fost emis titlul de despăgubiri, reprezentat de decizia nr…/23.04.2009 privind acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar reclamanta a formulat opțiune pentru despăgubiri în numerar, însă nu a fost emis titlul de plată, potrivit dispozițiilor legale menționate mai sus.

Prin art. III al. 1 din OUG nr. 62/2010 s-a suspendat emiterea titlurilor de plată prevăzute în titlul VII din Legea nr. 247/2005 pe o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a acesteia (1 iulie 2010 – 30 iunie 2012); ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII „Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.169 din 15 martie 2012, s-a prevăzut, la alin.(1) al articolului unic, suspendarea, pe o perioadă de 6 luni, a emiterii titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum şi a procedurilor privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri (15 martie 2012 – 15 septembrie 2012).

Prin Legea nr.117/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII „Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.456 din 6 iulie 2012, lege care aproba și modifica ordonanța de urgență menționată, s-a precizat că suspendarea dispusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.4/2012, adică a emiterii titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum şi a procedurilor privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, se prelungește până la data de 15 mai 2013 (urmând să dureze, așadar, pe perioada 15 martie 2012 – 15 mai 2013). La data de 20 mai 2013 a intrat în vigoare Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.278 din 17 mai 2013, care a modificat sistemul de acordare a despăgubirilor, introducând compensarea prin puncte a valorii imobilelor preluate abuziv.

Se constată așadar că prin acte normative succesive, incidente în perioada de referință analizată, legiuitorul a suspendat emiterea titlurilor de plată, a titlurilor de despăgubiri, a titlurilor de conversie, precum și procedurile de evaluare a imobilelor pentru care se acordă despăgubiri.

În consecință, față de dispozițiile legale menționate, în favoarea reclamantei nu a fost emis titlul de plată, în temeiul căruia aceasta să solicite plata despăgubirilor stabilite prin decizia nr. 4681/23.04.2009 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. 

Curtea reține că, în acest context legislativ, actualizarea despăgubirilor cu indicele prețurilor de consum, pentru perioada indicată mai sus, nu este justificată.

În acest sens, Curtea face referire la considerentele deciziei nr. 686/2014 a Curții Constituționale, în cuprinsul căreia s-a analizat faptul că Legea nr.165/2013 nu prevede actualizarea sumei (reprezentate de puncte) acordate în compensare, raționamentul avut în vedere de instanța constituțională fiind aplicabil și în cauza de față, chiar dacă dreptul reclamantei s-a născut sub imperiul Legii nr. 247/2005.

Astfel, Curtea Constituțională a statuat că:

”... prin neactualizarea sumelor aferente punctajului, legiuitorul a implementat o măsură echivalentă unei plafonări a valorii despăgubirilor stabilite în condiţii Legii nr. 165/2013. Este o aplicare fidelă a considerentelor de principiu rezultate  din Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, prin care a fost acordată o largă marjă de apreciere în privinţa modului de configurare şi executare a creanţelor statului în materia restituirii imobilelor.

S-a reţinut că măsura criticată urmăreşte un scop legitim, şi anume executarea obligaţiilor statului rezultate din legislaţia adoptată în materia restituirilor bunurilor imobile preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, obligaţii afectate de problemele sistemice constatate chiar în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În continuare, Curtea Constituțională a reţinut că este o măsură adecvată, fiind capabilă în mod abstract să ducă la îndeplinirea scopului urmărit, este necesară, statul dispunând de resurse financiare ce apar ca fiind limitate în raport cu numărul şi valoarea cererilor ce intră sub incidenţa Legii nr. 165/2013 şi, totodată, păstrează un just echilibru între cerinţele de interes general referitoare la funcţionalitatea sistemului de despăgubire şi protecţia dreptului de proprietate privată a individului, acesta beneficiind de despăgubiri rezonabile raportate la valoarea bunului imobil preluat abuziv; aşadar, dispoziţia legală criticată nu consacră un dezechilibru între cele două interese concurente, dimpotrivă, reconciliază cele două interese, grav afectate în perioada anterioară adoptării Legii nr. 165/2013.”

Raportat la aceste considerente de principiu, pe deplin aplicabile și speței de față, Curtea reține că solicitarea reclamantei apelante de a se dispune actualizarea creanței sale cu indicele prețurilor de consum nu este întemeiată nici pentru perioada 23.04.2009 – 23.04.2013.

Un argument în plus în acest sens îl reprezintă faptul că, acolo unde legiuitorul a urmărit actualizarea sumelor, a prevăzut expres acest lucru, cum a procedat la art. 1 al. 6 teza ultimă din OUG nr. 63/2018.