Asigurări sociale

Adeverinţa nr. ... depusă de contestator la Casa de Pensii menţionează doar veniturile brute realizate, fără a se menţiona ce reprezintă aceste sume, titlul cu care s-au plătit, din ce sunt compuse, nefiind indicate distinct şi defalcat, sporurile cuprinse, pentru a se analiza dacă au fost deja valorificate. Nu se explică de unde provine diferenţa dintre salariile consemnate în carnetul de muncă şi veniturile din adeverinţă. Adeverinţa nu respectă condiţiile minime de fond şi de formă prev. de HG nr. 257/2011.

Prin adeverinţa nr. ... depusă în apel au fost remediate aceste deficienţe, fiind arătată detaliat şi defalcat componenţa salariului brut. În adeverinţă nu rezultă însă dacă societatea a achitat contribuţiile de asigurări sociale la salariul brut obţinut de reclamant, astfel că nu se poate face aplicarea deciziei RIL nr. 19/2012 a ÎCCJ.

Decizia civilă nr. 649/16.09.2021 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată sub nr. ... pe rolul Tribunalului ... la data de 10.06.2020, contestatorul ... a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii ... anularea deciziei nr. .../27.05.2020, emiterea unei noi decizii cu recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a veniturilor din adeverința nr. .../22.04.2020 emisă de ... şi plata diferenţei dintre drepturile de pensie ce i se cuvin şi cele efectiv încasate, de la data cererii de recalculare.

Motivându-şi în fapt contestaţia, a arătat că este pensionat în baza Legii nr. 3/1977 şi că, ulterior pensionării a obţinut adeverinţa nr. .../22.04.2020 de la fostul angajator, cu veniturile efectiv realizate până la data de 01 aprilie 2001.

La data de 19.05.2020 s-a adresat intimatei Casei Judeţene de Pensii ... cu o cerere, prin care a solicitat recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea adeverinţei obţinute, însă prin Decizia nr. .../27.05.2020 i s-a respins cererea, cu motivarea că veniturile brute, conform art. 124 alin. (f) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, nu se iau în calcul.

A susţinut că prin art. 2 lit. e), art. 78 şi 164 alin. l şi 2 din Legea 19/2001, s-a instituit prin principiul fundamental la calculului pensiei pe contributivitatea realizată pe întreaga durată de activitate. Astfel s-a stabilit că orice element salarial, efectiv încasat pentru care s-a calculat şi achitat contribuțiile la asigurările sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.

De asemenea, a mai susţinut că, de altfel, pentru interpretarea aplicării dispozițiilor art.2 lit.e, art.78 şi 164 din Legea 19/2000, ÎCCJ prin Decizia RIL 19/2011, a hotărât în sensul că vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual toate veniturile indiferent de forma de realizare, cu condiția dovezii impunerii calculării şi plăţii contribuțiilor la asigurările sociale.

Această soluţie este în plin acord cu Decizia nr. 736/2006 a Curţii Constituționale, că toate veniturile constituie baza de calcul în stabilirea punctajului la pensie dacă pentru acestea au fost stabilite şi achitate contribuții sociale, şi revine instanțelor de judecată obligația de a stabili în concret funcție de fiecare situație în parte dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

În ce privește efectele Deciziei RIL 19/2011 a ÎCCJ, aceasta își găseşte pe deplin valabilitatea şi în condițiile abrogării Legii 19/2000, prin Legea 263/2010, care reia în același conținut principiile contributivităţii din vechea reglementare, atunci când operează o continuitate de reglementare în aceeași materie (ICCJ, Decizia RIL 10/2015).

În susţinerea contestaţiei s-a folosit de proba cu înscrisuri.

În drept a invocat disp. art.194 NCPC, Legii nr. 19/2000 cu modificările si completările ulterioare.

Intimata, în termen legal a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată.

A susţinut că, contestatorul beneficiază de pensie de limită de vârstă stabilită începând cu data 01.03.2001, în baza Legii nr. 3/1977 şi că, din documentaţia depusă, a rezultat că a realizat un stagiu total de cotizare de 48 ani, 6 luni și 2 zile, din care 30 ani, 2 luni în grupa I de muncă, 15 ani (perioadă suplimentară la vechimea în muncă) spor aferent grupei I de muncă.

Intimata a arătat că, calculul punctajelor anuale corespunzătoare perioadelor lucrate până la data de 1 aprilie 2001, s-a făcut cu respectarea  prevederilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, iar în ceea ce priveşte determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) s-au avut în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

De asemenea, a mai precizat că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual sunt precizate în anexa nr. 15 la Hotărârea nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 cu modificările și completările ulterioare.

Din cuprinsul adeverinței nr. .../22.04.2020, nu rezultă că fostul angajator a achitat contribuția individuală pentru fondul de asigurări sociale, ci acesta certifică doar faptul că a respectat prevederile Decretului nr. 389/1972, în vigoare în acea perioadă.

Însă, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, vechile acte normative (Decretul nr.389/1972, HG nr.1109/1990, Legea nr.49/1992, OUG nr.2/1999) prevedeau doar obligația plăţii unei contribuții la bugetul sociale de stat din partea angajatorilor, care se achita prin aplicarea unui procent la o suma globală, respectiv câștigul brut realizat de întregul personal salariat, şi nu a asigurărilor pentru pensia propriu-zisă al căror salariu era afectat de o contribuție la pensia suplimentară, de 2%, 3% respectiv 5%, aplicată la salariul tarifar de încadrare şi sporuri permanente, contribuție ce a fost valorificată, potrivit art.168 din Lege, ci contribuția la pensia suplimentară s-a plătit la salariul de încadrare şi nu la venitul brut, în corelație cu reglementările în vigoare, salariu ce a fost utilizat şi la calculul drepturilor de pensie ale contestatorului.

În combaterea susţinerilor contestatorului s-a folosit de proba cu înscrisuri.

În drept, O.U.G. nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, art.164 din Legea nr.19/2000, art. 149 şi urm., art. 165 din Legea nr. 263/2010; anexa nr. 15 la Normele de aplicare ale Legii nr. 263/2010; art.127 din HG nr.257/2011; Decizia nr. 19/2011 a ÎCCJ București.

În temeiul disp. art. 258 C.pr.civilă instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri.

Prin sentinţa civilă nr. ..., Tribunalul  ... a admis contestaţia formulată de contestatorul  ...,  în contradictoriu cu  intimata Casa de Pensii ...

A dispus anularea deciziei nr. .../27.05.2020 şi a obligat-o pe intimată să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului cu luarea în considerare a veniturilor individuale lunare (brute) conform adeverinţei nr. .../22.04.2020 emisă de ..., fără a depăşi sumele aflate în coloana venit brut, la nivelul căruia angajatorul a susţinut că a plătit contribuţia de asigurări sociale.

A obligat-o pe intimată să plătească contestatorului diferenţele dintre pensia recalculată şi cele efectiv încasate,  începând cu data de 01.06.2020.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Contestatorul ...  a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii ... anularea deciziei nr. .../27.05.2020, recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a veniturilor realizate conform adeverinței nr. .../22.04.2020 emisă de ... 

Din conţinutul adeverinţei emisă de fostul angajator ..., depusă în copie la dosar, sunt trecute veniturile brute lunare realizate de către contestator în perioada 26.03.1970 – 01.03.2001-31.07.2007 în calitate de angajat, menţionându-se că datele au fost extrase din statele de plată existente în arhiva societăţii, că s-a calculat şi virat contribuţia de asigurări sociale la bugetul AS lunar, conform prevederilor legale, că sumele brute au fost incluse în total venituri brute la nivel de societate şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii conform Decretului nr. 389/1972.

Instanţa reţine că art. 96 din Legea nr. 263/2010 conţine reguli de stabilire a punctajului anual al salariaţilor, arătând că acesta se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv, din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile sau, după caz, a venitului lunar asigurat care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.

În privinţa perioadelor anterioare intrării sale în vigoare, Legea nr. 263/2010 conţine dispoziţii tranzitorii speciale, arătând în cuprinsul art. 164 alin.(1): „La determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel: salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; salariile brute de la data de 1 ianuarie 1991”.

Alin. (2) al textului menţionat stipulează: „La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Aşadar, potrivit dispoziţiilor legale evocate aplicabile atât la stabilirea drepturilor de pensie, cât şi la recalcularea acestora, criteriile determinante pentru valorificarea veniturilor suplimentare la calculul acestora sunt următoarele: aceste venituri să fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi să fi fost înregistrate în carnetul de muncă până la data de 1 aprilie 1992 (data intrării în vigoare a Legii nr. 49/1992 privind modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale), iar ulterior acestei date, să fi avut caracter permanent, să fi făcut parte, de asemenea, din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi să fi fost înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Dispoziţiile art. 164 din Legea nr. 19/2000 au fost preluate în cuprinsul art. 165 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 263/2010, raportat la pct. IV din Anexa 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice aprobate prin HG nr. 257/2011.

Iniţial, Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat prevedea că plata contribuţiei de asigurări sociale era datorată de angajatori şi se calcula prin raportare la venitul brut realizat.

Conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972 „unităţile socialiste de stat, organizaţiile cooperatiste, alte organizaţii obşteşti, orice alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datorate să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuţie de 15% asupra câştigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califică la locul de muncă sau de ucenici, elevi ai şcolilor profesionale, pe timpul cât fac practică în producţie indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, de fondul din care plătesc şi de durata contractului de muncă”.

Totodată, potrivit art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetăţenilor care au desfăşurat activitate permanentă pe baza unui contract de muncă şi pentru care angajatorii au plătit contribuţia de asigurări sociale prevăzută de lege.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 10 din acelaşi act normativ, prevedeau că baza de calcul a pensiei o constituie retribuţia tarifară.

Obligaţia plăţii unei contribuţii de asigurări sociale a salariaţilor în funcţie de câştigul salarial brut al acestora a fost menţinută şi prin dispoziţiile art. 2 pct. 1 din Legea nr. 49/1992 privind modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, prin care au fost modificate o serie de prevederi din Decretul nr. 389/1972 şi conform cărora „Pentru persoanele juridice şi fizice care folosesc personal salariat, contribuţia asigurărilor sociale de stat se stabileşte diferenţiat, astfel: „35% asupra câştigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa I de muncă; 30% asupra câştigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa II de muncă; 25% asupra câştigului brut realizat de celelalte categorii de salariaţi; 15% asupra salariului brut primit, dar nu mai puţin decât salariul minim brut pe ţară, în cazul personalului casnic, angajat de persoane fizice pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, handicapaţilor şi a copiilor”.

Ulterior, potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. „e” din Legea nr. 19/2000 şi art. 2 lit. „c” şi „d” din Legea nr. 263/2010, s-a stabilit că sistemul public se organizează şi funcţionează având ca principii de bază „e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite”.

Acest principiu al contributivităţii care a guvernat organizarea şi funcţionarea sistemului de pensii şi în perioada 1966 – 2001, chiar dacă nu a beneficiat de o reglementare expresă, s-a materializat sub imperiul Legii nr. 19/2000, care stipulează prin art. 78 alin. 1 că „numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice”.

Conform prevederilor art. I pct. 7 din Ordinul nr. 680/2007 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, prin sintagma „venit brut realizat lunar” se înţelege „venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizaţiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări şi alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază; b) sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiţii deosebite de muncă (condiţii grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfăşurată în mediul rural, în zone izolate; activitate desfăşurată de nevăzători; muncă prestată în schimbul de noapte; îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază; sporul de fidelitate şi altele asemănătoare; c) sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbători, zile de repaus săptămânal, concedii plătite pentru evenimente familiale deosebite, ziua profesiei, zile necesare instalării pe post în cazul transferului, întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaţilor”.

Prin decizia nr. 19/2012, ÎCCJ a statuat că „în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 19/2000 şi pct. V din Anexa la OUG 4/2005, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale”.

A mai reținut instanța că aplicarea principiului contributivităţii impune luare în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioadele anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au fost făcut parte din baza de calcul a pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale.

În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale, echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum a statuat ÎCCJ şi prin Decizia nr. 19/2001.

Astfel, instanţa reţine că în cauză ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri, ci faptul că statul a încasat în perioada derulării raporturilor de muncă, contribuțiile de asigurări sociale pe care le-a stabilit în sarcina angajatorului, iar acum revine asiguraților dreptul să primească o contraprestație corespunzătoare din partea acestuia pentru a exista un echilibru al raporturilor juridice dintre părți.

Totodată, conform art.125 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.263/2010 ,,Angajatorii sau orice alţi deținători de arhive sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea şi corectitudinea datelor, elementelor şi informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute, în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie”.

În prezenta cauză, raportat la aspectele reținute mai sus instanța remarcă că în adeverinţa nr. .../5262/22.04.202024 emisă de ..., atestă faptul că angajatorul a calculat și a virat contribuția de asigurări sociale pentru toate veniturile brute realizate pentru perioada 26.03.1970 – 01.03.1970, motiv pentru care consideră ca întemeiată cererea contestatorului de a fi luat în considerare veniturile individuale lunare brute.

Faţă de aceste considerente, instanţa a admis contestaţia, a dispus anularea Deciziei nr. .../27.05.2020, a obligat-o pe intimată să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului cu luarea în considerare a veniturilor individuale lunare (brute) conform adeverinţei nr. .../22.04.2020 emisă de ..., fără a depăşi sumele aflate în coloana venit brut, la nivelul căruia angajatorul a susţinut că a plătit contribuţia de asigurări sociale conform DL 389/1972 şi să-i plătească acestuia diferenţele dintre pensia recalculată şi cele efectiv încasate,  începând cu data de 01.06.2020, raportat la data înregistrării cererii nr. 2974/19.05.2020 la Casa Judeţeană de Pensii ....

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel intimata Casa Judeţeană de Pensii ..., solicitând schimbarea în totalitate a ei şi respingerea acţiunii ca nefondată.

În motivare a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică. A invocat prevederile art. 165 alin. 1 din Legea nr 263/2010 – la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă astfel:

a) salarii brute, până la data de 1 iulie 1977,

b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991,

c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

- alin. 2 - la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Prin anexa nr.15 la HG nr. 257/2011, legiuitorul a făcut o enumerare strictă şi limitativă a sporurilor ce pot fi valorificate la stabilirea/recalcularea drepturilor de pensie. Mai mult decât atât, în anexa nr. 15 la HG nr. 257/2011 sunt prevăzute şi sporurile care „Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001”.

Prin sintagma ”salarii înscrise în carnetul de muncă”, legiuitorul a avut în vedere salariile tarifare sau salariile de bază, brute sau nete, după caz, corespunzătoare funcției sau meseriei exercitate și nu veniturile brute realizate lunar, în care sunt incluse și celelalte venituri de natură salarială menționate la punctul VI din Anexa nr. 15 la HG nr. 257/2011 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.

Solicită instanţei să constate faptul că în adeverinţa nr. .../22.04.2020 eliberată de ... sunt înscrise doar salariile brute obținute de către contestator, fără ca angajatorul să precizeze în mod clar din ce sunt compuse acestea.

În acest sens, atâta timp cât unitatea angajatoare nu a precizat ce conţin salariile brute înscrise în adeverinţă (cât a fost salariul de încadrare şi ce sporuri au mai fost pe lângă acesta) exista posibilitatea ca în salariile brute înscrise în adeverinţă să fie şi sporuri de natura celor pentru care legiuitorul a prevăzut în mod expres faptul că acestea nu pot fi utilizate la stabilirea/recalcularea drepturilor de pensie.

Tot în sensul respingerii acţiunii ca nefondată solicită să se constate faptul că nici în ceea ce priveşte reţinerea şi virarea contribuţiei de asigurări sociale unitatea angajatoare nu a certificat faptul că aceasta s-a realizat cu privire la salariile brute înscrise în adeverinţă.

Mai arată că vechile acte normative prevedeau doar obligația plății unei contribuții la bugetul asigurărilor sociale din partea angajatorilor, care se achita prin aplicarea unui procent asupra unei sume globale, respectiv câștigul brut realizat de întregul personal salariat.

Instanța de apel trebuie să facă o analiză concretă pentru a constata dacă sunt îndeplinite condițiile statuate de instanța supremă prin Decizia nr. 19/2011.

În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 466 și urm. Cod de procedură civilă. 

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, apreciind că hotărârea Tribunalului ... este legală şi temeinică.

Consideră că la recalcularea pensiei trebuie avute în vedere toate veniturile realizate și pentru care s-au achitat contribuții de asigurări sociale.

În completarea probatoriului administrat la termenul din 18.05.2021, Curtea a solicitat ca fostul angajator să depună o detaliere a veniturilor brute realizate de contestator și să precizeze dacă au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale la întregul venit sau doar cu privire la o parte din acesta.

A fost depusă la dosar Adeverința nr. .../08.06.2021 emisă de ...

Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate de apelantă, Curtea apreciază că acesta este fondat faţă de următoarele considerente:

În mod corect susține apelanta că adeverinţa nr. .../22.04.2020 emisă de ..., depusă de contestator la Casa de Pensii menţionează doar veniturile brute lunare realizate de acesta, fără a se menţiona ce reprezintă aceste sume, titlul cu care s-au plătit, din ce sunt compuse, nefiind indicate, distinct şi defalcat, sporurile cuprinse, pentru a se analiza dacă au fost deja valorificate. Nu se explică de unde provine diferenţa dintre salariile consemnate în carnetul de muncă şi veniturile cuprinse în adeverinţă.

 Sub acest aspect, adeverinţa nu respectă condiţiile minime de fond şi de formă prevăzute de HG 257/2011, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010. Art. 124 şi 127 din HG nr. 257/2011 prevăd că adeverinţa trebuie să conţină, în mod obligatoriu, salariul tarifar de încadrare, denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată, perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat, cerinţe pe care actul supus valorificării nu le îndeplineşte.

Însă prin Adeverința nr. .../08.06.2021 emisă de ... și depusă în fața instanței de apel, au fost remediate aceste deficiențe, fiind arătată în mod detaliat și defalcat componența salariului brut.

Potrivit Deciziei nr. 19/10.12.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în materia recursului în interesul legii, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

Așa cum s-a statuat în considerentele deciziei, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor ... În concluzie, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă şi legală stabilire şi reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuţiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea şi reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile şi alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuţia pentru asigurările sociale de stat.

Referitor la plata contribuțiilor pentru asigurările sociale de stat, în adeverința nr.  .../08.06.2021 emisă de ... se menționează că în perioada consemnată în adeverință erau aplicabile prevederile Decretului nr. 389/1972.

De asemenea, potrivit prevederilor OUG nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea ..., creanțele asupra societății, incluzând contribuțiile de asigurări sociale înregistrate de societate la data de 15 noiembrie 2001 - data privatizării,  au fost stinse prin conversie în acțiuni, care au fost transferate de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și CNPAS către Autoritatea Pentru Privatizare Și Administrarea Participațiilor Statului, APAPS, actualmente Autoritatea Pentru Administrarea Activelor Statului, în vederea vânzării către investitorul strategic, sumele rezultate în urma vânzării acțiunilor fiind distribuite de APAPS conform art. 8 alineat 6 din OUG nr. 119/2001.

La solicitarea instanței ca angajatorul să precizeze dacă a fost achitată efectiv CAS pentru perioada menționată în adeverință, acesta nu a mai făcut alte precizări.

Ca urmare, din adeverința nr. 9120/364/08.06.2021 emisă de ... nu rezultă în mod expres că societatea a achitat contribuțiile de asigurări sociale la salariu brut obținut de reclamant pentru întreaga perioadă menționată.

Față de acest aspect, Curtea nu poate face aplicarea RIL 19/2012, mai sus menționat, întrucât nu s-a făcut dovada că pentru sumele mai sus arătate s-a plătit contribuția de asigurări sociale.

În consecinţă, în baza art. 480 N. Cod de procedură civilă, instanţa va admite apelul  declarat de Casa Judeţeană de Pensii ..., va schimba în tot sentinţa apelată, iar în rejudecare va respinge ca nefondată contestaţia formulată de reclamantul ...

Domenii speta

Spete similare