Inadmisibilitate recurs în litigiile care privesc coproprietatea fortată si perpetuă.

În notiunea de ”administrare clădiri” prevăzută de art.94 pct.1 lit.c teza I se include ?i categoria litigiilor legate de coproprietatea for?ată ?i perpetuă, având în vedere că în acest caz particular chestiunile litigioase pot fi generate atât de exercitarea atributelor dreptului de proprietate exclusivă, cât ?i de cele care privesc spa?iile comune (precum acoperi?ul în spe?ă). În acest sens s-a exprimat ?i în doctrină opinia potrivit căreia litigiile privind coproprietatea for?ată ?i perpetuă în cazul condominiilor administrate prin intermediul asocia?iei de proprietari, în care proprietarii se îndreaptă împotriva asocia?iei pentru recuperarea prejudiciilor produse, se înscriu în categoria celor reglementate de art. 94 pct.1 lit.c Cod procedură civilă.

În plus, prin Legea nr. 196 din 20 iulie 2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor se prevede:

Art. 63 - (1) Administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea, reabilitarea şi/sau modernizarea, după caz, a proprietăţii comune aferente condominiului sunt în sarcina asociaţiei de proprietari, iar cheltuielile legate de aceste activităţi reprezintă cheltuieli comune.

Art. 64 - (1) Administrarea condominiului poate fi realizată de către persoane fizice, persoane fizice autorizate, sau persoane juridice specializate, autorizate conform legii.

(2) Activitatea de administrare include activităţi de administrare tehnică şi întreţinere a proprietăţii comune, de contabilitate şi de casierie.

În acest context apare cu eviden?ă faptul că no?iunea de administrare clădiri este legată de activitatea asocia?iei de proprietari, care poate să aibă calitate procesuală activă în raportul de drept material sau pasivă, în ipoteza în care se discută despre sarcinile, obliga?iile ?i responsabilită?ile ce revin asocia?iei în referire la administrarea condominiului. În acest ultim caz ne regăsim ?i în cauza pendinte, astfel încât se concluzionează că se regăse?te în spe?ă ipoteza reglementată de art. 94 pct. 1 lit. c Cod procedură civilă.

Art.493, art.94 alin.1 lit. c Cod procedură civilă

Legea nr.196 din 20 iulie 2018, Legea nr. 230/2007

Prin sentinţa civilă nr.13505/05.12.2019 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. …/212/2019, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţii [...] şi [...] în contradictoriu cu pârâta ASOCIATIA DE PROPRIETARI …, a fost obligată pârâta către reclamant la plata sumei de 10.200 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de repara?ie efectuate de reclaman?i la terasa (acoperi?ul) blocului ?i la plata sumei de 5372,28 lei, reprezentând contravaloarea repara?iilor efectuate de reclaman?i la imobilul apartament situat in com. [...], …, judetul Constanta ?i a fost obligată pârâta către reclamant la plata sumei de 1989 cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin cererea înregistrată sub nr. …/212/2019, reclamanţii [...], [...],  in contradictoriu cu parata ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. …, a solicitat  obligarea paratei la plata contravalorii reparaţiilor efectuate de reclamanti la terasa blocului …, situat in com. [...], …, jud. Constanta, in cuantumul total de 10.200 lei;obligarea paratei la plata sumei de 5372,28 lei, reprezentand contravalorea reparatiilor efectuate de reclamanti la imobilul apartament situat in com. [...], …, judeţul Constanţa;  obligarea paratei la plata cheltuieilor de judecată.

Reclamanţii au făcut dovada ca la data de 14.07.2009, au incheiat contractul de prestari servicii nr. 28, avand ca obiect executarea de catre [...], a unor lucrari de termohidrozolatie terasa bloc pentru suprafata de 45 mp, valoarea totala a lucrării fiind de 3000 lei. Totodată, la data de 01.08.2018 reclamnţii au incheiat contractul de executie lucrari nr. 288, ce avea ca obiect hidroizolatie terasă şi două anexe acoperită cu membrane epoxidice lichide pentru impermeabilizare in 4 straturi cu suprafata de aplicare de aproximativ 60 mp, valoarea serviciilor fiind de 7200 lei. In ceea ce priveste reparatia din interiorul apartamentului, se atasează la dosarul cauzei fotografii prin care se observa starea extrem de degradată a locuinţei şi facturi cu materialele cumparate de reclamanţi pentru renovarile efectuate.

Potrivit dispozitiilor articolului 34 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, „Administrarea, intretinerea, investitiile şi reparatiile asupra proprietatii comune sunt in sarcina asociatiei de proprietari.".  Articolul 32 alin. 1 si 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 statuează că „Toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, in avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociatiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociatia de proprietari. [....1 (3) Nici un proprietar de apartament sau de spaţiu cu alta destinatie decat aceea de locuinta nu va fi exceptat de la obligaţia de a contribui la plata cheltuielilor comune". Conform art. 43 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind infiinţarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, „Cheltuielite pe cota-parte indiviza de proprietate, in functie de suprafaţa utilă a apartamentelor şi a spaţiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta, reprezinta cheltuielile efectuate pentru administrarea, intretinerea, repararea, exploatarea si, dupa caz, consolidarea partilor de construcţii şi instalatii din condominiu aflate in proprietate comuna". Articolul 44 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociaţiilor de proprietari, stabileste ca „Cheltuielile pe cota-parte indiviza de proprietate reprezinta cheltuielile asociatiei cu privire la proprietatea comuna, cu privire la: fondul sau fondurile pentru lucrari de intretinere, service, reparatii si, dupa caz, de consolidare, reabilitare, eficienta energetica, modernizare la partile de constructii si instalatii aflate in si pe proprietatea comuna, astfel cum este descrisa in cartea tehnica a construcţiei si in acordul de asociere: subsolul; conductele de distributie si coloanele instalatiilor de apa, canalizare, incalzire, energie electrica; casa scarii; podul; spalatoria; uscatoria; terasa; ascensorul; interfonul - partea de instalaţie de pe proprietatea comuna; centrala termica proprie; crematoriul; tubulatura de evacuare a deseurilor menajere; structura de rezistenta; fatadele; acoperişul" si altele asernenea, conform prevederilor din acordul de asociere; personalul angajat sau contractat al asociatiei: salarii sau remuneraţii pentru  administrator, contabil, casier, instalator, electrician, portar, cheltuieli pentru curăţenie etc.; indemnizatii acordate membrilor asociatiei de proprietari or persoanelor alese: preşedintele, membrii comitetului executiv si ai comisiei de cenzori; prime; credite bancare; contracte sau polite de asigurari; alte servicii administrative catre proprietatea comuna".

Raportat la dispozitii legale, pârâta Asociatia de proprietari, impreună cu locatarii, au fost obligaţi să contribuie la repararea părţii comune a blocului reprezentate de acoperişul acestuia.

Faţă de considerentele expuse, intrucat reclamanţii au făcut dovada sumelor solicitate cu titlu de reparaţii  intreprinse pe cheltuiala proprie, instanţa a dispus admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a formulat apel pârâta ASOCIATIA DE PROPRIETAR1 NR. [...], prin doamna [...], preşedinte, solicitând admiterea apelului, cu consecinţa schimbării în tot a sentinţei apelate şi respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.

Intima?ii reclaman?i au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţia tardivităţii apelului, excep?ia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al apelantei, cu consecinţa anularii apelului, iar, pe fondul cauzei, in situaţia in care s-ar trece peste excep?iile invocate, au solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu consecinţa men?inerii ca legala si temeinica a sentinţei apelate, cu cheltuieli de judecata.

În solu?ionarea excep?iei lipsei dovezii calităţii de reprezentant a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin Decizia civilă nr.1470/20.10.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa s-a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant în formularea căii de atac.

A fost anulat apelul declarat de apelanta pârâtă ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI NR. … împotriva sentinţei civile 13505/05.12.2019, pronunţată de Judecătoria Constanţa, în dosarul civil nr. …/212/2019, în contradictoriu cu intimaţii reclamanţi [...] şi [...], în temeiul art.82 alin.1 cod procedură civilă.

Analizând excep?ia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, Tribunalul a re?inut următoarele:

Prin cererea de apel din data de 14.02.2020 s-a menţionat că aceasta este formulată de ASOCIATIA DE PROPRIETARI … prin dna [...], preşedinte, cererea fiind semnată de vice-preşedinte [...] şi administrator ….

La data de 20.10, apelanta a depus cererea de apel semnată de Preşedinte [...] cu menţiunea „sunt de acord cu prezenta acţiune şi apel 19.10.2020 - …”.

Cu toate acestea, Tribunalul a constatat că, în condiţiile contestării calităţii de reprezentant, apelanta nu a depus dovada calităţii de reprezentat a dnei [...] şi nici a lui [...] sau [...], deşi a avut această posibilitate procesuală, fiind acordat termen în acest sens, în conformitate cu dispoziţiile art. 82 C.p.civ.

Astfel, apelanta nu a depus procesul-verbal al adunării generale a asociaţiei de proprietari din care să rezulte desemnarea dnei [...] în calitate de preşedinte sau hotărârea adunării generale a asociaţiei de proprietari în acest sens, în absenţa cărora nu se poate stabili calitatea de reprezentat al acestei persoane, fie potrivit Legii nr. 230/2007, fie potrivit Legii nr. 196/2018.

În consecinţă, Tribunalul a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant în formularea căii de atac şi va anula apelul în temeiul art.82 alin.1 cod procedură civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs Asociaţia de Proprietari IAS -… comuna Cumpăna.

Consideră că hotărârea este netemeinică şi nelegală din următoarele motive de recurs;

În mod greşit a fost respins apelul, prin admiterea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant.

Cererea de apel a fost semnată de cele trei persoane din conducerea ap:ias-…, preşedinte - [...], vice-preşedintele - [...] şi administrator [...], care au fost un comitet executiv şi care acum a fost reales în mod expres prin A.G. / 30.01.2021, conform procesului verbal anexat.

Această excepţie a fost invocată pentru prima dată în apel, prin întâmpinare, contrar art. 82 C. pr. civ. alin.2, care nu poate fi invocată în mod primar şi direct, în calea de atac a apelului la fond pe lângă excepţia tardivităţii fictivă/respinsă, intimaţii - reclamanţi, au contestat doar calitatea de a reprezenta a d-lui ….

Precizează că depune acte noi in recurs.

Intimaţii reclamanţi [...] şi [...] au formulat întâmpinare.

Pe cale de excepţie intimaţii au invocat: excepţia inadmisibilitatii recursului, raportat la dispoziţiile art. 483 alin. 2 C. proc. civ. potrivit cu care „(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate in cererile prevăzute ia art. 94 oct. 1 lit a)-/)-, in cele privind navigaţia civila si activitatea in porturi, conflictele de munca si de asigurări sociale, in materie de expropiere, in cererile pronunţate in materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor precum si cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Art. 94 pct. 1 lit. c) C. proc. civ. face referire la „cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spaţii aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum şi cele privind raporturile juridice stabilite de asociaţiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, după caz;

Aşadar, in categoria cererilor vizate de art. 94 pct. 1 lit. c) C. proc. civ., intra in primul rând cererile avand ca obiect raporturile juridice stabilite intre asociaţia de proprietari si proprietarii spatiilor (aflate in proprietate exclusiva) din condominio, raporturi izvorâte din administrarea condominiului.

In speţa, obiectul litigiului este determinat de pretenţiile intimatilor constând in recuperarea de la Asociaţia de proprietari nr. … a cheltuielilor pe care le-au efectuat cu privire la repararea acoperişului blocului …, situat in com. …, …, judeţul Constanta - in care locuiesc. Acoperişul blocului constituie proprietate comuna a tuturor proprietariilor spatiilor din condominiu si implica in mod evident o obligaţie de administrare a acestuia IN COMUN.

Potrivit dispoziţiilor articolului 34 alin. 1 din Legea nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea asociaţiilor de proprietari, „Administrarea, întreţinerea, investiţiile si reparaţiile asupra proprietăţii comune sunt in sarcina asociaţiei de proprietari.”.

Articolul 44 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea asociaţiilor de proprietari, stabileşte ca ,,Cheltuielile pe cota-parte indiviza de proprietate reprezintă cheltuielile asociaţiei cu privire la proprietatea comuna, cu privire la: [...] acoperis si altele asemenea, conform prevederilor din acordul de asociere;

Dat fiind faptul ca obiectul litigiului vizeaza o problema de administrare a condominiului determinata de refuzul asociaţiei de proprietari de a contribui la repararea pârtii comune a blocului reprezentate de acoperişul acestuia, evident litigiul se incadreaza la cele reglementate de art. 94 pct. 1 lit. c) din C. proc. civ., categorie care, potrivit disp art. 483 alin. 2 C. proc. civ., este exclusa de la calea de atac a recursului.

Prin urmare, pentru aceste motive, solicită admiterea excepţiei inadmisibilitatii recursului si sa se constate inadmisibilitatea formulării acestei cai de atac.

In situaţia in care instanţa va trece peste excepţia inadmisibilitatii invocă excepţia tardivităţii recursului, dacă se va constata din verificările dosarului ca nu a fost respectat de către recurenta termenul legal imperativ de 30 de zile de la comunicarea hotărârii prevăzut de art. 485 alin. 1 C. proc. civ. pentru introducerea recursului.

De asemenea, invocă excepţia nulităţii recursului pentru lipsa de motivare, raportat la dispoziţiile art. 489 alin. 1 si 2 din C. proc. civ., care prevăd ca „(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3). (2) Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.”. Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. 3 C. proc. civ., „(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţiile art. 82 alin. (1) şi ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile.

Din cuprinsul cererii ,,de recurs” redactate de Asociaţia de proprietari nr. … se desprinde concluzia ca aceasta intelege sa critice atat aspecte de drept procesual (chestiune admisibila in recurs- in cadrul recursului se poate invoca doar incalcarea sau aplicarea greşita a normelor de drept material), cat si aspecte legate de hotararea primei instanţe (chestiune deasemenea inadmisibila in recurs).

Deşi criticile aduse de Asociatia de proprietari nr. … prin cererea de recurs sunt inadmisibile, intimaţii  fac o scurta referire la acestea.

Excepţia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a fost invocata in mod legal in apel, respectând dispoziţiile art. 82 alin. 2 C. proc. civ.

Pe fondul cererii arată că prin cererea de recurs, se solicita admiterea recursului, desfiinţarea hotărârii de fond si din apel, cu consecinţa rejudecarii cauzei.

Pentru considerentele expuse, solicită respingerea recursului in principal, in acord cu ordinea excepţiilor invocate, ca inadmisibil, tardiv sau nul, iar in subsidiar, ca neîntemeiat.

Analizând excep?ia inadmisibilită?ii cererii de recurs, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce succed:

Potrivit art. 483 alin. 3 C.proc.civ., recursul urmăreşte să supună analizei instan?ei examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Conform alin. 4, în cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată. Dispoziţiile alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Configuraţia aparte şi excepţională a recursului decurge nu doar din caracterul restrictiv al criticilor pe care le îngăduie (art. 488 C.proc.civ.), cât şi din voinţa legiuitorului de a extrage din sfera lui de reglementare acele cauze care nu justifică un dublu control în legalitate (art. 483 alin. 2 C.proc.civ.).

Potrivit art. 457 alin. 1 Cod proc.civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

În cauză, temeiul în drept avut în vedere de către reclamantă, potrivit principiului disponibilităţii în materie civilă, a fost dat de Legea 230/2007, cererea fiind adresată Judecătoriei Constanţa.

Potrivit art.94 pct.1 lit.c teza I ”cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spa?ii aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite” se judecă în primă instan?ă de către judecătorie.

Art.483 alin.2 C.proc.civ. prevede că nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct.1 lit.a - j, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Conform art.634 alin.1 C.proc.civ., intră în categoria hotărârilor definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs şi cele neatacate cu recurs.

Corelarea tuturor acestor dispoziţii legale conduce la concluzia că în materia litigiilor legate de administrarea clădirilor în cadrul asocia?iilor de proprietari, legiuitorul a exclus calea de atac a recursului, atribuită cauzelor patrimoniale soluţionate potrivit dreptului comun, indiferent de obiectul valoric al pretenţiilor deduse judecăţii.

Acestui domeniu nu i se adresează statuarea dispusă prin decizia nr.369/2017 a Curţii Constituţionale, care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă este neconstituţională. Forul constituţional a arătat că atât art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013, în condiţiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, cât şi dispoziţiile art. 483 alin. 2 din Codul de procedură civilă (după această dată) se referă la acţiunile patrimoniale de drept comun care sunt evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv; excepţie fac cererile menţionate distinct, rationae materiae, în configurarea aceloraşi norme.

Or, după cum s-a arătat, cererile legate de administrarea clădirilor în care spa?iile se află  în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, cu toate capetele de cerere accesorii, intră în ipoteza prevăzută de legiuitor în textul art. 483 alin.2 teza întâi.

În no?iunea de ”administrare clădiri” prevăzută de art.94 pct.1 lit.c teza I se include ?i categoria litigiilor legate de coproprietatea for?ată ?i perpetuă, având în vedere că în acest caz particular chestiunile litigioase pot fi generate atât de exercitarea atributelor dreptului de proprietate exclusivă, cât ?i de cele care privesc spa?iile comune (precum acoperi?ul în spe?ă). În acest sens s-a exprimat ?i în doctrină opinia potrivit căreia litigiile privind coproprietatea for?ată ?i perpetuă în cazul condominiilor administrate prin intermediul asocia?iei de proprietari, în care proprietarii se îndreaptă împotriva asocia?iei pentru recuperarea prejudiciilor produse, se înscriu în categoria celor reglementate de art.94 pct.1 lit.c C.proc.civ.(G.Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, edi?ia a 5-a, revizuită ?i adaugită, ed.Hamangiu, 2020, pag.231)

În plus, prin Legea nr.196 din 20 iulie 2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor se prevede:

”Art. 63 - (1) Administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea, reabilitarea şi/sau modernizarea, după caz, a proprietăţii comune aferente condominiului sunt în sarcina asociaţiei de proprietari, iar cheltuielile legate de aceste activităţi reprezintă cheltuieli comune.”

„Art. 64 - (1) Administrarea condominiului poate fi realizată de către persoane fizice, persoane fizice autorizate, sau persoane juridice specializate, autorizate conform legii.

(2) Activitatea de administrare include activităţi de administrare tehnică şi întreţinere a proprietăţii comune, de contabilitate şi de casierie.”

În acest context apare cu eviden?ă faptul că no?iunea de administrare clădiri este legată de activitatea asocia?iei de proprietari, care poate să aibă calitate procesuală activă în raportul de drept material sau pasivă, în ipoteza în care se discută despre sarcinile, obliga?iile ?i responsabilită?ile ce revin asocia?iei în referire la administrarea condominiului. În acest ultim caz ne regăsim ?i în cauza pendinte, astfel încât se concluzionează că se regăse?te în spe?ă ipoteza reglementată de art.94 pct.1 lit.c C.proc.civ.

Prin raportare la con?inutul art.483 C.proc.civ., având în vedere că apelanta pârâtă a formulat o cale de atac neprevăzută de lege, împotriva unei hotărâri definitive în apel, Curtea a admis excepţia inadmisibilităţii, respingând recursul ca fiind inadmisibil. 

Domenii speta

Spete similare