Suspendarea executării sentinţei – art.450 alin.5 C.p.c. - ordonanţă preşedinţială.

Prin cererea înregistrată sub nr.... petenta ..... S.A. a formulat, în temeiul dispozițiilor art. 450 alin.(5) C.proc.civilă, cerere de suspendare provizorie a executării silite a sentinței civile nr. .... pronunțate de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ..... (precizată ulterior ca fiind de fapt sentința civilă nr. ..... pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. .....), solicitând instanței de judecată să dispună, pe cale de ordonanță președințială suspendarea provizorie a executării silite provizorii a sentinței apelate, până Ia soluționarea cererii de suspendare formulată odată cu cererea de apel în temeiul art. 450 alin. (1) C.proc.civ., obligarea intimatului, în temeiul dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.

În ceea ce privește motivele cererii a înțeles să formuleze următoarele precizări procedurale prealabile privind suspendarea executării hotărârii:

Potrivit art. 275 din Codul muncii, dispozițiile privind regulile de procedură prevăzute în Titlul XII, purtând denumirea marginală „Jurisdicția muncii", se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Astfel, art. 450 C. proc. civ., aplicabil în cauză prin raportare la dispozițiile art. 275 Codul muncii, conferă judecătorului dreptul de a dispune motivat suspendarea judecătorească a executării hotărârii primei instanțe, până la soluționarea apelului.

Mai exact, având în vedere că instanța nu s-a pronunțat definitiv cu privire la cererea de chemare în judecată formulată de intimat, existând posibilitatea desființării acesteia de către instanța de apel, legiuitorul a conferit judecătorului posibilitatea suspendării executării provizorii a hotărârii pronunțate în primă instanță până la soluționarea apelului.

Caracterul executoriu al sentinței pronunțate în dosar nu înlătură posibilitatea instanței de a dispune suspendarea executării acestei hotărâri.

Astfel, odată solicitat să dispună suspendarea, judecătorul este chemat să pună în balanță interesul creditorului (de a încasa suma de bani) cu cel al debitorului (de a evita un prejudiciu ce nu ar mai putea fi reparat complet și într-un termen rezonabil) și să dispună măsura care ar produce cel mai mic prejudiciu.

Drept urmare, în cazul în care instanța de apel va menține ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond, intimatul nu va suferi niciun prejudiciu, societatea urmând a executa de îndată hotărârea instanței, însă, în cazul în care instanţa de apel va modifica hotărârea instanței de fond în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, întoarcerea executării va fi imposibil sau greu de realizat într-un termen rezonabil, în condițiile în care intimatul este o persoană fizică cu venituri mult sub cuantumul sumei ce se pretind a se executa.

S-a făcut o scurtă prezentare a situației de fapt privind încheierea CIM și modificarea acestuia pe parcursul derulării relațiilor contractuale și încetarea CIM, după cum urmează:

Măsura suspendării executării provizorii a sentinței apelate de societate este justificată de situația de fapt din prezenta cauză, de prevenirea unui prejudiciu patrimonial/ pagubă iminentă important/ă pentru societate, greu sau chiar imposibil de reparat.

S-a susținut că în data de 23.04.2012, între .... SA, în calitate de angajator, și BD, în calitate de salariat, s-a încheiat Contractul Individual de muncă nr. .... având ca obiect prestarea muncii de către salariat în schimbul plății salariului efectuate de către angajator în beneficiul salariatului.

Potrivit CIM, intimatul îndeplinea funcția de „bobinator mașini electrice rotative, 741204” conform Clasificării ocupațiilor din România, activitatea fiind desfășurată la „Atelierul Pregătiri bobine Stamford (3150) de la sediul social al angajatorului".

Pe parcursul derulării CIM, acesta a fost modificat printr-o serie de acte adiționale, respectiv: Actul adițional nr. 1/31.05.2012, Actul adițional nr. 2/31,07.2012, Actul adițional nr. 3/25.10.2012, Actul adițional nr. 4/22.04.2013, Actul adițional nr. 5/08.11.2013, Actul adițional nr. 6/06.01.2014, Actul adițional nr. 7/01.05.2014, Actul adițional nr. 8/01.07.2014, Actul adițional nr. 9/01.08.2014, Actul adițional nr. 10/01.11.2015, Actul adițional nr. 11/01.07.2016, Actul adițional nr. 12/01.05.2017, Actul adițional nr. 13/01.08.2017, Actul adițional nr. 14/30.07.2018, Actul adițional nr. 14bis/31.08.2018, Actul adițional nr. 15/31.10.2019.

Prin Actul adițional nr. 12/01.05.2017, angajatorul .... și angajatul BD au hotărât de comun acord modificarea CIM astfel încât începând cu data de 15.05.2017, salariatul BD să desfășoare activitatea de „Bobinator Mașini Electrice Rotative, cod 741204” în cadrul departamentului 717.6533151 - AVK MANUFACTURING COILS SHOP, în subordinea d-lui GM.

În ceea ce privește împrejurările în care a avut loc încetarea CIM, societatea a fost sesizată cu privire la faptul că în data de 12.09.2019, în zona Halei Ml, în proximitatea atelierului de întreținere, în jurul orelor 13.30, a fost declanșată, fără niciun motiv, alarma de incendiu prin apăsarea butonului de urgență din Hala Ml.

Din verificarea sistemului CCTV s-a constatat că un grup alcătuit din 3 persoane, respectiv intimatul, ZL  și TA - lonuț au fost în zona butonului de urgență în timpul declanşării alarmei.

S-a menționat faptul că potrivit procedurii CCTR-11-08, apăsarea butonului de urgență se justifică doar în situații de urgență cum ar fi, dar fără a se limita la: incendiu, explozie, calamități naturale, deversări accidentale, urgențe medicale sau acte de terorism.

Dl. VAC, angajat al Societății în funcția de inginer SSU a constatat că alarma de urgență situată în Hala Ml a fost declanșată fără să existe o situație de urgență prevăzută de procedura CCTR-11-08, fiind important de menționat faptul că intimatul s-a aflat în imediata apropiere a butonului de urgență la momentul declanșării alarmei.

Astfel, prin referatul intern nr. 457/13.09.2019, dl. VAC, angajat al .... în postul de Inginer SSM nr. matricol 893 a adus la cunoștința Scoietății - prin Departamentul Resurse Umane faptul că în data de 12.09.2019, (i) a fost declanșată alarma de incendiu prin apăsarea butonului din Hala Ml fără a exista o situație de urgență, iar (ii) dl. BD a fost observat în Hala Ml, în zona butonului de urgentă în timpul declanșării alarmei.

Prin decizia nr. 182/16.09.2019, societatea, în considerarea informațiilor furnizate prin referatul intern nr. 457/13.09.2019, a decis constituirea unei Comisii de Anchetă Disciplinar.

Prin adresa nr. 1658 emisă în data de 16.09.2019 și comunicată prin semnătură în data de 17.09.2019, societatea a adus la cunoștința intimatului faptul că în data de 25.09.2019, ora 14.30 este convocat la sediul societății în vederea efectuării unei cercetări disciplinare prealabile conform art. 251 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.

În cuprinsul adresei, Comisia a adresat rugămintea către reclamant de a clarifica, la momentul întâlnirii, aspecte legate de încălcările obligațiilor intimatului față de societate, respectiv: nerespectarea regulilor de sănătate și securitate în muncă și a regulilor privind situațiile de urgență conform Regulamentului intern aplicabil la nivel de societate în data de 12.09.2019.

S-a mai susținut faptul că prin adresa nr. 1933 emisă în data de 30.09.2019, având în vedere că intimatul a fost în concediu medical în data de 25.09.2019, societatea a adus la cunoștința intimatului faptul că în data de 08.10.2019, ora 14.30 este convocat la sediul societății în vederea efectuării cercetării disciplinare.

Prin procesul-verbal privind desfășurarea procedurii cercetării disciplinare prealabile nr. 1994/08.10.2019, încheiat de societate, prin Comisie, și reclamant, a fost consemnată întâlnirea organizată în data de 08.10.2019 de către Comisie în cadrul căreia intimatul a completat Nota explicativă reprezentând anexa la procesul verbal nr. 1994/08.10.2019 și a furnizat informații referitoare la faptele cu privire la care a fost demarată cercetarea disciplinară prealabilă.

S-a arătat că prin procesul-verbal privind raportul comisiei de cercetare disciplinară a salariatului BD nr. 2094/21.10.2019 Comisia, ținând cont și se declarațiile lucrătorilor implicați a reținut că fapta intimatului BD privind refuzul de a oferi detalii pe care le deține despre faptele reale întâmplate în data de 12.09.2019, refuzul de a relata adevărul în încercarea de inducere în eroare a Comisiei prin faptul că a omis intenționat să spună că s-a aflat chiar lângă butonul de urgență și chiar la momentul în care acesta a fost acționat,/ de a nu respecta regulile privind sănătatea și securitatea în muncă și regulile privind situațiile de urgență și de a nu raporta complet și corect informații despre un incident PSI/SSM la locul de muncă reprezintă o abatere deosebit de gravă și o încălcare a Regulamentului Intern aplicabil în cadrul societății art. 7 alin. (1) și (12), art. 25.

Prin urmare, prin procesul-verbal nr. 2094/21.10.2019, Comisia, bazându-se pe prevederile art. 49 alin. (3) pct. 16 din Regulamentul Intern, a propus sancționarea disciplinară a intimatului BD, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) pct. e) din Codul Muncii cu încetarea disciplinară a contractului individual de muncă.

Prin decizia nr. 230/05.11.2019, pe baza constatărilor reținute, a cercetărilor efectuate de Comisie și a Raportului nr. 2094/21.10.2019 întocmit de Comisie, societatea a decis să înceteze din motive disciplinare Contractul individual de muncă nr. 1431/23.04.2012 al dlui. BD.

Totodată, s-a susținut că prezentul dosar are ca obiect contestația formulată de dl. BD împotriva deciziei nr. 230/05.11.2019 emisă de societate, prin care cel dintâi solicită anularea acesteia, repunerea în funcția deținută anterior emiterii deciziei, obligarea societății la plata către reclamant a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat ca salariat și obligarea societății la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată.

Împotriva contestației promovate de dl. BD, societatea a formulat întâmpinare prin care a făcut dovada netemeiniciei contestației.

Prin hotararea nr. ..., Tribunalul Dolj a admis contestatia, in parte, in sensul ca a dispus repunerea partilor in situatia anterioara emiterii deciziei de concediere, a anulat decizia nr. 230/05.11.2019, a dispus reintegrarea intimatului pe postul detinut anterior emiterii deciziei nr. 230/05.11.2019, a obligat apelanta sa plateasca intimatului o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si cu celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat acesta de la data concedierii pana la data reintegrarii efective si a respins capatul de cerere privind daunele morale, ca nedovedite. Instanta a luat act de faptul ca au fost solicitate cheltuieli de judecata pe cale separata de catre intimat si a admis in parte cererea apelantei privind cheltuielile judiciare, obligând intimatul la plata 500 lei cu acest titlu catre intimata.

S-a arătat că împotriva hotărârii judecătorești nr. 480/13.05.2020, societatea a formulat cerere de apel prin care a solicitat admiterea acesteia cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată promovată de către intimat, ca neîntemeiată.

De asemenea, în temeiul art. art. 450 alin. (1) C. proc. civ., apelanta a solicitat suspendarea judecătorească provizorie a executării provizorii hotărârii primei instanțe, până la soluționarea apelului.

În ceea ce privește cererea de suspendare provizorie a executării provizorii hotărârii primei instanțe, aceasta este admisibilă și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 450 alin. (1) C.proc.civ.: ”Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel".

Potrivit art. 450 alin. (4) C.proc.civ.: „Suspendarea va putea fi încuviințată numai cu plata unei cauțiuni (...)".

Conform art. 450 alin. (5) C.proc.civ: ”Până la soluționarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviințată provizoriu, prin ordonanță președinfială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. (4)".

Din examinarea dispozițiilor art. 997 alin. (1) și (5) C. proc. civ., conform cărora

(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenęa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui dłept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. [...l

(5) Pe cale de ordonanță președințiali nu pot fi dispuse măsuri care si rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.----------

se desprind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o cerere de ordonanță președințială pentru a fi admisibilă și temeinică, și anume: (i) aparența de drept în favoarea reclamantului/ contestatorului, (ii) caracterul urgent al măsurii solicitate, (iii) măsura solicitată să fie dispusă în vederea prevenirii unei pagube iminente și (iv) caracterul vremelnic al măsurii solicitate.

În cauză, față de aspectele de fapt și de drept circumscrise acesteia, toate condițiile de admisibilitate și temeinicie anterior menționate sunt întrunite.

În ceea ce privește aparența dreptului societății de a nu fi executată silit/ neprejudecarea fondului a susținut următoarele:

Această condiție de admisibilitate a suspendării presupune obligația judecătorului de a realiza un examen sumar al cauzei, pentru a putea stabili de partea cui este aparenta dreptului, în vederea pronunțării unei soluții juste.

Aparența dreptului este evidentă în cauză, având în vedere că, prin sentința apelată, instanța de judecată a dispus admiterea contestatiei, in parte, in sensul ca a anulat decizia nr. 230/05.11.2019, a dispus reintegrarea intimatului pe postul detinut anterior emiterii deciziei nr. 230/05.11.2019, a obligat apelanta sa plateasca contestatorului o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si cu celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat acesta de la data concedierii pana la data reintegrarii efective.

Or, sentința apelată este vădit nelegală și netemeinică în considerarea următoarelor argumente prezentate prin întâmpinare, notele de ședință din 13.05.2020, în primă instanță și prin cererea de apel.

Decizia nr. 230/05.11.2019 de încetare a CIM a fost emisă în mod legal având în vedere conduita reclamantului la locul de muncă care a săvârșit o abatere disciplinară gravă, respectiv: (i) a raportat incomplet și incorect informațiile despre incidentul petrecut Ia locul de muncă în data de 12.09.2019, (ii) nu a respectat regulile de sănătate și securitate în muncă conform Regulamentului intern aplicabil la nivel de societate, (iii) nu a respectat regulile privind situațiile de urgență conform Regulamentului intern aplicabil la nivel de societate.

În urma administrării probelor cu planșele foto ale înregistărilor video și a interogatoriului au putut fi constatate neconcordanțe clare între declarațiile reclamantului din cadrul cercetării disciplinare și situația de fapt reală pe care acesta a dorit să o ascundă prin inducerea în eroare cât mai mult posibil a societății, prezentând un exemplu în acest sens.

În ceea ce privește urgența măsurii suspendării provizorii. Prevenirea unui prejudiciu iminent și imposibil de reparat, s-au susținut următoarele:

Doctrina s-a pronunțat în sensul că există urgență ori de câte ori există pericolul creării unei pagube iminente prin continuarea executării. (

În prezenta cauză, urgența dispunerii măsurii suspendării este dată de iminența realizării executării silite a sentinței apelate, ce poate fi demarată de către intimat.

Deși la momentul depunerii prezentei cereri nu se dețin informații despre demararea de către intimatul-reclamant a executării sentinței apelate, așteptarea rezonabilă este că acest lucru se va întâmpla imediat ce sentința apelată va fi comunicată părților.

Or, chiar anterior încuviințării executării silite, producerea prejudiciului pe care se dorește a fi împiedicat este iminentă, deoarece după data încuviințării (eveniment greu de anticipat cu exactitate când se va produce) este o chestiune de ordinul zilelor în care banii urmează să fie executați de către executor. Mai exact, imediat după încuviințare executorul poate comunica înștiințarea de încuviințare a popririi către terții popriți (i.e. băncile la care societatea are deschise conturi) iar de la acel moment, potrivit legii, s-a născut obligația terțului poprit ca în termen de 5zile să transfere banii către executor, respectiv obligația executorului judecătoresc de a-i transfera către intimat.

Tocmai pentru împiedicarea producerii acestui prejudiciu, este absolut necesară intervenția de urgentă a instanței de judecată prin admiterea prezentei cereri de suspendare.

În lipsa suspendării urgente a caracterului executoriu al sentinței apelate, societatea suportă un prejudiciu egal cu suma executată, prejudiciu aproape imposibil de reparat, față de posibilitățile de rambursare ale intimatului.

În concret, în măsura în care nu se dispune suspendarea provizorie a efectului executoriu provizoriu până la data la care este soluționată cererea de apel, societatea se va afla în poziția ca, în situația admiterii cererii de apel și desființării/ modificării sentinței nr. 480/13.05.2020, să nu mai poată recupera ulterior creanța sa de la intimat, într-un termen rezonabil, ori, chiar mai mult decât atât, să fie în imposibilitate absolută de a recupera suma executată, în condițiile în care nu există niciun instrument care să asigure bonitatea intimatului într-o asemenea ipoteză.

Mai mult decât atât, fiind persoană fizică, dificultatea recuperării sumelor de bani este cu atât mai mare, intimatul putând să se sustragă în mod facil de la restituirea sumelor de bani avansate de către societate.

Prin urmare, odată operată eliberarea sumei executate din contul executorului judecătoresc către intimat, acest lucru va conduce inevitabil la un prejudiciu iminent, semnificativ și ireparabil pentru societate, sens în care măsura suspendării suspendării este un mijloc eficient pentru evitarea unui astfel de scenariu.

S-a mai susținut că suspendarea executării hotărârii nu ar produce nici un prejudiciu intimatului reclamant, dar ar produce societății un prejudiciu ireparabil.

Luând în considerare cuantumul ridicat al sumei, precum și incertitudinea pe care o presupune întoarcerea executării, rezultă în mod indubitabil faptul că mijlocul adecvat pentru a preveni un prejudiciu iminent și iremediabil îl reprezintă suspendarea efectelor hotărârii atacate.

De asemenea, măsura reintegrării dispusă de instanța de fond este aptă să producă un prejudiciu major societății prin faptul că intimatului îi este permis să revină și să desfășoare activități în cadrul societății, deși se cunoaște despre acesta că a săvârșit o abatere disciplinară gravă prin încălcarea celor mai importante norme la locul de muncă precum cele de sănătate, de securitate în muncă sau cele privind situațiile de urgență.

Or, o astfel de împrejurare prin care se permite reintegrarea unui salariat care are o conduită disciplinară necorespunzătoare și care, cu bună-știință, creează pagube societății, poate determina destabilizarea ordinii și a disciplinei la locul de muncă în cadrul acesteia.

1.000 de salariați, însă conduita angajaților este caracterizată de respectarea regulilor interne, a disciplinei la locul de muncă și a bunei colaborări.

Reintegrarea intimatului la locul de muncă poate încuraja și alți salariați să adopte o astfel de conduită lipsită de disciplină și poate genera apariția mai multor cazuri de nerespectare a normelor de sănătate, de securitate în muncă și a celor privind situațiile de urgență.

În calitate de gardian al echilibrului dintre prezumția de legalitate a hotărârii instanței de fond și prezumția de nevinovăție a societății, instanța este chemată să suspende executarea hotărârii de fond până la soluționarea cererii de suspendare provizorie a sentinței apelate, cerere de suspendare promovată odată cu declararea apelului.

Dispunând suspendarea, instanţa nu face decât să păstreze status-quo-ul până la soluționarea apelului. O astfel de măsură nu este de natură să-l prejudicieze pe intimat, care în situația respingerii apelului societății, ar încasa sumele de bani la care a fost obligată aceasta, în timp ce executarea intempestivă a hotărârii ar putea pune societatea în imposibilitatea de a întoarce executarea în cazul admiterii apelului.

În ceea ce privește vremelnicia măsurii suspendării provizorii, s-a susținut că măsura suspendării provizorii urmează să își producă efectele doar până la soluționarea cererii de suspendare provizorie a executării sentinței apelate promovate odată cu cererea de apel.

În concluzie, față de cele mai sus expuse, s-a solicitat admiterea prezentei cereri, cu consecința (i) suspendării provizorii a executării sentinței nr. 480/13.05.2020, pe calea ordonanței președințiale în temeiul art. 450 alin. (5) C.proc.civ., până la soluționarea cererii de suspendare promovate odată cu cererea de apel în conformitate cu art. 450 alin. (1) C.proc.civ. și (ii) obligării intimatului, în temeiul dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.

S-au invocat următoarele temeiuri de drept: art. 450 alin. (4) și (5), art. 453 și art. 997 și urm. C. proc. civ., toate celelalte dispoziții legale la care s-a făcut referire în cuprinsul cererii, precum și principiile în care își are sediul materia.

Analizând cererea formulată prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată următoarele:

În dreptul muncii, sentinţele primei instanţe sunt executorii de drept. Prin urmare, angajatorul care a căzut în pretenţii va pune în executare hotărârea judecătorească. Aceasta reprezintă regula generală, de la care se poate deroga în condiţiile art.450 alin.1-4 raportat la art.719 C.p.c.

În situaţii excepţionale, în condiţiile art.450 alin.5 C.p.c. raportat la art.719 alin.7 C.p.c., pe cale de ordonanţă preşedinţială (art.997-1002 C.p.c.) se poate dispune suspendarea executării sentinţei, până la soluţionarea cererii de suspendare întemeiate pe dispoziţiile art.450 alin.1-4 C.p.c.

Pentru a se încuviinţa derogarea de la soluţia prescrisă de legiuitor, anume că sentinţa este executorie în litigiile de muncă, trebuie prezentată şi susţinută o situaţie cu totul specială, cu îndeplinirea condiţiilor specifice ordonanţei preşedinţiale.

Petenta prezintă doar consideraţii de ordin general, ipoteză în care se poate regăsi orice angajator obligat de instanţă la reintegrarea salariatului, printr-o sentinţă prin care a fost admisă contestaţia lucrătorului îndreptată împotriva deciziei de concediere disciplinară.

În prezentul cadru procesual, nu se antamează fondul speţei respective (dosarul nr. .....), anume dacă salariatul a fost sau nu vinovat, dacă a comis sau nu o abatere disciplinară, dacă a încălcat reguli extrem de importante şi de natură a afecta viaţa a sute de angajaţi, etc.

Petenta susţine că, dacă s-ar pune în executare sentinţa imediat, fără să se aştepte soluţionarea cererii de apel, se poate debalansa echilibrul în cadrul societăţii în ceea ce priveşte mesajul care s-ar transmite unui colectiv foarte mare de salariaţi cu privire la care sunt consecinţele nerespectării acestor reguli disciplinare în materia reacţiei în situaţiile de urgenţă.

Se mai arată că, în cazul în care instanța de apel va modifica hotărârea instanței de fond în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, întoarcerea executării va fi imposibil sau greu de realizat într-un termen rezonabil, în condițiile în care intimatul este o persoană fizică cu venituri mult sub cuantumul sumei ce se pretind a se executa.

Dacă s-ar da curs unei asemenea viziuni, practic în toate speţele similare, în materia dreptului muncii, s-ar dispune pe cale judecătorească suspendarea executării hotărârii primei instanţe, cu nesocotirea soluţiei pe care legiuitorul a ales-o, anume că sentinţele sunt executorii în aceste litigii.

Doar antamarea unei situaţii deosebite ar da curs solicitării de suspendare, ceea ce nu este cazul în prezenta, petenta neprezentând o atare conjunctură.

Astfel, nu se poate susţine că este îndeplinită condiţia urgenţei, pentru admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială.

Chiar petenta arată că, la momentul depunerii prezentei cereri nu se dețin informații despre demararea de către intimatul-reclamant a executării sentinței apelate.

Argumentul că, în cazul admiterii cererii de apel și desființării/modificării sentinței nr. ......, nu va mai putea recupera ulterior creanța de la intimat, într-un termen rezonabil, ori, chiar mai mult decât atât, să fie în imposibilitate absolută de a recupera suma executată, în condițiile în care nu există niciun instrument care să asigure bonitatea salariatului, vizează un prejudiciu eventual, incert.

Mai mult, aşa cum s-a menţionat în cele ce preced, este un argument general, aplicabil practic tuturor litigiilor de muncă în care salariatul a avut câştig de cauză în faţa primi instanţe, ducând la desfiinţarea dispoziţiilor art.274 din Codul muncii (Legea nr.53/2003, forma republicată şi actualizată) – „Hotărârile pronunţate în fond sunt definitive şi executorii de drept.”

Pentru aceste motive, în baza art.450 alin.5, art.719 alin.7 şi art.999 C.p.c., se va respinge cererea privind suspendarea provizorie a executării silite a sentinţei civile nr..... pronunţate de Tribunalul Dolj în dosarul nr. .....

Fiind în culpă procesuală, în baza art.453 C.p.c. va obliga petenta la plata către intimat a sumei de 500 de lei reprezentând cheltuieli de judecată – onorariul avocatului, dovedit cu chitanţă depusă la dosar, în condiţiile art.452 C.p.c.

Cu privire la calea de atac, dispoziţiile art.719 alin.7 C.p.c. au prioritate, fiind speciale faţă de cadrul general al ordonanţei preşedinţiale - art.1000 C.p.c.

Cu privire la cauţiune, potrivit art.1064 alin.4 C.p.c. „Dacă cererea pentru care s-a depus cauţiunea a fost respinsă, instanţa va dispune din oficiu şi restituirea cauţiunii.” Însă în prezenta s-a depus, în copie, recipisa de consemnare a cauţiunii, în sumă de 1754,40 lei, cu nr. 206287329/1 din 25.05.2020 emisă de CEC Bank (xerocopie la fila 64), conform dispoziţiilor art.450 alin.5 şi 4 raportat la art.719 alin.2 şi 3 C.p.c.

Recipisa indicată vizează dosarul nr...., cauţiunea fiind deductibilă în prezenta. Această chestiune a fost lămurită şi în şedinţa publică, fiind interpelată petenta expres prin apărător.

În prezentul dosar nu se poate dispune restituirea cauţiunii, din moment ce a fost plătită şi în vederea soluţionării cererii de suspendare (întemeiată pe dispoziţiile art.450 alin 1-4 C.p.c.) a executării sentinţei în dosarul nr. ..... Urmează ca în acea speţă instanţa să dispună în consecinţă.

Domenii speta

Spete similare