Contestaţie împotriva deciziei de respingere a cererii de pensionare; dovada vechimii în muncă; stagiu de cotizare în sistemul public de pensii; dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupe

Hotărâre 463 din 27.10.2020


Cuprins pe materii: Dreptul asigurărilor sociale

Indice alfabetic: contestaţie împotriva deciziei de respingere a cererii de pensionare; dovada vechimii în muncă; stagiu de cotizare în sistemul public de pensii; dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și a II-a de muncă, în vederea pensionării.

Temei de drept: art. 16 lit. a), art. 158 alin. 32 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; art. 6 din Ordinul nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi a II-a de muncă în vederea pensionării; art. 126 alin. 1 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin HG nr. 257/2011; art. 3 alin. 1 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă; art. 3 alin. 1 din Legea nr. 130/1999

În mod eronat intimata nu a valorificat perioada 01.01.1991 - 01.04.2001 ca reprezentând stagiu de cotizare. Conform art. 279 alin. 1 din Codul muncii, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă. Este adevărat faptul că menţiunile din carnetul de muncă al contestatorului sunt incomplete şi nu este vizat de ITM, însă aceste aspecte nu sunt de natură a lipsi de eficacitate juridică menţiunile respective. Omisiunea angajatorului de a prezenta spre verificare şi certificare menţiunile din carnetul de muncă nu pot echivala cu lipsa dreptului contestatorului de a beneficia de dreptul la pensie, câtă vreme drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite, potrivit principiului enunţat la art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010. SC „A.COM” SA avea aprobarea ITM de a păstra şi completa carnetele de muncă ale salariaţilor şi de a elibera adeverinţe de vechime.

Adeverinţele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele şi-au desfăşurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I şi/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidenţele angajatorilor sau ale deţinătorilor legali de arhive. Atât timp cât adeverinţa prezentată de contestator nu îndeplineşte condiţiile de formă impuse de legiuitor, aceasta nu poate fi valorificată la stabilirea pensiei.

Raportat la anexa 14, instanţa constată că, din conţinutul adeverinţei din 9.10.2013, rezultă fără echivoc faptul că angajatorul nu a precizat care este punctul sau articolul din Ordinul nr. 50/1990 care atesta că locul de muncă al contestatorului s-ar încadra în grupa a II-a de muncă. Mai mult decât atât, la rubrica denumită „observaţii" nu a fost efectuată nici un fel de explicaţie cu privire la natura muncii pe care o presta contestatorul pentru ca acesta sa fie încadrat în grupă superioară de muncă. Prin urmare, condiţia de formă impusă de către legiuitor nu a fost respectată atât timp cât două menţiuni impuse de legiuitor, în speţă cea referitoare la temeiul juridic şi cea prin care se impuneau explicaţii cu privire la natura profesiei contestatorului, lipsesc din conţinutul adeverinţei în discuţie.