Efectele anulării dispoziţiilor cuprinse în Ordinul omadr nr. 2425/2015 asupra valabilităţii procesului-verbal de constatare a neregulilor.

Rezumat:

Soluţia a fost întemeiată pe dispoziţiile Cap. IV pct. IV 6 din Ordinul OMADR nr. 2425/2015 care stipulează că” în cadrul controlului pe teren, se vor verifica datele contabile pe ultimii trei ani, respectiv venitul mediu realizat pentru cultura calamitată (producţia medie/ha/cultură x preţul mediu/cultură) pentru 2012, 2013 şi 2014 care se va compara cu cel al anului 2015 pentru cultura calamitată (prod. medie/ha x preţ 2015). Diferenţa dintre acestea reprezintă pierderea de venit per ha. Valoarea ajutorului de stat nu trebuie să depăşească rezultatul înmulţirii dintre: pierderea de venit per ha (calculată conform modelului precizat) şi suprafaţa (ha) calamitată pentru care s-a calculat ajutorul de stat în anul 2015”.Aceste dispoziţii legale au constituit și temeiul de drept al actelor contestate.

Dispoziţiile legale învederate au fost însă anulate printr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată, reţinându-se în esenţă că ele contravin atât OUG nr. 45/2015, act cu forţă juridică superioară cât și dispoziţiilor dreptului comunitar.

Potrivit art.23 din Legea nr.554/2004, hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, astfel fiind afectată valabilitatea procesului- verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.

Hotărârea:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în data de 29.05.2017, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A. – Centrul Judeţean, a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 1585 din data de 03.02.2017, privind cererea de solicitare a ajutorului de stat nr. 980 din 02.12.2015, precum şi a deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 2954 din data de 10.04.2017.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Prin sentinţa nr.2015 din 20 decembrie 2017 Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a respins, ca neîntemeiată, acţiunea.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate.

În motivare, a considerat că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, caz de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, respectiv normele prevăzute de art. 5 alin. 1 şi art. 11 din O.U.G. nr. 45/2015, art. 78 şi art. 81 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, precum şi capitolul IV pct.lV.6 din Ordinul M.A.D.R. nr. 2425/26.11.2015.

A invocat următoarele aspecte :

1. Procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 1585 din data de 03.02.2017, precum şi Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 2954 din data de 10.04.2017 sunt nelegale, în condiţiile în care potrivit art. 5 alin. 1 din O.U.G. 45/2015 în baza căreia s-a depus cererea de acordare a ajutorului, modul de calcul al pierderilor suferite de către recurentă s-a făcut prin raportarea datelor statistice pentru perioada anilor 2012 -2014, în funcţie de datele contabile ale solicitantului din anul 2015, iar controlul s-a efectuat în baza O.M.A.D.R. nr. 2425/2015, care prevede o altă modalitate de calcul, nelegală, contrară celei în baza căreia a fost formulată cererea de ajutor financiar.

A arătat că recurenta a depus cererea de acordare a ajutorului la data de 2.12.2015, în baza prevederilor OUG nr.45/2015, care stabileşte la art.5 alin.1 faptul că ”pentru pierderile de venit, se utilizează datele publicate de Institutul Naţional de Statistică, de cercetarea statistică, precum şi datele operative ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, pe fiecare cultură dintre cele prevăzute la art. 4, prin utilizarea producţiei medii pe anii 2012, 2013 şi 2014, precum şi a preţului mediu din aceeaşi perioadă, conform prevederilor pct. 361 lit. a) secţiunea 1.2.1.2 din Orientările UE”; că modul de calcul al pierderilor suferite de către recurentă se face prin raportarea datelor statistice pentru perioada anilor 2012-2014, în funcţie de datele contabile ale solicitantului din anul 2015, aspect întărit şi de menţiunea inserată în Anexa 2 la ordonanţă, unde în formularul ”Declaraţii şi angajamente” se instituie obligaţia solicitantului de a prezenta organelor de control doar documentele contabile aferente anului 2015; că în niciunul dintre documentele aferente cererii de acordare a ajutoarelor completate şi depuse de recurentă, nu se face referire la respectarea dispoziţiilor O.M.A.D.R. nr. 2425/2015, ci pe cele ale O.U.G. nr. 45/2015.

Or, la controlul efectuat asupra cererii formulate de către recurentă, A.P.I.A. a făcut aplicarea O.M.A.D.R. nr. 2425/2015, ordin care deşi a fost emis în temeiul art. 11 alin. 4 din OUG nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie - septembrie 2015, nu respectă subordonarea faţă de actele de nivel superior impusă unei norme de aplicare prin art. 81 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 şi nici sfera reglementării prevăzută de art.78 din Legea nr.24/2000.

Aşadar, O.M.A.D.R. nr. 2425/2015 a modificat modul de calcul al pierderilor suferite de beneficiari stabilit prin O.U.G. nr. 45/2015, care permite analizarea acestora doar prin prisma unor indicatori obiectivi, respectiv cei statistici, neputând fi pus în aplicare şi sub aspectul faptului că adaugă nepermis la lege, OUG nr.45/2015 având o forţă superioară.

Or, în speţă, tocmai prin aplicarea O.M.A.D.R. nr. 2425/2015 la calculul pierderilor de venit s-a reţinut că fermierul nu înregistrează pierdere de venit şi s-a emis Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.

Astfel, din analiza calculului venitului mediu 2012 - 2015 şi al pierderii de venit realizată în cauză de către A.P.I.A., rezultă că nu s-au luat în calcul datele statistice astfel cum prevede art. 5 alin. 1 din O.U.G. 45/2015, ci s-au utilizat datele contabile ale societăţii, un asemenea mod de calcul fiind unul eronat ce nu poate întemeia emiterea unui proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.

De altfel, O.M.A.D.R. nr. 2425/2015, act administrativ cu caracter normativ, a fost anulat în parte, în ceea ce priveşte capitolul IV pct.lV.6 care prezintă relevanţă în cauză, prin sentinţa nr.201/06.12.2017 a Curţii de Apel Piteşti, pronunţată în dosarul nr. 418/46/2017.

2. Formula de calcul a pierderilor de profit nu este în concordanţă cu dispoziţiile OUG nr.45/2015, precum şi cu Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru perioada 2014-2020.

A invocat pct.358 din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, în cuprinsul căruia se face referire la înmulţirea cantităţii anuale medii şi nu la înmulţirea cantităţilor anuale medii, astfel cum lasă să se înţeleagă prima instanţă, iar reperul ”hectar" la care face referire aceasta nu se regăseşte în aceste Orientări.

A susţinut că din interpretarea dispoziţiilor art.5 alin.1 din OUG nr.45/2015 şi pct.358 din Orientările Uniunii Europene, rezultă că atunci când se vorbeşte despre producţii medii, în fapt se referă la media cantităţilor totale produse pe parcursul celor trei ani anteriori anului calamitat, precum şi la cantitatea totală produsă în anul calamitat, iar nu prin raportare la reperul ”hectar", după cum reţine prima instanţă; că aceasta s-a dorit prin instituirea acestor măsuri rezultă cu claritate din Orientările UE, unde se vorbeşte despre cantităţi produse la pct. 358 pct. a) şi nu despre cantitate medie pe suprafaţă - hectar în speţă; că în speţă s-a calculat o producţie pe hectar, care a fost înmulţită cu preţul mediu, modalitate de calcul eronată din punctul său de vedere; că elementul principal vizat de OUG nr.45/2015 - veniturile agricultorilor, venituri care se calculează prin înmulţirea producţiei cu preţul mediu.

A precizat că în cauză, în baza de calcul au fost incluse şi suprafeţele de teren, suprafeţe care fluctuează de la an la an, în funcţie de suprafaţa totală care poate fi arendată/achiziţionată de agricultori; că în anul 2015 au fost cultivate cele mai mari suprafeţe de teren, iar includerea acestora în baza de calcul a condus la obţinerea unor numere mai mari pentru anul calamitat decât în anii precedenţi, însă deşi au fost suprafeţe mai mari de teren, acestea au fost calamitate în mare măsură şi producţia a fost mică.

A apreciat că venitul mediu se obţine în urma înmulţirii producţiei totale cu preţul mediu obţinut, aceasta fiind şi optica legiuitorului naţional şi european, iar prin introducerea în baza de calcul a suprafeţelor de teren şi calcularea unei producţii medii pe suprafaţa de teren se obţin rezultate diferite, fiind încălcată voinţa legiuitorului.

A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi în rejudecare, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, în sensul anulării Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr.1585 din 3.02.2017 privind cererea de solicitare a ajutorului de stat nr.980 din 2.12.2015, precum şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 2954 din data de 10.04.2017, ambele emise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean.

Prin întâmpinare, intimata a invocat excepţiile tardivităţii şi nulităţii cererii de recurs, excepţii asupra cărora instanţa s-a pronunţat prin încheierea de şedinţă din data de 11.09.2018.

Pe fond, a apreciat că recursul declarat nu este întemeiat, dat fiind că recurentei îi sunt aplicabile cu totul atât dispoziţiile OMADR 2425/2015 cât şi ale OUG nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic, acte normative care se completează unul cu altul.

A considerat că atât Procesul-verbal de control pe teren nr. 11623/22.12,2016, cât şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 1585/ 03.02.2017 au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale în vigoare - OUG 45/2015 cu modificările şi completările ulterioare şi OMADR 2425/2015.

Cu privire la eventuala obligare a intimatei A.P.I.A. la plata cheltuielilor de judecată, a solicitat respingerea cererii şi în subsidiar, cenzurarea acestora, întrucât A.P.I.A. este o instituţie publică finanţată de la bugetul de stat şi este nelegitim ca resursele financiare ale statului să fie folosite pentru plata onorariilor avocaţilor sau pentru plata cheltuielilor de judecată, astfel că bugetul A.P.I.A. nu prevede sume care să aibă astfel de destinaţii.

Totodată, dacă pe parcursul procesului reclamanta va solicita acordarea de daune morale sau achitarea unor dobânzi legale, în condiţiile în care se va constata că actul administrativ dedus judecăţii respectă dispoziţiile legale aplicabile în raport cu data depunerii cererii de plată, fiind conform legislaţiei, actul administrativ nu poate fi considerat susceptibil să producă o vătămare unui drept sau interes legitim, vătămare concretizată în producerea unui prejudiciu.

Recursul formulat este întemeiat.

Prima instanţă și-a întemeiat soluţia pe dispoziţiile Cap. IV pct. IV 6 din Ordinul OMADR nr. 2425/2015 care stipulează că” în cadrul controlului pe teren, se vor verifica datele contabile pe ultimii trei ani, respectiv venitul mediu realizat pentru cultura calamitată (producţia medie/ha/cultură x preţul mediu/cultură) pentru 2012, 2013 şi 2014 care se va compara cu cel al anului 2015 pentru cultura calamitată (prod. medie/ha x preţ 2015). Diferenţa dintre acestea reprezintă pierderea de venit per ha. Valoarea ajutorului de stat nu trebuie să depăşească rezultatul înmulţirii dintre: pierderea de venit per ha (calculată conform modelului precizat) şi suprafaţa (ha) calamitată pentru care s-a calculat ajutorul de stat în anul 2015”. Aceste dispoziţii legale au constituit și temeiul de drept al actelor contestate.

Dispoziţiile legale învederate au fost însă anulate printr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată în dosarul nr. 418/46/2017, reţinându-se în esenţă că ele contravin atât OUG nr. 45/2015, act cu forţă juridică superioară cât și dispoziţiilor dreptului comunitar.

Potrivit art.23 din Legea nr.554/2004, hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

De asemenea, prin Decizia nr. 10/11.05.2015 a ÎCCJ s-a statuat că dispoziţiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte şi în privinţa actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti.

În cuprinsul acestei decizii, ÎCCJ a reţinut următoarele :

“De asemenea, Înalta Curte are în vedere că soluţia contrară ar constitui o veritabilă încălcare a dreptului de acces la o instanţă, în sensul art. 6§1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru că aceasta ar fi golită de conţinut, nemaiavând un caracter efectiv din perspectiva persoanei vătămate de un act administrativ individual emis în temeiul unui act administrativ cu caracter normativ, anulat într-o altă cauză.

Astfel, această persoană nu va putea solicita pe cale principală în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 anularea actului administrativ normativ deja anulat, pentru că i se va opune excepţia lipsei de interes, şi nici nu va putea invoca excepţia de nelegalitate, câtă vreme art. 4 alin. (4) teza întâi din aceeaşi lege7) exclude actele normative de la acest control de legalitate incidental.

Pe de altă parte, la aceeaşi concluzie se ajunge şi prin prisma puterii de lucru judecat8) a hotărârii judecătoreşti irevocabile/definitive de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ, a cărei existenţă în realitatea juridică nu poate fi ignorată în cursul proceselor generate de aplicarea prevederii normative anulate.

Imperativul asigurării unei jurisprudenţe unitare care să răspundă aşteptărilor legitime ale justiţiabililor angrenaţi în proceduri judiciare legate de aplicarea aceluiaşi act administrativ cu caracter normativ este, de asemenea, un argument de luat în seamă.”

Domenii speta

Spete similare