Trecerea la faliment şi numirea unui lichidator judiciar. Rămânerea fără interes a cererii de confirmare a fostului administrator judiciar provizoriu

Decizie 253/A din 11.05.2021


Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă: art. 57,  art. 63 

Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, rep.: art. 32 lit. d) şi art. 33

Apelanta nu mai poate justifica existenţa unui interes „actual” în privinţa desfiinţării măsurii primei instanţe, de „prorogare a confirmării administratorului judiciar”, de vreme ce în procedura falimentului confirmarea „administratorului judiciar” nu mai este posibilă, procedura trecând ireversibil într-o etapă care nu poate fi gestionată decât de un lichidator judiciar, ale cărui condiţii de confirmare sunt reglementate distinct de lege.

(Secţia a II-a civilă, Decizia civilă nr. 253/A din 11 mai 2021,

rezumată de Judecător dr. Ştefan Ioan Lucaciuc)

Prin Sentinţa civilă nr. 104/2021 din data de 04 februarie 2021, pronunțată în dosarul nr. […]/30/2020, Tribunalul Timiş a prorogat confirmarea administratorului judiciar A... S.P.R.L. până la soluţionarea în mod definitiv a demersului în contencios administrativ promovat de administratorul judiciar provizoriu S.C.P. B... S.P.R.L. împotriva procedurii de selecţie.

Totodată, prin aceeaşi sentinţă, judecătorul sindic a admis cererea formulată de administratorul judiciar S.C.P. B... S.P.R.L., şi, în consecinţă, în temeiul art. 38 alin. (2) lit. c) din Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, a dispus intrarea în procedura simplificată de faliment a debitoarei Societatea C... S.R.L., cu toate consecințele care rezultă din adoptarea unei asemenea măsuri.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic a reţinut că împotriva modului de selecţie a administratorului judiciar efectuat de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş, practicianul în insolvenţă S.C.P. B... S.P.R.L., desemnat în această calitate, prin sentinţa civilă nr. 320/2020/04.06.2020 - prin care s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei debitoarei Societatea C... S.R.L., a formulat atât plângere la organul fiscal, cât şi contestaţie în contencios administrativ, nesoluţionate până în prezent; în atare situaţie, instanţa a prorogat confirmarea administratorului judiciar A... S.P.R.L. până la soluţionarea în mod definitiv a demersului în contencios administrativ promovat de administratorul judiciar provizoriu S.C.P. B... S.P.R.L. împotriva procedurii de selecţie.

Asupra cererii formulate de debitoarea S.C. C... S.R.L. – prin administrator judiciar S.C.P. B... S.P.R.L., de deschidere a procedurii simplificate a falimentului, a reţinut că, prin rapoartele de activitate depuse la dosarul cauzei la data de 04.11.2020 şi la data de 03.02.2021, administratorul judiciar a solicitat intrarea debitoarei C... S.R.L. în procedura simplificată a falimentului, întrucât administratorul social al debitoarei a decedat, conform certificatului de deces seria […] nr. […]/22.10.2019, drept pentru care s-a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. (2) lit. c) pct. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență, coroborat cu art. 147 din acelaşi act normativ.

Analizând cererea, prima instanţă a reţinut că debitoarea nu a depus la dosarul cauzei actele contabile, administratorul social fiind decedat, astfel că în privinţa acesteia sunt îndeplinite condiţiile declanşării procedurii simplificate de faliment, potrivit art. 38 alin. (2) lit. c) pct. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență.

Prin apelul declarat în cauză, creditoarea Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş a solicitat anularea în parte a acesteia, cu privire la prorogarea confirmării lichidatorului judiciar A... SPRL şi modificarea în parte a hotărârii, în sensul confirmării lichidatorului stabilit de creditorul majoritar AJFP Timiş, respectiv A... SPRL, cu un onorariu lunar de 200 lei şi un onorariu de succes de 1% din sumele distribuite creditorilor.

Prin decizia civilă nr. 253/A/11.05.2021, pronunţată în dosarul nr. […]/30/2020/a2, Curtea de Apel Timişoara a statuat că organul fiscal nu mai poate justifica existenţa unui interes „actual” în privinţa desfiinţării măsurii primei instanţe, de „prorogare a confirmării administratorului judiciar”, de vreme ce procedura se află într-o etapă în care nu poate fi administrată decât de un lichidator judiciar, ale cărui condiţii de confirmare sunt reglementate distinct de lege.

În sensul celor de mai sus, Curtea a arătat că „[...] Analizând apelul creditoarei Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş, Curtea constată că acesta se impune a fi respins, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, Curtea relevă că procedura insolvenţei constituie un ansamblu de acte şi operaţiuni desfăşurate sub controlul de legalitate al judecătorului sindic, în scopul acoperirii pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei de redresare a acestuia.

Odată declanşată, procedura insolvenţei se află într-o evoluţie permanentă, trecând prin stadii şi etape diferite, care se caracterizează prin instituţii juridice specifice.

Stadiile şi etapele procedurii determină şi calitatea în procedură, precum şi atribuţiile exercitate de practicienii în insolvenţă desemnaţi în vederea gestionării acesteia; astfel, în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare, când debitorul în dificultate încă mai are şanse de redresare şi reinserţie în activitate, principalele activităţi desfăşurate de practicianul în insolvenţă sunt cele de „administrare” a activităţii acestuia, motiv pentru care, în această etapă, practicianul este numit în funcţia de „administrator judiciar”; odată însă cu declanşarea procedurii de faliment, activităţile desfăşurate de practicianul în insolvenţă devin cele legate de lichidarea activelor şi plata pasivului – practicianul fiind desemnat, în această etapă, în calitate de „lichidator judiciar”.

Trecerea dintr-o etapă în alta se caracterizează şi prin încetarea atribuţiilor fostului administrator judiciar şi desemnarea, pe seama debitoarei, a unui lichidator judiciar provizoriu, care urmează a-şi negocia confirmarea şi onorariul cu creditorii debitoarei, în condiţiile art. 57 din Legea insolvenţei.

Faţă de cele de mai sus, şi întrucât, în speţă, prin hotărârea atacată s-a dispus şi trecerea la faliment – în procedura simplificată, cu consecinţa desemnării pe seama debitoarei a unui lichidator judiciar, şi cum această soluţie nu a fost contestată în calea de atac, cererea de confirmare a administratorului judiciar formulată de organul fiscal (a cărei soluţionare a fost prorogată de judecătorul sindic) nu mai poate primi o soluţie favorabilă – raportat la stadiul procedurii (care nu poate fi gestionată decât de un „lichidator judiciar”), aşa încât, din această perspectivă, desfiinţarea parţială a sentinţei primei instanţe nu mai prezintă folos practic pentru apelanta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş.

Pentru a obţine infirmarea măsurii de prorogare, apelanta trebuia să solicite şi desfiinţarea soluţiei de trecere la faliment – ca act procedural subsecvent măsurii vătămătoare. Cum, însă, o astfel de solicitare nu există, apelanta nu mai poate justifica existenţa unui interes „actual” în privinţa măsurii de „prorogare a confirmării administratorului judiciar A... S.P.R.L.” - condiţie sine qua non pentru declanşarea şi susţinerea oricărui demers judiciar, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) raportat la art. 33 Cod procedură civilă – de vreme ce în procedura falimentului confirmarea „administratorului judiciar” nu  mai este posibilă, procedura aflându-se, aşa cum s-a arătat supra, într-o etapă în care nu poate fi administrată decât de un lichidator judiciar, ale cărui condiţii de confirmare sunt reglementate distinct.

Curtea nu poate primi nici cererea de confirmare a practicianului în insolvenţă A... S.P.R.L. în calitate de lichidator judiciar al debitoarei – astfel cum s-a solicitat prin cererea de apel, întrucât această solicitare constituie o cerere nouă formulată direct în apel, fiind prohibită în mod expres de dispoziţiile art. 478 alin. (3) Cod procedură civilă, care statuează că „în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi”.

În considerarea acestor argumente, Curtea a dispus respingerea apelului creditoarei, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. (1) Cod procedură civilă.