Plangere contraventionala

Acesta este document finalizat

Cod ECLI

Dosar nr. 2599/189/2020

R O M A N I A

JUDECATORIA BARLAD

JUDB

Sentinta civilanr.2138/2020

Sedinta publica de la 07 Octombrie 2020

Instanta constituita din:

I N S T A N T A

Deliberand asupra prezentei cauze civile, retine urmatoarele:

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Barlad sub numarul X petenta X X, CNP: X domiciliata in satul X, comuna X, judetul Vaslui, in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului Vaslui, cu sediul in municipiul Vaslui, strada Hagi Chiriac numarul 1, judetul Vaslui a solicitat instantei pronuntarea hotararii judecatoresti prin care sa se dispuna:

- Anularea procesului verbal de constatare a contraventiei seria PVSY numarul X din data de 15.04.2020, cu efectulexonerarii petentei de la obligatia achitarii amenzii contraventionale stabilite in cuantum de 2000 lei.

In motivare, in sinteza,se argumenteaza ca petenta a fost sanctionata contraventional pentru ca la data de 15 aprilie 2020, la ora 10,50 a fost depistata deplasandu-se, in calitate de pasager al autoturismului inmatriculat X, pe DJ 244 A, pe directia X catre DN 24, fara a avea declaratie.

Petenta sustine ca in sate nu sunt aparate xerox si din acest motiv nu a avut formularul impus de statul roman; se prevaleaza de dispozitiile Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei din data de 06 mai 2020 referitor la neconstitutionalitatea amenzilor contraventionale.

In drept, nu au fost indicate temeiuri juridice.

Cererea este legal timbrata cu taxa judiciara de timbru, in cuantum de 20 lei, in temeiul art. 19 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, asa cum se atesta prin chitanta seria X nr.47729 (101) incasata la data de 18.05.2020 (f.9).

Intimatul, Inspectoratul de Politie al Judetului Vaslui a formulat intampinare la data de 29.07.2020 prin care a achiesat la solicitarea petentei cu efectul solutiei de admitere a plangerii contraventionale.

In motivare, in sinteza, se argumenteaza ca prin Decizia numarul 152/2020 pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art.28 din OUG nr.1/1999 si OUG nr.34/2020.

In temeiul art.237 alin.2 pct.7, art.258 si art 255 Cod procedura civila in cauza au fost incuviintate si administrate: proba cu inscrisurile depuse la dosar de parti.

Analizand cererea de chemare in judecata prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat si a dispozitiilor legale aplicabile, instanta retine urmatoarele:

In fapt:

Conform procesului verbal de constatare a contraventiei seria PVSX numarul X din data de 15.04.2020, petenta X X a fost sanctionata cu amenra contraventionala in cuantum de 2000 lei, in temeiul art.28 din Ordonanta Militara nr.3/2020 rap. art. 19 alin.1 din OG nr.1/1999.

Fapta este retinuta pentru data de 15.04.2020, la ora 10:50, pe DJ 244A, comuna X, petenta a fost depistata deplasandu-se in calitate de pasager in autoturismul Hyundai Santa Fe, cu numprul X condus de X X, pe directia X X, catre DN 24, iar in urma verificarilor efectuate pentru respectarea prevederilor Ordonantelor militare s-a constatat ca aceasta nu avea asupra sa nici un fel de declaratie pe propria raspundere, completata in orice forma, pentru data de 15.04.2020 din care sa reiasa locul deplasarii, motivul sau scopul parasirii domiciliului.

In drept sunt retinute disp, art. 4 rap. Art. 19 alin.1 din Ordonanta militara nr.3/2020 si art. 28 din OG nr.1/1999

Procesul verbal de constatare a contraventiei a fost incheiat in lipsa persoanei sanctionate. Nu rezulta modalitatea de indeplinire a procedurii de comunicare conform art. 27 din Ordonanta de Guvern numarul 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, adica expedierea prin posta cu aviz de primire sau prin afisare la domiciliul contravenientului.

In consecinta, instanta va considera ca plangerea contraventionala este formulata in termenul legal.

In ceea ce priveste legalitatea procesului-verbal de contraventie, instanta constata ca acesta respecta dispozitiile imperative ale legii, nefiind incidenta nici una dintre cauzele de nulitate absoluta prevazute de art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei contine toate elementele prevazute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, incadrarea juridica a faptei savarsite si semnatura agentului constatator. Nu au fost formulate critici de nelegalitate.

Verificand, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, temeinicia procesului verbal de contraventie contestat, instanta retine urmatoarele:

Prin Decizia numarul 152/2020 pronuntata la data de 06 mai 2020, publicata in Monitorul Oficial numarul 387 din 13 mai 2020,Curtea Constitutionala a Romaniei aadmis exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta sunt neconstitutionale. S-a admisexceptia de neconstitutionalitate formulata de acelasi autor si s-a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta este neconstitutionala, in ansamblul sau.

In considerentele care sprijina dispozitivul, s-a retinut in esenta ( par. 128- par. 135):prevederile art. 28 alin. (1) coroborate cu art. 9 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 nu indica in mod clar si neechivoc, in cuprinsul normei legale, actele, faptele sau omisiunile care constituie contraventii si nici nu permit identificarea cu usurinta a acestora, prin trimiterea la actele normative cu care textul incriminator se afla in conexiune.

Astfel, art. 9 alin. (1), care vorbeste despre "toate masurile stabilite in prezenta ordonanta de urgenta, in actele normative conexe, precum si in ordonantele militare sau in ordine, specifice starii instituite", nu poate fi considerat o norma de trimitere. In absenta indicarii cu exactitate a dispozitiilor legale la care se face trimiterea, nu sunt respectate regulile de tehnica legislativa cuprinse in art. 50 alin. (1) teza intai din Legea nr. 24/2000, potrivit caruia, "In cazul in care o norma este complementara altei norme, pentru evitarea repetarii in text a acelei norme se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ care o contine".

Avand in vedere obiectul de reglementare al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/1999, care constituie legea-cadru in domeniul starii de asediu si al starii de urgenta, ar fi dificil de reglementat in cuprinsul acestui act normativ toate obligatiile sau masurile ce pot fi instituite prin actele normative emise in contextul starii de urgenta sau de asediu, a caror incalcare ar atrage raspunderea contraventionala.

De altfel, este practic imposibil sa se determine in concret in actul normativ primar privind regimul general al starii de urgenta care vor fi masurile ce pot fi luate in fiecare caz in parte, caci masurile luate de autoritati in perioada starii de urgenta vizeaza domenii diferite, astfel ca reglementarea contraventiilor nu poate fi decat diferita, atat in ceea ce priveste continutul acestora, cat si in ceea ce priveste intensitatea lor. Sub acest aspect, Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat in mod constant, statuand ca, din cauza principiului generalitatii legilor, continutul acestora nu poate prezenta o precizie absoluta. Una dintre tehnicile-tip de reglementare consta in recurgerea mai degraba la categorii generale decat la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai putin vagi pentru a evita o rigiditate excesiva si a se putea adapta la schimbarile de situatie [de exemplu, Hotararea din 15 noiembrie 1996, pronuntata in Cauza Cantoni impotriva Frantei, paragraful 31]. In acest context, redactarea art. 9 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999, intr-o tehnica legislativa corecta, ar fi trebuit configurata ca norma-cadru, care ar fi fost detaliata subsecvent de toate celelalte normative care stabilesc contraventiile si sanctiunile corespunzatoare.

129. Folosind in mod inadecvat tehnica legislativa a normei de trimitere catre o norma care, la randul sau, face trimitere la alte acte normative, in mod vag identificate, legiuitorul a edictat dispozitii legale care sunt incapabile sa isi realizeze scopul pentru care au fost instituite. Astfel, Curtea observa ca norma trimite la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999, dar acest act normativ, in afara dispozitiilor art. 28 alin. (1) supuse controlului de constitutionalitate, nu contine nicio alta norma care sa reglementeze expres vreo contraventie. Actele normative conexe nu sunt definite nicaieri si nu pot fi identificate cu usurinta de destinatarii normei, care, prin generalitatea normei (conducatorii autoritatilor publice, persoanele juridice si persoanele fizice) reprezinta intreaga populatie a tarii.

Ordonantele militare si ordinele specifice starii instituite sunt acte administrative cu caracter normativ, emise de autoritatile prevazute de art. 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999, care, in baza art. 24 lit. e) din acelasi act normativ, pot reglementa "regulile si masurile speciale care se dispun in zona in care s-a instituit starea de asediu sau starea de urgenta, precum si sanctiunile aplicabile in cazul nerespectarii acestora", deci inclusiv actele, faptele sau omisiunile care constituie contraventii si sanctiunile aplicabile.

Examinand ordonantele militare specifice starii de urgenta instituite, Curteaa retinut ca toate acestea stabilesc in mod concret obligatii si interdictii, prin identificarea expresa a normelor a caror incalcare atrage raspunderea juridica. Astfel, de exemplu, prin art. 9 alin. (2) din Ordonanta militara nr. 1/2020 privind unele masuri de prima urgenta care privesc aglomerarile de persoane si circulatia transfrontaliera a unor bunuri se prevede ca "Nerespectarea masurilor de prima urgenta prevazute la art. 1 - 8 atrage raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala, in conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999, cu modificarile si completarile ulterioare". Prevederile art. 27 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 stabilesc ca "Incalcarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta sau a dispozitiilor ordonantelor militare ori a ordinelor emise pe timpul starii de asediu si al starii de urgenta atrage raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala, dupa caz".

In acest caz, desi actul administrativ normativ identifica fapta sanctionabila juridic prin trimitere la masurile stabilite in anumite dispozitii ale ordonantei militare, acesta nu stabileste in mod clar si neechivoc tipul de raspundere juridica. Limitandu-se sa faca trimitere la prevederile art. 27 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999, care enumera toate tipurile de raspundere juridica, ordonanta militara nu distinge care dintre conduitele incriminate sunt susceptibile de a atrage raspunderea contraventionala. Aceasta modalitate de reglementare este recurenta, regasindu-se in toate ordonantele militare emise pana la data efectuarii controlului de constitutionalitate.

130. Dreptul contraventional, asemenea dreptului penal, are un caracter subsidiar, intervenind doar acolo unde alte mijloace juridice nu sunt suficiente pentru protejarea anumitor valori sociale. In aceste conditii, actele normative cu putere de lege si actele administrative cu caracter normativ prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii trebuie sa intruneasca toate conditiile de calitate ale normei: accesibilitate, claritate, precizie si previzibilitate. Or, Curteaa constatat ca dispozitiile art. 28 alin. (1), prin sintagma "nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contraventie", califica drept contraventie incalcarea obligatiei generale de a respecta si de a aplica toate masurile stabilite in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999, in actele normative conexe, precum si in ordonantele militare sau in ordine, specifice starii instituite, fara a distinge expres actele, faptele sau omisiunile care pot atrage raspunderea contraventionala.

In mod implicit, stabilirea faptelor a caror savarsire constituie contraventii este lasata, in mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fara ca legiuitorul sa fi stabilit criteriile si conditiile necesare operatiunii de constatare si sanctionare a contraventiilor. Totodata, in lipsa unei reprezentari clare a elementelor care constituie contraventia, judecatorul insusi nu dispune de reperele necesare in aplicarea si interpretarea legii, cu prilejul solutionarii plangerii indreptate asupra procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.

131. Mai mult, dispozitiile legale criticate nu respecta nici principiul proportionalitatii, cuprins in art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, principiu care isi are originea in dispozitiile art. 53 alin. (2) din Constitutie si care permite restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale numai in masura in care o astfel de limitare este necesara intr-o societate democratica si este proportionala cu situatia care a determinat-o. Or, in conditiile in care sanctiunea contraventionala, la fel ca cea penala, implica restrangerea unor drepturi sau a unor libertati, stabilirea si aplicarea unei sanctiuni contraventionale trebuie sa se realizeze astfel incat sa fie proportionale cu fapta comisa de contravenient. Proportionalitatea se determina, in baza art. 5 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, prin raportare la natura si la gravitatea faptei. Aceasta aplicare proportionala trebuie sa vizeze atat sanctiunea principala, cat si sanctiunile complementare, iar o astfel de obligatie apartine atat organului constatator, cat si instantei de judecata sesizate cu o plangere contraventionala.

132. Acest principiu are o dubla valenta, intrucat impune obligatii atat in sarcina legiuitorului (individualizarea legala a faptei contraventionale, stabilirea limitelor si a criteriilor legale de individualizare a sanctiunii: gradul de pericol social al faptei savarsite, imprejurarile in care a fost savarsita fapta, modul si mijloacele de savarsire a acesteia, scopul urmarit, urmarea produsa, circumstantele personale ale contravenientului), cat si in sarcina organelor de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor corespunzatoare si a instantelor judecatoresti (individualizarea administrativa/judiciara a faptei contraventionale si aplicarea sanctiunii concrete, cu respectarea criteriilor legale de individualizare). Cu alte cuvinte, organele competente sa aplice si sa verifice aplicarea sanctiunilor contraventionale au obligatia sa o faca de o maniera proportionala, intre limitele stabilite prin actul normativ. Or, pentru a permite organului constatator si instantei judecatoresti realizarea acestei atributii, este necesar ca norma care constituie temeiul sanctiunilor contraventionale sa fie clara, precisa si previzibila, asadar, legiuitorul sa isi fi indeplinit obligatia de transpunere a principiului proportionalitatii, reglementand norme prin care fapta contraventionala este individualizata legal.

133. Prevederile art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 nu numai ca nu prevad concret faptele care atrag raspunderea contraventionala, dar stabilesc in mod nediferentiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeasi sanctiune contraventionala principala. In ceea ce priveste sanctiunile contraventionale complementare, desi legea prevede ca acestea se aplica in functie de natura si gravitatea faptei, atata vreme cat fapta nu este circumscrisa, evident ca nu se poate determina nici natura sau gravitatea sa pentru a stabili in mod just sanctiunea complementara aplicabila.

134. In concluzie, Curtea a constatat constata ca, prevederile de lege supuse controlului de constitutionalitate impun o obligatie generala de a respecta un numar nedefinit de norme, cu dificultate identificabile, si stabilesc sanctiuni contraventionale, neincriminand fapte concrete, incalca principiile legalitatii si proportionalitatii care guverneaza dreptul contraventional. Asa fiind, Curteaa constatat ca prevederile art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999, caracterizate printr-o tehnica legislativa deficitara, nu intrunesc exigentele de claritate, precizie si previzibilitate si sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, prevazut de art. 1 alin. (5) din Constitutie, precum si cu principiul restrangerii proportionale a drepturilor si libertatilor fundamentale, prevazut de art. 53 alin. (2) din Constitutie.

135. Pentru aceleasi argumente, Curteaa retinut ca imprecizia textului de lege supus controlului de constitutionalitate afecteaza, in consecinta, si Xntiile constitutionale care caracterizeaza dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constitutie, inclusiv componenta sa privind dreptul la aparare, drept fundamental prevazut de art. 24 din Constitutie.

In acest sens s-a invocat jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului unde s-a retinut, in esenta, ca nerespectarea Xntiilor fundamentale, care protejeaza presupusii autori ai unor fapte ilicite in fata posibilelor abuzuri ale autoritatilor desemnate sa ii urmareasca si sa ii sanctioneze, reprezinta un aspect ce trebuie examinat in temeiul art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Hotararea din 4 octombrie 2007, pronuntata in Cauza Anghel impotriva Romaniei, paragraful 68).

Intrucat Decizia de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate produce efectedefinitive si general obligatorii, instanta de contencios contraventional va dispune solutia de admitere a plangerii formulate de petenta X X, CNP: X domiciliata in satul X, comuna X, judetul Vaslui, in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului Vaslui, cu sediul in municipiul Vaslui, strada Hagi Chiriac numarul 1, judetul Vaslui.

Se va anula procesul verbal de constatare a contraventiei seria PVSY numarul X din data de 15.04.2020.Va fi exoneratapetenta de la obligatia achitarii amenzii contraventionale stabilite in cuantum de 2000 lei.

5

Domenii speta

Spete similare