Succesiune

Acesta este document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2022:001.002998

Dosar nr. X

R O M I N I A

JUDECATORIA BIRLAD

JUDB

SENTINTA CIVILA Nr. 2998/2022

Sedinta publica din data de 09 Decembrie 2022

INSTANTA,

Prin cererea inregistrata in data de 11.08.2017 la Judecatoria Birlad sub nr. X reclamanta Xa solicitat instantei de judecata, ca in contradictoriu cu sora acesteia, X, (casatorita X in timpul litigiului conform certificatului de casatorie de la fila 200 a dosarului)sa sa constate deschisa succesiunea dupa tatal acesteia X, decedat la data de 31.08.2009, sa constate ca masa succesorala este compusa dintr-un imobil casa si dreptul de folosinta asupra terenului cu suprafata de 288 mp aflat in ingraditura si situat inBirlad, str. X, jud. Vaslui.

A mai solicitat ca instanta sa constate ca aceasta si pirita sunt singurele mostenitoarelegale cu cote egale de ?, iar la iesirea din indiviziune sa ii se atribuie reclamantei bunul imobil, urmind sa achite sulta corespunzatoare surorii sale, parata in cauza.

In sinteza, reclamanta a aratat ca defunctul, fiind inca necasatorit, a primit drept de folosinta asupra terenului prin Decizia nr. X/20.06.1991 emisa de Primaria Birlad in scopul construirii unei case care a fost edificata in temeiul autorizatiei de construire nr. X/13.02.1992. Casatoria parintilor reclamantei a fost desfacuta prin sentinta civila nr. X/30.03.1998 pronuntata de Judecatoria Birlad (fila 19 vol. I).

In drept actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 984 CPC

Probe: inscrisuri, expertiza topografica si in constructii.

Prin precizarile depuse la data de 17.12.2018 reclamanta a indicat ca imobilul succesoral se situeaza la adresa str. X, Birlad, jud. Vaslui. In dovedire a depus la fila 54 vol. I un certificat de nomenclatura stradala emis de Primaria Birlad.

La data de 22.01.2019 a fost depusa la dosar cerere de interventie principala de catre Xsi Xprin care s-a solicitat instantei sa constate ca fiicele defunctului, Xsi X (fosta X) Xsunt straine de succesiune prin neacceptare in termenul prevazut de lege, intervenientul X X, in calitate de frate al defunctului fiind unicul mostenitor al lui X. De asemenea, s-a mai solicita si sa se constate ca intervenientii Xsi Xau dobindit dreptul de proprietate asupra imobilului casa de locuit si constructii anexe situata in Birlad, str. X, jud. Vaslui si formata din 4 camere, bucatarie, baie, debara, balcon la parter si doua garaje si o camera la demisol.

Intervenientii au mai solicitat si ca instanta sa stabileasca dreptul de superficie asupra terenului in suprafata de 388 mp situat la aceeasi adresa- Birlad, str. X, jud. Vaslui iar in subsidiar sa constate ca acestia au un drept de creanta reprezentind contravaloarea casei de locuit si a anexelor gospodaresti precum si un drept de retentie asupra imobilului pina la achitarea sumei datorate reprezentind drept de creanta.

In sinteza, au aratat ca in anul 1990 cind s-au dat de la Primaria Birlad loturi pentru casa, s-au inscris amindoi fratii si au primit doua loturi pentru casa. La acea data niciunul din frati nu era casatorit. Astfel, prin Decizia nr.X/20.06.1990, Xa primit un lot de casa si anume parcela 162, in suprafata de 400 m.p. pe str. Scolii devenita ulterior X. X a primit- linga acesta- prin Decizia nr.X/20.06.1990 parcela nr. X in suprafata de 388 m.p. pe str. X. Cele doua parcele sunt alaturate, astfel amplasate incit fiecare parcela are iesire separata, la alta strada- parcela 162, pe nunele X X, pe strada de sus X, iar parcela X pe numele lui X, pe strada de jos- X. Dupa ce au primit cele doua parcele fratii au continuat sa locuiasca cu parintii in Birlad, str. X. In anul 1991 Xs-a casatorit cu Xsi au hotarit ca pe parcela primita - parcela 162- sa isi construiasca casa .Au inceput formalitatile pentru obtinerea autorizatiei, iar fratele sau l-a rugat sa ii fac si lui actele necesare.

Astfel, a obtinut autorizatiile de constructie pentru cele doua loturi, si anume autorizatia nr.X /13.03.1992 pentru parcela 162, a subsemnatului si autorizatia nr.X/13.03.1992 pentru parcela X, a fratelui X. Cele doua autorizatii sunt identice si urma ca locuintele care se vor construi pe cele doua parcele sa aiba regim de inaltime P+l.

Intervenientii au inceput constructia casei pe lotul lui Xin anul 1993 si au ridicat o casa din valatuci pe furci formata din 3 camere, hol si o magazie acoperita cu azbest.

In anul 1993, fratele sau a intrat in relatie de concubinaj cu viitoarea sotie si au locuit la parintii acestora. Si intervenientii, Xsi X, au locuit tot cu parintii in Birlad, str. X in perioada de timp in care au ridicat casa.

In perioada de timp in care au ridicam aceasta casa, au aparut discutii in familia fratelui meu, si atunci noi, impreuna cu parintii si fratele ne-am sfatuit si am hotarit sa il ajutam la X pentru a-si salva casnicia, mai ales ca se nascusera si fetitele gemene, adica partile din proces.

Astfel s-au inteles ca intervenientii sa ii dea fratelui X casa pe care o ridicasera si acesta sa le dea la schimb terenul lui, unde sa isi construiasca alta casa, urmind sa finalizeze schimbul convenit de acestia si in acte. In urma acestei conventii de schimb cu fratele decedat, i-a dat acestuia casa pe care o ridicasera, situatie cunoscuta foarte bine si de sotia acestuia.

Conform acestei intelegeri, fratele s-a mutat cu sotia lui si copii in casa construita de intervenient si sotia sa, pe lotul meu, casa in care au locuit, pana in anul 1997 cind s-au despartit. Fratele acestuia a continuat sa locuiasca in aceasta casa, dupa despartirea de sotie, pana la deces, Tot in aceasta casa au locuit si partile din acest proces, pana la despartirea parintilor lor; la acea data partile din proces aveau virsta de 3 ani.

Pe terenul primit la schimb de la fratele sau, intervenientii au ridicat o casa formata din 4 camere, bucatarie, baie, debara, balcon- la parter si doua garaje si o camera la demisol, casa este acoperita cu tabla alba. La demisol au avut o perioada de timp un atelier de reparatii pentru masini, acum sunt doua garaje si o camera. Acestia au edificat aceasta casa si am locuit permanent si locuim in acest imobil.

De altfel, toate utilitatile pentru aceasta casa sunt pe lor si in acest sens au depus contractele pentru lumina, gaz, apa, canal, cablu, pentru a se putea constata ca sunt considerati proprietari ai imobilului.

In anul 2002, tot acestia au facut demersurile pentru a se constitui dreptul de proprietate pentru cele doua loturi de teren si astfel prin Ordinul Prefectului nr.X/05.03.2002 s-a constituit de proprietate in favoarea lui X X, pentru suprafata de 400 mp. -parcela 162 din str. X (fosta str. Scolii) si tot prin acelasi ordin s-a constituit dreptul de proprietate in favoarea lui X, pentru suprafata de 388 m.p.-parcela X- in str. X.

Relatia dintre frati a fost excelenta in permanenta si urma sa faca schimbul de imobile si in acte, mai ales ca obtinusera si dreptul de proprietate pentru terenuri.

Fratele sau dupa despartirea de sotia sa a fost foarte afectat, s-a imbolnavit, nu a mai lucrat, intervenientii l-au intretinut, iar in ultimele 6 luni de viata cind a fost mai grav bolnav acestia au stat cu el la spital, dar nu s-au asteptat ca va muri la 44 ani.

La rindul lor, intervenientii aveau cheltuieli, avem trei copii din casatorie si doi copii in plasament, astfel ca banii isi gaseau mereu alt loc si nu au reusit sa intocmeasca actele de schimb pina la decesul fratelui intervenientului.

Intervenientii le-au propus celor doua parti, atunci cind au venit cu expertii la locuinta lor, sa discute si sa facaschimbul de imobile, dar au refuzat orice dialog.

De altfel, acestea nu s-au interesat niciodata de tatal lor cat a trait, au venit cu o zi inainte de inmormintare, au stat 2 ore si au plecat si nu au venit la inmormintare; ele nici nu stiu unde este mormintul tatalui lor. Intervenientii s-au ocupat de inmormintare si cele necesare pentru acel eveniment.

In aceste conditii urmeaza sa se stabileasca ca vin la succesiune colateralii privilegiati, conf.disp.a1t.675 din vechiul cod civil, in vigoare la data decesului fratelui intervenientului, acesta fiind unicul mostenitor acceptant al succesiunii lui X, intrucit a stapinitterenul de 388 m,p., primit in proprietate prin Ordinul Prefectului si a edificat casa pe acest teren.

In al doilea rind, in cazul admiterii primelor doua capete de cerere, solicita ca prin hotarire sa se stabileasca ca Xsi Xsunt proprietarii imobilului, casa de locuit, situata in Birlad, str. X nr. X, jud Vaslui, descrisa mai sus. In aceasta situatie, cererea privind stabilirea in favoarea lor a unui drept de superficie pentru teren pe toata durata constructiei ramine fara obiect, atit timp cat instanta va stabili caXeste unic mostenitor al terenului de 388 m.p. ramas mostenire de la X,

In cazul in care instanta nu va admite primele doua capete ale cererii de interventie solicita ca prin hotarirea ce se va pronunta sa se stabileasca ca Xsi X X, sunt proprietarii imobilului, casa de locuit, situata in Birlad, str. X nr. X, jud Vaslui, descrisa mai sus si totodata sa se stabileasca in favoarea lor un drept de superficie, asupra terenului de 388 m.p. pe toata durata constructiei.

In subsidiar solicitam sa se stabileasca in favoarea lor un drept de creanta reprezentind contravaloarea imobilului, casa de locuit, edificat de acestia si un drept de retentie asupra imobilului, pana la data achitarii integrale a dreptului de creanta.

In drept: disp. art.62 c. pr, civila, alt.685 si urm.,art.675 si urm, art,494 alin.3 vechiul cod civil, art 700 vcciv

Probe: interogatoriile reclamantei si paratei, acte, martorii : X, X, X.

Prin incheierea din data de 05.06.2019 a fost admisa in principiu cererea de interventie.

La data de 25.09.2019 a fost depusa de catre reclamanta intimpinare la cererea de interventie prin care s-a solicitat respingerea acesteia. In esenta, s-a aratat ca la data decesului acesteia era minora, neputind face acte de acceptare, termenul de acceptare fiind suspendat de drept pe perioada minoritatii. Relateaza reclamanta si o vizita efectuata la casa unchiului intervenient in iulie 2012 impreuna cu matusa X, ocazie cu care reclamanta a aflat despre schimbul de locuinte intervenit intre frati,discutiile despre dezbaterea succesiunii esuind, din lipsa de dorinta de comunicare a intervenientului si din cauza ofertei prea mici primite de la acesta in schimbul renuntarii la succesiune: suma de 3.000 de lei.

Mentioneaza si ca in anul 2016, la data de 17.03, fiind chemate de intervenient la notar, fiicele defunctului au dat o declaratie autentica de acceptare a succesiunii.

Subliniaza si ca de la despartirea parintilor lor, surorile si-au revazut pentru prima data tatal in anul in care acesta a murit iar tatal lor nu a contribuit cu nimic la cresterea lor.

In drept : art. 205 cpc.

Probe: inscrisuri, interogatoriu, martorii X si X.

La data de 19.10.2019 parata X (fosta X) Xa depus intimpinare prin care a solicitat anularea cererii de interventie ca netimbrata si a invocat exceptia lipsei calitatii procesual active a intervenientilor.

Mentioneaza ca dreptul de optiune prevazut de art. 692 C. civ. 1864 (art. 1105 NCC) este un drept subiectiv succesiv, transmis ope legis, in patrimoniul erezilor succesibilului mort in termenul de prescriptie prevazut de art. 700 C. civ. 1864 (art. 1103 NCC, n.n.) si care nu a optat succesoral. Prin similitudine cu dreptul de optiune al succesibililor subsecventi (in rang inferior) el ramine un drept eventual deoarece formarea sa depinde de vointa libera a mostenitorului succesibilului decedat. El nu se confunda cu dreptul de optiune al succesibililor subsecventi, care ramine un drept conditional, deoarece eficacitatea exercitarii lui depinde de optiunea succesibililor in rang superior. Daca acestia din urma renunta succesoral, insemnind, prin urmare, ca au optat, devolutiv, in ordinea claselor sau proximitatii gradului de rudenie, vor capata vocatie succesorala, prin dobindire, si nu prin transmitere, mostenitorii subsecventi. Prin urmare dat fiind ca intervenientul X X, este un mostenitor subsecvent, acesta nu putea la momentul in care s-a mutat in locuinta decedatului sa faca acte de acceptare tacita, pentru ca la acel moment nu avea vocatie succesorala, existind mostenitori din clasa superioara minori la data decesului autorului lor.

Dobindirea exercitiului drepturilor succesorale, adica a posesiunii mostenirii, se face in mod distinct, in functie de trei categorii de mostenitori: mostenitorii sezinari care au posesiunea de drept a mostenirii- parata si reclamanta din speta; mostenitorii legali nesezinari care nu au sezina si in consecinta, trebuie sa ceara trimiterea in posesie prin eliberarea certificatului de mostenitor; legatarii care trebuie sa ceara predarea sau plata legatului. Sezina are un caracter individual, aceasta nefiind acordata tuturor mostenitorilor sezinari in acelasi timp, ci conform ordinii de chemare la mostenire, iar regulile referitoare la sezina au un caracter imperativ si nu pot fi modificate prin vointa defunctului.

Asadar, mostenitorii sezinari au posesia de drept a bunurilor care fac parte din patrimoniul succesoral al defunctului, fara a fi nevoie sa ceara trimiterea in posesie printr-un act formal (certificat de mostenitor).

Notiunea de posesiune a mostenirii nu trebuie confundata cu termenul de posesie prevazut de art. 916 alin. l Cod Civil (”posesia este exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de catre o persoana care il stapineste si care se comporta ca un proprietar” ). In aceasta materie, posesiunea are o acceptiune speciala, deoarece nu presupune stapinirea in fapt asupra bunurilor succesorale, ci exercitiul drepturilor succesorale care privesc aceste bunuri.

Astfel, posesiunea bunurilor succesorale trece de la defunct la mostenitorii sezinari, de la data deschiderii succesiunii, iar acestia au dreptul de a le administra (incasarea unor creante) si de a exercita drepturile si actiunile defunctului, fara a avea dreptul de dispozitie asupra acestora si fara a fi nevoie de vreo atestare prealabila a calitatii de mostenitor, pe cale notariala sau judecatoreasca.

Totodata, calitatea de mostenitor sezinar este conditionata de vocatia concreta la mostenire, in sensul ca vor beneficia de sezina numai acei mostenitori care accepta si astfel nu sunt renuntatori. pot sa vina la mostenire, nu sunt nedemni si nu sunt inlaturati de la mostenire prin prezenta unor mostenitori dintr-o clasa mai apropiata sau de un grad mai apropiat de defunct.

Simpla mutare in locuinta decedatului a intervenientului nu echivaleaza cu intentia de a accepta tacit mostenirea, in sensul prevederilor codului civil, cu atit mai mult cu cit la acea data existau mostenitori de rang superior, impotriva carora la data respectiva 31.08.2009, nu curgea termenul de prescriptie acestia fiind minori, prin urmare un mostenitor de rang inferior nu putea face acte de acceptare tacita, atita timp cit nu avea vocatie la mostenire la acel moment, si nu putea, prin simpla mutare in imobil, sa se considere acceptant al mostenirii. Mai mult actele de dispozitie care s-ar fi facut, ar fi trebuit sa se faca in termenul de 6 luni de la data decesului fratelui intervenientului, respectiv 01.03.2010, daca am fi vorbit de acceptare tacita a mostenirii, dar cum la acea data intervenientul nu avea vocatie succesorala, acesta nu putea sa accepte tacit ceva ce nu i se cuvenea.

Nu este eficienta afirmarea intentiei de a accepta succesiunea, ci si eredele trebuie sa savirseasca anumite acte, carora legea sa le confere valoarea unei acceptari tacite. Mai mult, chiar savirsirea unor acte nu echivaleaza cu acceptarea succesiunii, decit daca cel care le savirseste a luat titlul sau calitatea de erede, iar practica judecatoreasca a statuat ca nici chiar toate actele de dispozitie (suportarea cheltuielilor de inmormintare, preluarea unor bunuri din patrimoniul defunctului) nu echivaleaza cu o acceptare tacita a succesiunii.

Mostenirea s-a deschis la data de 24.07.2017, si de la acea data curge termenul de 1 an de optiune succesorala, cum intervenientul nu are vocatie la mostenire, acesta nu isi poate exprima nici o optiune cu privire la masa succesorala.

Prin urmare, raportat la sustinerile de mai sus solicita sa observe instanta ca Xnu are calitate procesual activa in prezenta cauza, pe cale de consecinta solicita respingerea cererii de interventie formulata ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesual activa.

Daca acestia, intervenientii au facut acte de conservare si administrare, acestia nu le-au facut in calitate de mostenitori, cu intentia de a accepta tacit mostenirea autorului lor, in primul rind pentru ca nu aveau aceasta vocatie la data respectiva, iar mutarea intr-un imobil si actele de administrare ale acestuia, nu sunt recunoscute de lege ca fiind acte de acceptare tacita a mostenirii, ci simple acte de administrare, cu atit mai mult cu cit acestea, raportat la modul in care s-au facut, se pot considera un abuz de drept.

Nu este eficienta afirmarea intentiei de a accepta succesiunea, ci si eredele trebuie sa savirseasca anumite acte, carora legea sa le confere valoarea unei acceptari tacite. Mai mult, chiar savirsirea unor acte nu echivaleaza cu acceptarea succesiunii, decit daca cel care le savirseste a luat titlul sau calitatea de erede, iar practica judecatoreasca a statuat ca nici chiar toate actele de dispozitie (suportarea cheltuielilor de inmormintare, preluarea unor bunuri din patrimoniul defunctului) nu echivaleaza cu o acceptare tacita a succesiunii.

In ceea ce priveste cererea de stabilire a unui drept de creanta asupra imobilului, casa de locuit, obiect al prezentei cereri de succesiune, solicita instantei de judecata sa observe ca dreptul de creanta se prescrie in 3 ani de la data la care s-a nascut, cum intervenientii sustin ca acestia au construit imobilul in discutie in anul 1993, dreptul de creanta s-a stins in anul 1996.

Prin urmare la data procesului, respectiv anul 2019, data la care s-a formulat cererea privind dreptul de creanta, acesta era prescris de peste 23 de ani.

Solicita raportat la cele anterior expuse, in principal sa se respinga cererea de interventie ca fiind introdusa de o persoana lipsita de calitate procesual activa, iar in ceea ce priveste cererea de creanta sa fie respinsa ca fiind prescrisa.

In drept: art. 205 cpc

Probe: inscrisuri.

La data de 04.02.2020 intervenientii au depus raspuns la intimpinarea formulata de X (fosta X) Xsolicitind respingerea ei ca nefondata, reluind argumentele din cererea de interventie.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile, proba cu interogatoriul, proba testimoniala si proba cu expertiza topometrica si expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii civile.

Analizind actele si lucrarile dosarului prin prisma normelor legale aplicabile, instanta retine urmatoarele:

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a intervenientilor aceasta urmeaza sa fie respinsa avind in vedere prevederile art. 36 Cod de procedura civila, conform carora calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii, iar existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Intervenientii justifica un interes in formularea cereii de interventie, structurata pe doua capitole, intervenientulavind calitate procesual activa pe capatul ce cerere referitor al succesiune si ambii intervenienti avand calitate procesual activa pentru celelalte capete de cerere.

Cu privire la fondul cauzei, in fapt, la data de 31.08.2009 s-a deschis succesiunea dupa defunctul X, cu ultimul domiciliu in Birlad, str. X, jud. Vaslui. La data decesului tatalui lor, fiicele X (fosta X) Xsi Xaveau virsta de 15 ani. Acestea au devenit majore la data de 13.03.2012.

Din Incheierea nr. 21 din 24.07.2017, eliberata de BNP Xa reiesit ca succesiunea dupa defunctul X nu a fost dezbatuta (fila 14 vol I).

In drept, raportindu-ne la data decesului lui de cuius, acestei dezbateri succesorale ii sunt aplicabile prevederile vechiului cod civil (prin raportare si la prevederile art. 6 C Civil nou).

Potrivit art. 124 din Codul familiei in forma valabila la data deschiderii succesiunii, „dupa implinirea virstei de paisprezece ani minorul isi exercita singur drepturile si isi executa tot astfel obligatiile, insa numai cu incuviintarea prealabila a tutorelui, spre a-l apara impotriva abuzurilor din partea celor de-al treilea.”

Potrivit art. 133 din Codul familiei „Minorul care a implinit virsta de paisprezece ani incheie actele juridice cu incuviintarea prealabila a tutorelui, iar in cazurile prevazute in art. 132 si 152 lit. c), cu incuviintarea prealabila a curatorului.

Daca actul pe care minorul urmeaza sa-l incheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate incheia decit cu incuviintarea autoritatii tutelare, va fi necesara si prealabila incuviintare a acesteia.

Minorul nu poate sa faca nici chiar cu incuviintare, donatii si nici sa garanteze obligatia altuia.

Actele facute cu incalcarea dispozitiilor de mai sus sint anulabile.”

Conform art. 105 din Codul familiei in vigoare la data deschiderii succesiunii „Parintii au dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor si de a-l reprezenta in actele civile pina la data cind el implineste virsta de paisprezece ani.

Dupa implinirea virstei de paisprezece ani minorul isi exercita singur drepturile si isi executa tot astfel obligatiile, insa numai cu incuviintarea prealabila a parintilor, spre a-l apara impotriva abuzurilor din partea celor de-al treilea.”

Dispozitiile art. 687 Vechiul Cod civil prevad ca „minorii si interzisii nu pot face valabil acceptarea unei mosteniri decit conform dispozitiilor titlului de la minoritate si tutela.”

Conform vechiului cod civil, termenul de optiune succesorala este de doar 6 luni, conform art. 700. Termenul prevazut in vechea reglementare avea natura juridica a unui termen de prescriptie extinctiva fiind supus reglementarilor Decretului nr. 167/1958. Prin urmare, termenul pentru exercitarea dreptului de optiune este susceptibil de suspendare, intrerupere si prelungire, dar numai in conditiile decretului amintit.

Desi la decesul unei persoane, automat patrimoniul sau este transmis mostenitorilor, totusi succesibilii au dreptul potestativ de optiune succesorala, nefiind siliti sa accepte mostenirea. In acest sens, art. 686 C. civ. 1864 dispunea ca "nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri care i se cuvine". In reglementarea Codului civil anterior, acceptarea succesiunii este un drept, iar acest drept se prescrie, potrivit art. 700, in termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii. Conform art. 689 C. civ. acceptarea succesiunii poate fi expresa sau tacita, iar prin acceptare, titlul de mostenitor se consolideaza si transmisiunea provizorie a mostenirii devine definitiva.

Potrivit art. 1876 cod civil „prescriptia nu curge in contra minorilor si interzisilor, afara de cazurile determinate prin lege.” Articolul 14 din Decretul nr.167/1958 statueaza ca:„ Prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu, cit timp nu are reprezentant legal si nici impotriva celui cu capacitate restrinsa, cit timp nu are cine sa-i incuviinteze actele.”

Articolul 701 V Cod civil prevede ca: „In tot timpul in care prescriptia dreptului de a accepta nu este dobindita in contra erezilor ce au renuntat, ei au inca facultatea de a accepta succesiunea, daca succesiunea nu este deja acceptata de alti erezi. Nu se pot vatama insa drepturile care ar fi dobindite de alte persoane asupra bunurilor succesiunii, sau prin prescriptie, sau prin acte valabile, facute de curatorele succesiunii vacante.”

In Codul civil de la 1864 acceptarea mostenirii putea fi de doua feluri, in functie de vointa succesibilul sau chiar in functie de vointa legiuitorului in anumite cazuri enumerate exhaustiv de lege. Asadar, acceptarea mostenirii putea fi facuta pur si simplu cit si sub beneficiu de inventar. Acceptarea pura si simpla nu este altceva decit renuntarea la dreptul de a renunta sau de a accepta mostenirea sub beneficiu de inventar.

Fiind un act de dispozitie, la acceptarea mostenirii persoanele cu capacitate de exercitiu restrinsa trebuie sa exercite optiunea prin ocrotitorul legal, respectiv cu incuviintarea acestuia si cu autorizarea autoritatii tutelare. (Decizia nr. 1580/1969 Tribunalul Suprem). Astfel, art. 19 din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice (abrogat prin legea 71/2011), precizeaza ca "acceptarea mostenirii cuvenite unui minor, indiferent de virsta, sau a unei persoane puse sub interdictie va fi socotita totdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar". (Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 9/1973)

Intre interesele celui ocrotit si ocrotitor (fosta sotie a defunctului) nu exista contrarietate de interese pentru ca aceasta (mama mostenitoarelor, in viata la data deschiderii succesiunii) nu avea calitatea de succesibil la mostenirea fostului sau sot.

Sub imperiul vechii legislatii, existind doua forme de acceptare - pura si simpla si sub beneficiu de inventar - se justifica in anumite limite necesitatea autorizarii acceptarii de catre autoritatea tutelara, mai ales ca, daca incapabilul accepta mostenirea, acceptarea se facea numai sub beneficiu de inventar, dar daca renunta (era posibila si renuntarea), aceasta era un act de dispozitie clasic, ceea ce facea necesara autorizarea autoritatii tutelare.

Conform art. 704 din Codul Civil „Declaratia unui erede ca ia aceasta calitate sub beneficiu de inventar trebuie sa fie facuta la grefa tribunalului de prima instanta a districtului in care succesiunea este deschisa; ea trebuie sa fie inscrisa pe registrul destinat pentru trecerea actelor de renuntare.”

In continuare art. 705VCCiv prevede ca „aceasta declaratie n-are efect decit fiind precedata sau urmata de un inventar fidel si exact al bunurilor succesiunii, facut dupa formele cerute de legile de procedura si in termenele mai jos hotarite” iar art.706 VCCiv statueaza ca „Se da eredelui din ziua deschiderii succesiunii 3 luni pentru facerea inventarului.

I se mai acorda pentru a delibera asupra acceptarii sau repudierii succesiunii un termen de 40 de zile, care va incepe a curge din ziua expirarii a celor 3 luni date pentru inventar, sau din ziua incheierii inventarului, daca s-a terminat mai inainte de expirarea celor 3 luni.”

Acceptarea mostenirii de catre o persoana cu capacitate de exercitiu restrinsa este un act complex, care poate imbraca si forma unor acte de dispozitie cu valoare de acceptare a mostenirii (de exemplu, instrainarea cu titlu gratuit sau oneros de catre succesibil a drepturilor sale succesorale), dar si forma unor acte de administrare definitiva a mostenirii sau de folosinta a unor bunuri din mostenire.

In raport de dispozitiile art. 14 din Decretul nr.167/1958 mai sus amintite, concluzia instantei este ca succesibilii fiice, in virsta de 15 ani la decesul tatalui lor, ar fi putut accepta singure mostenirea acestuia, cu incuviintarea reprezentantului lor legal- X, mama acestora, in interiorul termenului de 6 luni de la decesul tatalui lor.

Din actele dosarului reiese ca dupa decesul lui de cuius doar in luna iulie a anului 2012 ( la 3 ani dupa decesul acestuia) doar reclamanta, (nu si pirita, sora acesteia) a mers la locuinta intervenientilor impreuna cu matusa X, ocazie cu care reclamanta a aflat despre schimbul de locuinte intervenit intre frati, iar intervenienta Xa stabilit cu reclamanta ca urmeaza sa gaseasca o solutie amiabila in privinta dezbaterii succesiunii.

Discutiile despre dezbaterea succesiunii au continuat alti 4 ani mai tirziu in data de 17.03.2016 reclamanta aratind ca a dat o declaratie autentica de acceptare a succesiunii la biroul notarial al notarului Xprocedura notariala esuind, in principal din cauza ofertei prea mici primite de la intervenient in schimbul renuntarii reclamantei la succesiune: suma de 3.000 de lei.

Exista succesibili care fac anumite acte utile in favoarea patrimoniului succesoral, crezind ca prin acest mod ei au reusit sa accepte tacit mostenirea, dar care in realitate ei nu intrunesc conditiile pentru acceptare. In consecinta si de principiu, cei ce fac acte de conservare sau administrare in favoarea succesiunii nu sunt considerati acceptanti. Acceptarea unei mosteniri nu este intotdeauna un act de dispozitie, ci ar putea fi un act de administrare, care se refera mai degraba la gestiunea unor mase patrimoniale distincte decit la instrainarea unor bunuri.

Cit priveste argumentul intervenientilor, instanta arata ca suportarea cheltuielilor de inmormintare a defunctei de catre succesibili, nu constituie un act de acceptare a succesiunii, deoarece nu are semnificatia juridica a unui act de administrare, folosinta, conservare, ori de dispozitie asupra mase succesorale, ci pe aceea a unui act moral. (C. Apel Iasi, decizia civila, nr. X din 18 mai 2001, in Jurisprudenta Curtii de apel Iasi pe anul 2001, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 105.)

Din probatoriul administrat in cauza rezulta ca succesoarele nu au facut acte de acceptare tacita a mostenirii in termenul legal de 6 luni de optiune succesorala. Niciun caz de nedemnitate succesorala nu a fost evidentiat in cauza.

Aceste aspecte rezulta si din faptul ca la intilnirea cu expertii pentru realizarea raportului de expertiza reclamanta nu a putut nici macar sa identifice adresa imobilului ce face obiectul dezbaterii succesorale. Astfel, la fila 47 vol. I a dosarului expertul mentioneaza ca dupa cautari de aproximativ o ora si jumatate, cu ajutorul unor vecini, au reusit sa identifice bunul imobil ce urma a fi expertizat, acesta situindu-se la alt numar postal decit cel indicat in actele dosarului, in speta nr. X de pe strada Xdin mun. Birlad. Cu aceeasi ocazie a mai mentionat expertul ca la respectiva adresa locuieste fratele lui de cuius.

In aceste conditii, instanta va constata ca fiicele Xsi X (fosta X) Xsunt straine de mostenire prin neacceptare, urmatorul mostenitor care vine la mostenirea lui de cuius fiind fratele acestuia, intervenientul X X, cel care a stapinit continuu bunul succesoral de la data deschiderii succesiunii si pana in prezent, achitind impozitul aferent acestuia si comportindu-se ca un proprietar in raport de el.

Masa succesorala ramasa dupa defunct este compusa din imobilul teren intravilan in suprafata de 388 mp situat in Birlad, str. X, jud. Vaslui. Instanta va atribui intervenientului Xin calitate de unic mostenitor legal acceptant al mostenirii, in cota de 1/1 imobilulsituat in Birlad, str. X, jud. Vaslui.

Pentru a ajunge al aceasta concluzie, instanta va constata ca pe terenul bun succesoral, desi exista o autorizatie emisa pe numele lui de cuius, intervenientii au ridicat o casa formata din 4 camere, bucatarie, baie, debara, balcon- la parter si doua garaje si o camera la demisol, casa este acoperita cu tabla alba. La demisol au avut o perioada de timp un atelier de reparatii pentru masini, acum sunt doua garaje si o camera. Acestia au locuit permanent in acest imobil.

De altfel, toate contractele la utilitati pentru aceasta casa sunt pe numele intervenientilor.

In anul 2002, tot acestia au facut demersurile pentru a se constitui dreptul de proprietate pentru cele doua loturi de teren si astfel prin Ordinul Prefectului nr.X/05.03.2002 s-a constituit de proprietate in favoarea lui X X, pentru suprafata de 400 mp. -parcela 162 din str. X (fosta str. Scolii) si tot prin acelasi ordin s-a constituit dreptul de proprietate in favoarea lui X, pentru suprafata de 388 m.p.-parcela X- in str. X.

Instanta nu a inclus in masa succesorala si casa edificata de catre intervenienti pentru ca din probele dosarului si inclusiv din intimpinarea reclamantei rezulta ca imobilul casa de locuit si constructii anexe situata in Birlad, str. X, jud. Vaslui si formata din 4 camere, bucatarie, baie, debara, balcon la parter si doua garaje si o camera la demisol a fost edificat de catre intervenienti si nu de catre autorul reclamantei.

Aceste aspecte sunt confirmate de inscrisurile depuse in probatiune la filele 65-97 ale vol I dar si din depozitia martorilor audiati in cauza. Astfel martorul Xarata ca Xa construit doua case, inclusiv cea in care locuieste, martorul X arata ca X i-a cedat terenul sau fratelui pentru a-si construi o casa iar martora Xatesta ca fratii au avut terenuri invecinate si fiecare a construit pe terenul celuilalt.

Avind in vedere dispozitiile art. 6 alin 5 din N. CCiv „dispozitiile legii noi se aplica tuturor actelor si faptelor incheiate sau, dupa caz, produse ori savirsite dupa intrarea sa in vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare” coroborate cu cele ale art. 698 alin 1 lit. b N.C.Civ„dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciara, pentru una dintre urmatoarele cauze: b) prin consolidare, daca terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persoane” instanta va respinge ca ramasa fara obiect cererea de constituire a unui drept se superficie asupra terenului in suprafata de 388 mpsituat la aceeasi adresa- Birlad, str. X, jud. Vaslui.

Consecinta imediata a solutiei la capetele de cerere principale este si faptul ca se va respinge ca ramasa fara obiect cererea de constare a unui drept de creanta reprezentind contravaloarea casei de locuit si a anexelor gospodaresti si cea de stabilirea existentei in favoarea intervenientilor a unui drept de retentie asupra imobilului pana la achitarea sumei datorate reprezentind drept de creanta.

In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, avind in vedere culpa procesuala deja stabilita, instanta va obliga reclamanta Xsa achite intervenientilor Xsi Xsuma de 2.800 de lei cu titlul de cheltuieli de judecata reprezentind onorariu de avocat diminuat si suma de 3.781,26 lei reprezentind taxa de timbru aferenta cererii de interventie.

1

Domenii speta

Spete similare