Civil - pretenţii

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BICAZ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 616

Şedinţa publică din data de 21.09.2021

Instanţa constituită din:

Preşedinte

Grefier

La ordine, pronunţarea asupra acţiunii formulate de reclamantul AA, ....., domiciliat în ……, în contradictoriu cu pârâtul BB domiciliat în …….

 Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 7.09.2021, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru astăzi.

S-au declarat dezbaterile închise, după care:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată în 01.10.2020 sub nr. dosar ….. al Judecătoriei Bicaz, reclamantul AA a solicitat în contradictoriu cu pârâtul BB: să se constate nulitatea simulatiei, sa constatati ca subsemnatul sunt beneficiarul transferului proprietatii, adevaratul cumparator al terenului in suprafata de 1.000 mp, pentru care am achitat pretul, solicitand astfel constatarea dreptului de proprietate si asupra imobilelor construite edificate pe terenul achizitionat prin actul simulat, constructii edificate in baza autorizatiei emise de UAT Primaria Poiana Teiului şi obligarea paratului BB la plata cheltuielilor de judecata prilejuite de derularea procesului.

În motivare, se arată de reclamant că:  în cursul anului 2015, aflându ma într un pelerinaj la manastirile din judetul Neamt, l am luat cu masina „1a ocazie” si l am cunoscut astfel pe numitul BBB care si a declinat calitatea de calugar de la Manastirea Petru Voda (recomandandu se calugarul TT, pentru ca apoi sa aflu ca este rasoforul TT - „purtătorul de rasă” - prima treaptă a monahismului). M-am angajat sa il ajut sa isi gaseasca un loc de rugaciune, pentru ca apoi acesta sa imi sugereze ca ar fi de preferat un act de milostenie din partea mea in sensul de a construi eu un Iacas de cult pe care sa il administreze el si apoi sa inchinam lucrarea, menirii mele in aceasta viata. Am mers astfel, pe cheltuiala mea (transport, cazare, masa, abonament telefon, etc), in diverse locuri din tara pentru a ne intalni cu alti calugari care ii impartaseau crezul si ii incurajau lupta (totul a fost de fapt premeditat pentru a imi forma mie convingerile ca el este cunoscut si apreciat de calugari si preoti si ca menirea sa este cea despre care imi vorbea mie). Convins fiind ca avem aceleasi teluri, i am dat numitului BB banii aferenti achizitionarii suprafetei de 1000 mp teren situat in extravilanul comunei Poiana Teiului, punctul „Bolatau spre manastire „ si s a incheiat astfel contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 187 la data de 01.03.2016 de Biroul Notarial Tudor V. Viorel din comuna Poiana Teiului, judetul Neamt. Am reusit cu eforturi financiare proprii si ajutat logistic si de alti oameni, sa ridic initial o cladire pentru a putea locui si a se gospodari numitul BB, pentru ca apoi sa ridic un paraclis pentru rugaciune, pe care l am dotat cu toate cele necesare, inclusiv podoabe pretioase pentru care am achitat aproximativ 150.000 lei, costul total al lucrarii (teren, casa, anexa gospodareasca, paraclis fiind de 300.000 lei) La momentul la care am hotarat ca trebuie sa sfintim lucrarea si am mers in Ucraina pentru a obtine binecuvantarea unui episcop, am aflat pe drumul de intoarcere dintr o discutie telefonica a numitului BB ca urma sa se intalneasca cu cineva din Timisoara pentru a vinde intreg ansamblul edicificat de mine.

Confruntandu l, mi a recunoscut ca nu avea de gand sa se stabileasca la Petru Voda si ca va vinde tot intrucat el este proprietar si a pastrat fiecare bon si factura de achizitie, astfel incat (dupa cum l a sfatuit o maicuta de zona, fosta judecatoare, dupa supusele lui) nu i se poate intampla nimic si eu nu pot dovedi contrariul afirmatiilor sale. Ca atare, l am somat sa paraseasca imobilul si sa gasim o metoda de a il ajuta prin construirea unei locatii in zona Pipirig, insa a refuzat reiterand aceleasi alegatii; el este proprietarul ansamblului de la Petru Voda si nu am decat sa imi asum ca am fost inselat. Mentionez ca, impotriva paratului am formulat in cursul anului 2018 o sesizare penala, la Parchetul de pe langa Judecatoria Bicaz, cu referire la fapte savarsite de BB.Conform Ordonantei de clasare pronuntata in dosarul 933/P/2018 din 29.11.2019 paratul BB recunoaste Intreaga situaţie de fapt pe care o catalogheaza drept fapt de milostenie, recunoscand ca imobilele au fost construite cu banii de la subsemnatul.

Spre final, solicită să se constate caracterul simulat prin interpunere de persoane în sensul că actul real, contractul de vânzare cumpărare, a fost încheiat de el şi nu de pârât, ca şi cumpărător şi că el este beneficiarul transferului de proprietate pentru terenul de 1000 mp.

Reclamantul a anexat următoarele înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare şi ordonanţă de clasare din dup nr. 933/P/2018.

În dovedire, solicită proba cu înscrisuri, proba cu martori, interogatoriul pârâtului, ataşarea dosarului penal 933/P/2018.

Acţiunea a fost legal timbrată cu suma de 3705 lei (f. 38), conform art. 3 alin. 2 lit. a din O.U.G. 80/2013.

Pârâtul a formulat întâmpinare (f. 53–54), prin care solicită respingerea acţiunii ca enfondată şi obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, se arată de către pârât faptul că:  conform dispoziţiilor codului civil, ceea ce este caracteristic pentru simulaţie este existenta concomitentă, între aceleaşi părţi, a două contracte, unul public (aparent) şi altul secret (contraînscris), care corespunde voinţei reale a părţilor şi prin care se anihilează aparenţa juridică creată prin actul simulat. La simulaţia prin interpunerea de persoane, ambele părţi din contractul aparent urmăresc, în mod conştient, ca efectele să se producă faţă de o terţă persoană, căreia i se asigură anonimatul tocmai prin simularea persoanei. Aşadar, părţile actului aparent urmăresc, în mod conştient, ca efectele să se producă faţă de o altă persoană căreia i se asigură anonimatul. Prin urmare interpunerea de persoane presupune cu necesitate ca la acordul simulaţiei să participe toţi cei trei actori ai săi, astfel încât terţul contractant din actul public să cunoască faptul că a încheiat contractul cu o persoană interpusă şi că adevăratul cocontractant este personajul rămas ascuns publicului.

Or, în cazul de faţă, este de observat că aceste condiţii nu sunt îndeplinite, din contra, reclamantul recunoaşte chiar în cuprinsul acţiunii introductive că la data încheierii actului intenţia acestuia era de a mă ajuta cu diverse sume de bani, în vederea achiziţionării de către subsemnatul a unui teren, iar ulterior m a ajutat, alături de alte persoane, să edific un lăcaş de cult şi o locuinţă. Prin urmare, nici semnatarii actului public şi nici măcar reclamantul nu consimţit că proprietarul real al terenului să fie reclamantul din această cauză. De altfel, nu pot fi avute în vedere argumentele acestuia pentru lipsa actului secret şi nici nu exista niciun impediment real pentru ca acesta să figureze ca parte în contractul public, fiind nevoie de o persoană interpusă.

Având în vedere că reclamantul nu a menţionat temeiul de drept în baza căruia consideră că se impune constatarea dreptului de proprietate asupra acestor construcţii, suntem în imposibilitate obiectivă de a formula apărări pe acest capăt de cerere. Ne rezervăm dreptul de a aduce completări la întâmpinare, după ce reclamantul va formula precizări cu privire la această cerere.

În dovedire, solicită administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, proba testimonială.

La termenul din 11.05.2021, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, interogatoriul părţilor şi proba testimonială.

Analizând actele şi lucrările dosarului, coroborate cu probatoriul administrat în cauză, instanţa constată următoarele:

Prin acţiunea formulată de reclamantul AA se solicită constatarea caracterului simulat al contractului de vânzare cumpărare nr. 187/01.03.2016; să se constate nulitatea simulării şi că el este proprietarul terenului şi construcţiilor edificate pe acest teren.

Conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 187/01.03.2016 de BNP Tudor V Viorel (f. 9–10 dosar), pârâtul BB a cumpărat de la numita Bîrsanu Ioana suprafaţa de 1000 mp extravilan com. Poiana Teiului, jud. Neamţ, identificat prin documentaţia cadastrală avizată OCPI Neamţ, la pct. „Bolătău spre mănăstire”. În schimbul acestui teren a plătit preţul 1000 lei, achitat înainte de încheierea contractului.

Urmare a diferitelor neînţelegeri dintre cele două părţi, pe teme religioase, reclamantul a formulat plângere penală împotriva pârâtului. Conform celor reţinute în Referatul cu propunerea de clasare din dosar 933/P/2018, pârâtul a declarat că a primit ajutor de la reclamant pentru edificarea unor construcţii pe acel teren, ca act de milostenie. Urmare a probatoriului administrat, în dosarul penal s a dispus clasarea prin Ordonanţa din 29.11.2019 (f. 11), pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 1289–1293 Cod civil.

Ca o excepţie de la principiul opozabilităţii efectelor contractului, şi în funcţie de scopul concret al actului aparent şi de relaţia în care acesta se găseşte cu actul secret, simulaţia se poate realiza prin trei procedee, şi anume:  prin fictivitate, prin deghizare (totală sau parţială) şi prin interpunere de persoane. Acţiunea în declararea simulaţiei este o acţiune personală, în constatare, prin care se asigură înlăturarea elementelor simulate din contractul public al părţilor, în scopul aplicării singurului contract care corespunde voinţei lor reale, şi anume, cel secret, numit şi contraînscris.

Aşadar, în cazul simulaţiei, sunt cerute îndeplinirea a trei condiţii pentru a se reţine acest caracter:  prezenţa a două acte juridice şi a unui aşa zis „acord simulatoriu”, dintre cele două acte juridice, în care unul creează o aparenţă pentru terţi, dar nu reprezintă voinţa reală a părţilor, având caracter public, dar „mincinos”, nereal, iar cel de al doilea act, care trebuie în mod necesar încheiat, înainte sau concomitent cu actul public, exprimă voinţa reală a părţilor, dar are un caracter ocult, prin crearea unei situaţii juridice ascunse terţilor.

De esenţa simulaţiei este acel acord simulatoriu prin care părţile urmăresc un scop ce poate fi perfect licit (caz în care dezvăluirea realităţii nu produce efecte vătămătoare) sau unul prin care se urmăreşte ocolirea unor dispoziţiile legale ce instituie norme imperative:  taxe, incapacităţi speciale de a da sau de a primi etc. , caz în care interesul fraudat poate fi unul de ordine publică şi care, din perspectiva părţilor, chiar ca şi sancţiune, impune menţinerea aparenţei create prin actul public.

De asemenea, este de esenţa simulaţiei ca toate părţile implicate să fie părtaşe la acordul simulatoriu, astfel încât, actul secret să devină opozabil tuturor.

Formele simulaţiei sunt:  simulaţia prin încheierea unui act public fictiv (ex:  o persoană simulază vânzarea unui bun urmărit în executarea silită, dar conform actului secret, în realitate nu s a vândut nimic); simulaţia prin deghizare (de ex:  se încheie public un contract de vânzare, dar în realitate actului secret este contractul de locaţiune); simulaţia prin interpunere de persoane, prin care în baza acordului simulatoriu, una dintre părţi ce dobândeşte drepturi sau îşi asumă obligaţii rămâne ascunsă în actul public, scopul putând fi unul inert juridic (păstrarea anonimatului unui binefăcător), după cum poate fi unul fraudulos, în adevăratul sens al cuvântului, urmărind prejudicierea statului ori ale unor persoane fizice sau juridice, terţi.

În prezenta cauză, potrivit susţinerilor reclamantului, interpunerea de persoane există pe fondul ajutorului pe care a vrut să îl acorde pârâtului de a beneficia de un teren pe care să îşi edifice lăcaşul de cult. Aşadar, nu ne aflăm într o situaţie în care pârâtul a încheiat un act cu o terţă persoană, ambii cunoscând că realul cumpărător este reclamantul, pentru a se putea reţine simulaţia.

Din întreg probatoriul administrat nu a rezultat existenţa actului secret, ci doar că reclamantul i a dat pârâtului o sumă pentru achiziţionare teren, fiind, în fapt, în situaţia unei donaţii. Reclamantul nu a dorit să cumpere pentru el acel bun, nu a urmărit niciodată să se evite eludarea unor dispoziţii legale sau să îi fie ascunsă reala identitate.

Mai mult, între părţi doar contractul secret ar produce efecte, însă sub condiţia ca acesta să fi fost încheiat cu respectarea condiţiilor de validitate (art. 1289 alin. 2 C. civ). Or, contractul invocat de reclamant ca fiind secret, nu există aşa cum s a motivat mai sus, iar acesta trebuia încheiat în forma autentică, având în vedere că avea ca obiect vânzarea unui bun imobil.

Conform interogatoriului luat reclamantului (f. 92–93), se observă că nu a existat nicio înţelegere secretă între el şi pârât ca acesta din urmă să cumpere terenul pentru reclamant (întrebarea 3), iar obiectele bisericeşti i au fost restituite deja reclamantului.

Conform interogatoriului luat pârâtului (f. 94–97), se observă că înţelegerea dintre părţi a fost de ajutor/sprijin financiar pentru ca pârâtul să aibă un lăcaş de cult unde să slujească, dar sprijinul ar mai fi fost acordat şi de alte persoane, nu doar de reclamant, iar sumele acordate nu ar fi fost cele din acţiune.

Conform martorului CC, propus de reclamant, audiat la termenul din 07.09.2021, reclamantul l a rugat pe acesta să îl ajute cu achiziţionarea unor materiale de construcţie din Tg Neamţ şi să le ducă la terenul pârâtului din Petru Vodă, precum şi cu transportul unor materiale din Iaşi către Petru Vodă. Acesta a declarat că nu ştie sub ce formă au fost luate acele materiale, dar că reclamantul i a dat o dată 2000 lei, altă dată 500 lei, pentru acele materiale. Nu a cumpărat niciodată din banii săi materiale şi nici din banii altora.

Aşadar, instanţa nu poate constata existenţa unui contract simulat prin interpunere de persoane, deoarece din tot probatoriul, mai ales din cele declarate de reclamant, sumele acordate, materialele cumpărate, ajutorul financiar au fost date pentru a l ajuta pe pârât, iar nu pentru a se încheia un contract de cumpărare secret.

Faţă de aceste motive, va respinge acţiunea în constatarea simulaţiei ca nefondată.

Apoi, în ceea ce priveşte constatarea că reclamantul este proprietarul terenului şi a construcţiilor, instanţa faţă de soluţia exprimată mai sus, va respinge şi acest capăt de cerere. Independent oricum de soluţia dată capătului de cerere privind constatarea simulaţiei, este de menţionat că din probatoriul administrat nu a rezultat că reclamantul a edificat sau a participat la edificarea acelor construcţii pentru sine, toate actele sale având scopul unei donaţii, liberalităţi.

În concluzie, instanţa va respinge ca nefondată acţiunea.

În temeiul art. 451–453 CPC, va obliga reclamantul la plata către pârât a sumei de 1000 lei cu titlu de onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul AA, CNP ....., domiciliat în Iaşi, , în contradictoriu cu pârâtul BB domiciliat în ……, jud. Neamţ, dar cu domiciliul ales în …..

În temeiul art. 451–453 Cod de procedură civilă, obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 1000 lei onorariu avocat cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se depune la Judecătoria Bicaz.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, astăzi, 21.09.2021.

Domenii speta

Spete similare