Ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 cp

Prin rechizitoriul nr. - din data de -, Parchetul de pe lângă Tribunalul  - a dispus trimiterea în judecată a inculpatului PM  pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 192 al. 2 Cod penal.

 În fapt, s-a reținut în esenţă  că inculpatul  PM  la data de -, în jurul orelor 13.54, a condus autoturismul marca Dacia Logan, pe DN 2B, între localitățile - si -, cu direcția de deplasare - – -, iar la km 83+300 m, a efectuat, în mod neregulamentar, manevra de depășire a autoutilitarei marca Mercedes din faţa sa, fără să se asigure, acroșând autovehiculul marca Peugeot condus de victima SM şi cauzând decesul acesteia.

(...)

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de -, judecătorul de cameră preliminară a respins  ca neîntemeiate cererile şi excepţiile formulate de inculpatul PM, constatându-se legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi dispunându-se  începerea judecăţii.

Inculpatul nu a  recunoscut comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa, astfel încât s-a procedat la efectuarea cercetării judecătorești.

Analizând  probatoriul administrat în faza de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești, instanța  a retinut  următoarele:

Ca situație de fapt,  organele de cercetare penală  au avut în vedere  că la data de -, în jurul orelor 13,54, inculpatul PM conducea auto Dacia Logan, cu numărul de înmatriculare -, pe DN 2B, între localitățile S si U, jud. Brăila, cu direcția de deplasare B – B. La un moment dat, a inițiat manevra de depășire a  autoutilitarei marca Mercedes cu număr de înmatriculare - condusă de martorul -, care rula înaintea sa, fără să se asigure.

În aceasta împrejurare, nu a sesizat prezența autoturismului marca Peugeot, cu număr de înmatriculare -, condus de numitul SM, angajat deja în depășirea autoturismului său. Autoturismul Peugeot a acroșat partea laterală stânga a autoturismului Dacia Logan, iar in urma coliziunii, conducătorii lor au pierdut controlul asupra direcției de deplasare.

Autoturismul marca Peugeot condus de victima SM a părăsit partea carosabilă prin dreapta, și s-a răsturnat într-un canal de irigații, în timp ce autoturismul Dacia Logan a ieșit de pe carosabil si s-a oprit pe spațiul verde,  dincolo de acostament. În urma accidentului a rezultat decesul conducătorului auto Peugeot - - - Somoiag Marcel.

În urmăririi penale, inculpatul PM a susținut că în după-amiaza zilei de -, se deplasa dinspre mun. Brăila, către localitatea - , jud. Brăila, la volanul auto Dacia Logan, cu numărul de înmatriculare -. Era însoţit de martorul -, concubinul soacrei sale. În jurul orelor 13,50 circula pe DN 2B, dinspre S, către U. Condițiile meteo erau favorabile, carosabilul uscat, traficul moderat. Drumul era în aliniament, si avea unele denivelări.

La un moment dat, drumul era în ușoară rampa (dâmb), iar mai în față era o zonă unde se efectuau lucrări de reabilitare a unui pod peste un canal de irigații. Acolo era un semafor, si se circula pe un singur sens. Înaintea sa, la circa 30 m, circula o autoutilitara cu prelata, iar fața ei, un autocamion. În spate nu era niciun autovehicul. Rula cu o viteza de aproximativ 90-95 km/h. Autoutilitara s-a angajat in depășirea autocamionului, apoi, imediat, a inițiat si el aceeași manevra. După ce a trecut de autovehiculul de mare tonaj, a observat ca autoutilitara a revenit pe sensul iniţial. Sesizând acest fapt, și-a continuat deplasarea pe sensul opus, cu intenția de a depăși autoutilitara. Autoturismul său era încadrat aproximativ pe mijlocul benzii corespunzătoare sensului invers de circulație, B-B. Când partea frontală a mașinii a trecut cu puțin de nivelul roților din spate ale autoutilitarei, a resimțit un soc la partea din spate, însoţit de un zgomot ca o bufnitura. Imediat, autoturismul s-a îndreptat cu fața către marginea din stânga părţii carosabile, si a realizat ca nu mai are control total asupra direcției. A frânat si a tras de volan spre dreapta, însă, in ciuda eforturilor sale, nu l-a mai putut redresa. Mașina a derapat si s-a îndreptat către marginea din dreapta părţii carosabile, oprindu-se dincolo de acostament, pe spațiul verde.

A coborât din mașina și a mers spre locul accidentului, pentru a se lamuri in legătură cu ce s-a întâmplat. În afară părţii carosabile, in partea dreapta, având in vedere sensul de mers B-B, in canalul de irigații, a văzut un autoturism marca Peugeot. S-a apropiat si l-a văzut pe șofer, aflat in stare de inconștiență. Imediat, au intervenit membrii unui echipaj medical de pe o ambulanta care trecea, întâmplător, prin zona. Au sosit apoi si lucrătorii de politie. Până la apariția acestora, nu a discutat cu vreo persoana de la fata locului, inclusiv șoferul autoutilitarei in depășirea căreia s-a angajat. A mai menționat ca nu a sesizat prezenta in trafic a auto Peugeot, nici in momentele premergătoare ale producerii accidentului, nici când a avut loc impactul. Nu știe ce manevra a intenționat sa efectueze conducătorul auto Peugeot, înainte de socul resimțit la partea din spate a mașinii sale. A observat urmele de frecare prezente la nivelul părţii stânga spate si celei laterale stânga spate a autoturismului, și, luând în considerare poziția acestuia pe carosabil, crede ca șoferul auto Peugeot nu ar fi avut spațiul necesar efectuării unei depășiri prin stânga.

Audiat fiind în cadrul cercetării judecătorești, la  termenul de judecată din data de -, inculpatul PM a arătat că la momentul respectiv, în timp ce  conducea autoturismul , în fața sa era o autoutilitară care a semnalizat stânga angajându-se în depășirea unui autocamion, iar în acel moment a semnalizat și el stânga inițiind aceeași manevră de depășire după ce în prealabil s-a asigurat. Autoutilitara a depășit camionul, a depășit și el camionul apoi a  așteptat autoutilitara să reintre pe banda din dreapta pentru ca el să poată continua depășirea. Autoutilitara a revenit pe banda de mers , el a continuat depășirea, a ajuns pe la jumătatea autoutilitarei, când a simțit o bubuitură la mașina sa,  care avea tendința să tragă stânga. A tras dreapta de volan, la un moment dat a scăpat mașina de sub control, mașina a luat-o spre stânga, a tras dreapta și au fost câteva momente în care nu a reușit să controleze mașina, a apăsat pedala de frână la maxim și a ieșit de pe partea carosabilă , spre câmp, mașina oprindu-se pe un dâmb existent în zona respectivă.

 A coborât din mașină și a mers pe jos înapoi pentru a vedea ce s-a întâmplat.

A constatat că mai multe mașini erau oprite, mașina implicată în accident era jumătate în apă și jumătate pe marginea canalului. A ajuns și poliția la locul respectiv, a fost întrebat ce s-a întâmplat. La fața locului era și șoferul autoutilitarei.

 A apreciat inculpatul că ceea ce s-a întâmplat a fost urmarea unei acțiuni de triplare și, din cele povestite ulterior de rudele victimei, la poliție a înțeles că aceasta era foarte grăbită. De asemenea ginerele victimei i-a spus la poliție că victima era agitată iar la acel moment se grăbea întrucât mama victimei era bolnavă.

La momentul impactului, mașina victimei nu avea airbergurile sărite. Poliția, la momentul la care a făcut măsurătorile, a cerut ajutorul unuia dintre martori, respectiv -.

Bubuitura auzită la momentul impactului s-a auzit în partea stângă-spate a mașinii.

Inculpatul a mai arătat  că  în acea zonă, drumul avea puține denivelări, nu era perfect drept,  iar  la momentul accidentului, drumul în zona respectivă nu era prevăzut cu parapeți, după accident fiind montați parapeții.

A mai precizat inculpatul  că în direcția de mers, pe șosea era o singură bandă, cu linie întreruptă; la momentul în care a auzit bubuitura nu a văzut ce s-a întâmplat în spate, el fiind atent în față, în direcția de mers spre înainte.  Autoturismul Peugeot l-a observat când a coborât din mașină pentru a merge să vadă ce s-a întâmplat. Nu a văzut autoturismul Peugeot, ci doar autoutilitara și camionul.

 La momentul respectiv se  afla în autoturism cu numitul -, care, la momentul impactului, s-a speriat și l-a întrebat ce se întâmplă.

A apreciat inculpatul  că lățimea șoselei respective permitea ca trei autovehicule să circule în paralel în condițiile în care nu existau parapeți.

A mai arătat inculpatul că după ce a depășit camionul, a continuat depășirea pentru a depăși și autoutilitara rămânând pe sensul opus de mers și s-a uitat în oglinda retrovizoare când a inițiat depășirea  și s-a asigurat. De asemenea, a mai arătat inculpatul că inspectorul de poliție, când făcea măsurătorile la locul faptei a zis că autoturismul Peugeot avea viteză  mare.

Martorul  -, audiat fiind în cursul urmăririi penale, a arătat că la data de -, a efectuat o cursă de transport cu autoutilitara Mercedes - - din mun. București, către mun. Galați. La întoarcere, a urmat ruta Galați - Brăila - Buzău - Urziceni - București.

În jurul orelor 13,50, circula pe DN 2B, tronsonul dintre localitățile S si U, jud. Brăila. După ce a ieșit din S, a depășit o benă si a continuat deplasarea, cu o viteza de circa 60-70 km/h. A mai parcurs aproximativ 2 km, iar când a privit în oglinda retrovizoare, a observat că din spate, se apropia un auto Dacia Logan, de culoare roșie. Acesta rula pe axul drumului, respectiv cu rotile din stânga pe banda corespunzătoare sensului invers de circulație, B-B, si cu cele din dreapta, pe sensul normal, B-B.

În momentul respectiv nu a remarcat prezenta unui alt autovehicul, între autoutilitara sa si auto Dacia Logan, ori in spatele acestuia. Apoi a revenit cu privirea către înainte. După aproximativ un minut sau două, a auzit un zgomot, provenind din spatele autovehiculului, ca un scârțâit provocat de frecarea a doua cauciucuri. A privit in oglinda, si a văzut auto Dacia Logan, ce părea sa-si fi pierdut stabilitatea, întrucât balansa stânga dreapta, pe carosabil. Autoturismul era pe banda corespunzătoare sensului invers de deplasare, B-B. În același timp, a observat si un auto Peugeot 206, de culoare gri, aflat pe acostamentul din stânga al DN 2B, potrivit sensului B-B, in partea laterala stânga spate a auto Dacia. Auto Peugeot rula cu rotile din partea stânga, în afara carosabilului, iar cu cele din dreapta, pe marginea benzii corespunzătoare sensului B-B. De asemenea, roțile directoare erau virate mult spre dreapta. A realizat ca auto Peugeot încerca sa revină, cu totul, pe carosabil, dar, în timpul manevrelor sale, lovea partea laterală stânga spate a auto Dacia Logan, care era împinsă către dreapta, spre axul drumului.

Acroșajul dintre cele doua autovehicule a continuat, cu mici intermitențe, pe o distanta considerabilă de drum, întrucât acel scârțâit s-a auzit in tot acest timp. Autoturismul Dacia Logan nu a virat in vreun moment spre acostamentul din stânga, ci si-a continuat deplasarea către înainte, balansându-se stânga-dreapta. La un moment dat, acesta a ajuns în dreptul cabinei autoutilitarei sale, si, pentru ca părea sa intre in coliziune cu aceasta, a frânat, până la oprire. Auto Dacia Logan, aflat într-un balans accentuat, l-a depășit, apoi a părăsit partea carosabila, ajungând in sântul din dreapta. Imediat după auto Dacia, a trecut, in viteza, prin fata autoutilitarei sale, si auto Peugeot, care a virat brusc, tot spre dreapta, ieșind in decor si răsturnându-se într-un canal.

A sesizat producerea accidentului, printr-un apel „112”, iar după sosirea organelor de politie, a asistat la cercetările efectuate la fata locului.

Pe parcursul acestora, si-a făcut apariția si ginerele conducătorului auto Peugeot. Tot in momentele respective a venit la el si conducătorul auto Dacia Logan, care l-a întrebat daca a văzut ce s-a întâmplat. I-a răspuns ca l-a văzut în timp ce intenționa sa depăşească autoutilitara. A continuat, spunându-i ca e nevinovat, întrucât șoferul auto Peugeot a făcut triplare.

Audiat fiind în cadrul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data de -, martorul  - a arătat că își  menține declarațiile în cursul urmăririi penale, acestea fiind corespunzătoare adevărului.

A arătat martorul că în ziua respectivă, la un  moment dat, în oglinda retrovizoare, a văzut undeva in depărtare autoturismul Dacia  Logan roșu, după care, la un moment dat, a auzit în stânga sa  un sunet ca si cum se frecau doua cauciucuri;  ulterior au ajuns in dreptul  său ambele mașini, respectiv Dacia Logan si Peugeot-ul condus de victima.

Martorul a arătat că Dacia Logan era în depășirea sa, iar Peugeot-ul era jumătate in sant, jumătate pe sosea. În acest moment, cele doua autoturisme se loveau.  Martorul a arătat  că la momentul când au ajuns in dreptul său, el a frânat brusc, Dacia a intrat in derapaj până s-a oprit pe marginea drumului, iar Peugeot-ul a traversat șoseaua prin fața sa si a intrat in canalul de irigații. A oprit autoutilitara, a sunat la 112, după care au venit organele de poliție. A observat ca conducătorul autoturismului Peugeot era oarecum sugrumat de centura de siguranță.

Autoturismul Dacia Logan era departe față de el și a sesizat ca era oarecum iesit pe contrasens, ca sa se asigure sa vadă daca vine ceva de pe contrasens.

Martorul a arătat că  autoturismul Peugeot nu l-a vazut decat cand era langa el. După ce soferul Daciei a coborat din masina, a sesizat ca acesta era speriat. La momentul cand s-a  uitat in oglinda retrovizoare si a vazut autoturismul Logan, nu a vazut și autoturismul Peugeot. Prezenta Peugeot- ului a sesizat-o cand se loveau partea dreapta față a Peugeot-ului cu stânga spate a Daciei Logan.

Martorul a declarat că nu  a vazut si nu poate aprecia daca Peugeot-ul a efectuat o manevra de triplare la momentul respectiv.

Când a sesizat cele doua masini, acestea s-au lovit de mai multe ori, nu o dată, una de cealaltă. Martorul a mai declarat că după ce a sesizat în oglinda retrovizoare, s-a  uitat si pe geamul masinii si a vazut cele relatate mai sus. Dupa ce  a pus el  frâna, a sesizat cum autoturismul Logan era in derapaj, a derapat până s-a oprit, iar din lateralul spate al Loganului a ieșit si autoturismul Peugeot si s-a dus in canalul de irigatii. Practic, Peugeot-ul a intrat intre Logan si autoutilitara, iar daca el nu frana, Peugeot-ul intra in el.

Martorul a arătat că nu poate aprecia vitezele avute de fiecare dintre cei doi conducători, el avea  viteza de aproximativ 70 km/h. Loganul, dupa ce a derapat, s-a oprit pe dreapta, in fața sa. El cand  franat, s-a lovit chiar in dreptul canalului de irigatii.

Martorul a arătat că nu își  amintește daca la momentul respectiv Loganul roșu efectuase semnalizarea corespunzătoare. Nu a sesizat daca a semnalizat sau nu. El s-a  uitat o singura data in oglinda retrovizoare la momentul cand l-a sesizat pe inculpat și era mult in spatele său.

Nu poate aprecia cu exactitate,dar  crede ca de la momentul cand l-a vazut in oglinda retrovizoare pe inculpat si pana la momentul cand i-a vazut pe cei doi, a trecut aproximativ un minut. Lățimea soselei nu permitea ca trei autovehicule sa circule in paralel. Cand l-a  vazut pe inculpat in oglinda retrovizoare, era la circa 10-15 mașini distanță față de el. Între el  si Logan nu a vazut nicio masina. Martorul a  apreciat că  la momentul in care l-a vazut pe inculpat in oglinda retrovizoare, acesta intenționa sa îl depășească pe el, care conducea un Mercedes Sprinter, o dubită și nu are cunoștință  cati cai putere, iar drumul era drept, nu era in rampă.

Martorul a mai arătat că daca ar fi fost in locul inculpatului la momentul respectiv, pentru a depasi o autoutilitara ca cea de mai sus, ar fi procedat la fel. De asemenea,  a mai arătat martorul că la momentul în care l-a văzut in oglinda retrovizoare  pe inculpat, nu l-a văzut pe acesta sa se deplaseze  când pe o banda, când pe alta.

În cursul urmăririi penale, martorul - ocupantul locului din dreapta față al auto Dacia Logan - -, a arătat  că la data producerii accidentului, se deplasa împreuna cu inculpatul PM, dinspre mun. Brăila, către orașul Ianca, destinația fiind localitatea sa de domiciliu, -

După ce au ieșit din satul S, inculpatul, aflat la volanul auto Dacia Logan - -, s-a angajat in depășirea unei autoutilitare, iar in acel moment au fost loviți de un alt autoturism, în partea laterala stânga.

Inculpatul a încercat sa redreseze mașina, însă după 20-30 m parcurși pe carosabil, aceasta a ieșit in câmp. Au coborât, si au văzut un auto Peugeot, cu numărul de înmatriculare -, căzut într-un canal pentru irigații, aflat in zona din spate, la circa 10-15 m. Șoferul acestuia a rămas încarcerat in interior, fiind ulterior scos de echipajul SMURD.

Ulterior, la -, martorul a făcut unele completări. Astfel, a precizat ca in momentele premergătoare ale producerii accidentului, inculpatul era atent la drum, si conducea regulamentar. A arătat ca nu a remarcat prezenta auto Peugeot, in spatele auto Dacia Logan, în momentele de dinaintea evenimentului. În acest context, a afirmat ca, atât după accident, cat si la sediul Serviciului Rutier Brăila, l-a auzit pe ginerele conducătorului auto Peugeot spunând ca socrul sau „era ca Schumacher”, si îi plăcea viteza. Din acest motiv, si anume pentru ca a venit in viteza, nu a sesizat apariția, din spate, a autoturismului menționat.

Fiind întrebat daca manevra de depășire a autoutilitarei, inițiata de inculpat, a fost una efectuata corespunzător, regulamentar si in condiții de deplina siguranța, martorul - a menționat ca autoutilitara se afla in fata, la cca 50 m, iar la un moment dat s-a angajat în depășirea unui autocamion.

Inculpatul PM a inițiat si el aceeași manevra, de depășire a autocamionului, după ce, in prealabil, s-a asigurat si a semnalizat.

A depășit autocamionul si, fără sa revină pe banda normala de circulație, auto Dacia Logan a continuat sa ruleze pe banda destinata sensului invers de circulație, cu intenția de a depăși si autoutilitara. În momentul in care numitul PM a inițiat manevra de depășire a autocamionului, autoutilitara revenise deja pe sensul iniţial de deplasare, înaintea autocamionului.

Solicitându-i-se să explice cum a survenit acroșajul dintre auto Peugeot - -, condus de SM, si auto Dacia - -, condus de PM, martorul a declarat ca atunci când auto Dacia depășise autoutilitara, fiind la mica distanta de aceasta, pe banda corespunzătoare sensului invers de circulație, a resimțit socul unui acroșaj destul de puternic, la partea stânga spate. Imediat, mașina in care se afla a intrat in tangaj, stânga-dreapta. Inculpatul PM a căutat sa o redreseze, manevrând volanul si frânând totodată, dar nu a reușit sa mențină autoturismul pe carosabil. Acesta a ieșind in decor, prin dreapta, si a ajuns in șanțul de pe marginea drumului.

Martorul a mai arătat ca, după accident, a observat urmele imprimate de rotile auto Peugeot, pe acostamentul din stânga, potrivit sensului B-B. A aproximat ca aceste urme aveau o lungime de circa 18 m. Nu a sesizat si urme de frânare ale auto Peugeot. A adăugat ca, in momentele imediat anterioare producerii coliziunii, precum si in timpul acesteia, auto Peugeot circula cu rotile din stânga pe acostamentul de pe aceeași parte, având in vedere direcția sa de deplasare. După părerea sa, conducătorul auto Peugeot a efectuat o manevra de triplare. A apreciat ca auto Peugeot rula cu viteza ridicata, întrucât mașina in care se afla a fost lovita in roata stânga spate.

Audiat fiind în  cursul cercetării  judecătorești la  termenul de judecată din data  de - martorul - a arătat că își menține  declarația dată în cursul urmăririi penale aceasta fiind corespunzătoare adevărului.

La momentul respectiv era în autoturismul condus de către inculpatul P, pe locul din dreapta, moment în care în fața lor  era un tir; o autoutilitară a depășit acel camion, moment în care și inculpatul, după ce în prealabil s-a asigurat și a semnalizat, a depășit camionul după care a demarat și acțiunea de depășire a autoutilitarei, moment în care a simțit o izbitură în roata stângă spate. După acea izbitură mașina inculpatului a intrat în tangaj, ieșind din decor în partea dreaptă ajungând în șanțul de pe marginea drumului.

Până să ajungă în șanț , martorul a  arătat că  văzut nicio secundă mașina care i-a  lovit.

Roțile din stânga ale mașinii victimei erau în afara părții carosabile și a sesizat că pe o distanță de 15-20 m nu erau urme de frâne. Mașina victimei a părăsit șoseaua.

Martorul a arătat că el este șofer profesionist și din punctul său de vedere inculpatul a condus regulamentar fiind atent la drum. La poliție când a fost a auzit de la ginerele victimei faptul că socrul său era ca Schumacher și îi plăcea viteza.

Din punctul său de vedere martorul a apreciat că  conducătorul autoturismului Peugeot a efectuat o manevră de triplare foarte riscantă, aceasta fiind cauza accidentului.

Martorul  a  arătat că personal nu a văzut ca victima să fi efectuat această manevră de triplare, este doar părerea sa personală. Referindu-se strict la carosabil, martorul a  arătat că porțiunea de drum nu permitea efectuarea unei manevre de triplare. A văzut că șoseaua era liberă în spatele mașinii noastre întrucât se mai uita din când în când în spate. Era în depășirea dubiței la momentul când au fost loviți din partea stângă.

Martorul - audiat fiind în  cursul urmăririi penale- a arătat ca a plecat către locul producerii accidentului, imediat după ce a aflat despre acesta. A ajuns relativ repede, si a discutat cu lucrătorii de politie care desfăşurau activitățile specifice. A întrebat în ce împrejurări a avut loc evenimentul, si i s-a explicat ca, potrivit declarațiilor ocupanților celuilalt autoturism implicat, marca Dacia Logan -, socrul sau ar fi efectuat „o triplare”, manevră în urma căreia auto Peugeot, condus de el, a intrat in coliziune cu auto Dacia, apoi a părăsit carosabilul si s-a răsturnat într-un canal de irigații. A rămas surprins de situația expusa, întrucât a constatat ca DN 2B avea doar o singura banda de circulație pe fiecare sens de mers, iar acostamentul era destul de îngust si nu permitea efectuarea unei asemenea manevre.

A văzut, apoi, auto Peugeot -, aflat in canalul de irigații. Totodată, a observat si auto Dacia Logan, de culoare roșie, staționat pe banda corespunzătoare sensului B-B. S-a apropiat si a sesizat prezenta unor urme de cauciuc, ramase pe bara, aripa si portiera de pe partea stânga spate. Știa ca pneurile autovehiculului condus de socrul sau erau puțin mai late, si ieșeau in exteriorul caroseriei. A realizat ca urmele respective s-au imprimat prin frecarea rotii auto Peugeot, de partea laterala stânga spate a auto Dacia. A discutat cu șoferul acestuia, si l-a întrebat ce s-a întâmplat. Persoana respectivă i-a spus ca nu știe de unde a apărut socrul sau, si a afirmat, de asemenea, ca, „știi cum e, atunci când faci o depășire, te uiți in fața”. A rămas șocat, auzind aceasta explicație. Nu i-a mai dat si alte detalii.

A rămas la locul evenimentului până la finalizarea activităților desfășurate de lucrătorii de politie, apoi i-a însoţit la sediul Serviciului Rutier Brăila, pentru întocmirea actelor corespunzătoare. A adăugat ca socrul sau parcurgea des acel traseu, întrucât se deplasa la mama sa, in localitatea -, jud. Brăila. Cunoștea bine traseul, era prudent si disciplinat in trafic, iar mașina pe care o conducea nu-i permitea sa efectueze manevre de depășire periculoase, de genul unei triplări.

Audiat fiind în cursul cercetării judecătorești la termenul de judecată din data de  -, martorul - și-a menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale, declarând în esență aceleași aspecte.

Din cuprinsul procesului verbal de cercetare la faţa locului rezultă că evenimentul s-a petrecut la km 83+300 m, într-o zonă cu drum în aliniament si fără denivelări. Sensurile de circulație erau delimitate prin marcaj longitudinal simplu,  discontinuu. Lăţimea carosabilului în locul producerii evenimentului rutier este de 7,10 metri, fiind mărginită în partea dreaptă, privind dinspre sensul de mers B – B, de un acostament de 0,90 metri, format din pământ, urmat de câmp, la o diferență de nivel de un metru.

 În accident au fost implicate doua autovehicule, autoturismul marca Peugeot 206, cu numărul de înmatriculare -, condus de numitul SM, ce a fost găsit într-un canal pentru irigații, aflat în partea dreaptă a DN 2B, la 9,30 m distanta de carosabil. Mașina avea caroseria tasată, fiind distrusă în proporție de 80 %. Partea din spate se afla în apa, iar cea frontală, pe mal, orientată oblic, spre sosea. Șoferul autoturismului era încarcerat in habitaclu, si nu prezenta semne vitale.

Celălalt autoturism, marca Dacia Logan -, a fost condus de inculpatul PM. Se afla în afara părţii carosabile, pe malul șanțului din dreapta, potrivit sensului B-B, in poziție oblica fata de axul DN 2B, cu partea spate spre sosea. De la roata stânga spate, până la marginea carosabilului, s-a măsurat distanta de 1,80 m. Autovehiculul prezenta avarii la nivelul părților laterale, afectate fiind pragul de pe partea stânga, aripile si portierele atât de pe fata, cat si de pe spate.

Doar auto Dacia Logan a fost apt pentru efectuarea verificării tehnice, constatându-se ca era într-o stare corespunzătoare din acest punct de vedere.

Pe partea carosabila, în partea din spate a auto Dacia Logan, au fost identificate doua urme de rulare-derapare, cu originea pe sensul de mers B-B, una lunga de 12 m, cu punctul de plecare aflat la 1,30 m fata de marginea benzii, iar cealaltă cu lungimea de 2,60 m, ce pornea de la o distanta de 3,60 m fata de punctul de origine al primei urme, si se continua pe acostamentul sensului B-B.

De asemenea, la 10,60 m distanţă de canalul pentru irigații, a fost identificata o urma de derapare, cu lățimea de 1,70 m si lungimea de 19 m, care pleca de la nivelul carosabilului, pana la canal. La 16,40 m distanta de aceasta, pe partea carosabila, mai erau doua urme de frânare-derapare, paralele, cu originea pe marginea din stânga părţii carosabile, si punctul terminus la 1,70 m, respectiv 2,40 m fata de acostamentul din stânga.

Inculpatul PM a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ.

Concluziile raportului medico-legal de necropsie nr. -, emis de SML Brăila, relevă ca „moartea numitului SM a fost violentă. Ea s-a datorat insuficientei cardio - respiratorii acute, consecutive hemoragiei interne, apărută în cadrul unui politraumatism cu ruptura de aorta toracică. Leziunile constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire de corpuri dure, în interiorul unui autovehicul, în cadrul unui accident rutier. Moartea poate data din -. Sângele recoltat de la cadavru nu conține alcool”.

În cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto şi a unui supliment de expertiză, în urma cărora au rezultat următoarele concluzii :

Viteza de deplasare a auto Peugeot -, condus de numitul SM , a fost de 105,95 km/h, iar a celui Dacia Logan -, de 113 km/h. Totuși, expertul a făcut următoarele precizări suplimentare: auto Peugeot a înregistrat viteza de cca. 106 km/h, în momentul în care au început sa se imprime urmele de frânare; cu siguranță, înainte de momentul respectiv, viteza a fost mai mare. În privința auto Dacia Logan, nu exista suspiciunea ca ar fi avut o viteza superioara valorii stabilite. In perioada in care a intervenit frecarea dintre cele doua autoturisme, la un moment dat, vitezele au fost egale, valoarea fiind de 113 km/h.

Cauzele producerii accidentului s-au datorat nerespectării unui cumul de reguli. S-a apreciat ca nu se poate demonstra daca inculpatul PM a semnalizat intenția de efectuare a manevrei de depășire, iar in cazul in care a făcut-o, daca șoferul auto Peugeot, SM, a observat sau a ignorat acest lucru.

Totuși, s-a stabilit cu certitudine, ca auto Dacia era in poziție oblică față de auto Peugeot, si orientata spre stânga. Expertul a conchis ca auto Dacia Logan - a intrat in depășirea autoutilitarei Mercedes -, condusa de martorul -, in timp ce auto Peugeot - GL era deja pe sensul opus de circulație, in dreptul auto Dacia, pe care-l depăşea.

Coliziunea dintre cele doua autoturisme a avut loc in punctul de origine al urmelor de frânare imprimate de rotile auto Peugeot, respectiv pe acostamentul din stânga, având in vedere sensul său de mers.

Pericolul de accident a apărut în zona din spatele urmelor menționate mai sus, unde inculpatul a initiat manevra de depășire a autoutilitarei.

Posibilitățile de evitare: inculpatul PM putea sa împiedice producerea evenimentului, daca observa auto Peugeot, în partea stânga. El putea sa sesizeze prezenta acestuia, în partea extremă stânga a câmpului sau vizual, daca ar fi avut privirea îndreptată către înainte, dar ar fi putut auzi si zgomotul produs de motorul mașinii, la viteza de 110 km/h. Inculpatul putea sa reducă viteza si sa se apropie ușor de autoutilitara.

Conducătorul auto Peugeot, SM, putea evita, la rândul sau, (coliziunea laterala, daca efectua o manevra hotărâtă de frânare, atunci când a sesizat ca auto Dacia a început deplasarea către stânga. El nu a putut corecta traiectoria de deplasare, spre partea dreapta, după ce autoturismul sau a ieșit din contactul cu auto Dacia, întrucât mașina era deja in derapare.

Din suplimentul de expertiza efectuat pentru a se răspunde la întrebările formulate de reprezentantul părţii responsabile civilmente şi în vederea stabilirii, urmare audierii suspectului si reaudierii martorilor - si -, a eventualelor schimbări ce ar fi putut apărea în ceea ce privește unele constatări inițiale ale expertului.

În esența, expertul a susținut ca nu survin modificări in ceea ce privește dinamica producerii accidentului. De asemenea, răspunsurile la celelalte întrebări nu au adus nimic nou fata de constatările inițiale ale expertului.

În cadrul cercetării judecătorești, la solicitarea apărătorului inculpatului ,  în cauză a fost întocmită o expertiză tehnică auto  prin  care -a stabilit printre altele că viteza autoturismului condus  de inculpat, în momentele premergătoare accidentului era de aproximativ 90-95 km/h, iar  viteza  autoturismului condus de victimă era de 90-95 km/h.

Accidentul  putea  fi evitat dacă inculpatul PM respecta regimul de viteză maximă stabilit pentru acel sector de drum (DN 2B = 90 km/h ) în afara localității , dacă se asigura corespunzător înaintea schimbării direcției de mers în vederea pătrunderii pe sensul opus și executării depășirii autoutilitarei (acesta trebuia să verifice prin întoarcerea capului spre stânga în scopul verificării prezenței unui autovehicul în unghiul mort al oglinzii exterioare stânga) și dacă executa o manevră de frânare și aducere a autoturismului pe sensul său de mers după primul contact cu autoturismul Peugeot lăsând posibilitatea de terminare a manevrei de depășire în care era angajat conducătorul acestui autoturism.

Totodată, expertul a arătat că accidentul putea fi evitat dacă  victima SM respecta regimul de viteză maximă pentru DN 2B în afara localității ( 90 km/h ), dacă executa o manevră de frânare puternică urmată de revenirea pe sensul său de mers în momentul in care a sesizat pătrunderea pe contrasens a autoturismului Dacia Logan.

Accidentul putea fi evitat dacă se respectau următoarele dispoziții legale : art.45 pct.2. din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (care are următorul conținut : conducătorul vehiculului care se angajează in depășire trebuie sa se asigure ca vehiculul care circula in fata sau in spatele lui nu a initiat o asemenea manevra);  art. 48 din OUG 195/2002 (care are următorul conținut conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță) și art. 118 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 ( care are următorul conținut : conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat: să se asigure că acela care îl urmează sau îl precedă nu a semnalizat intenția începerii unei manevre similare și că poate depăși fără a pune în pericol sau fără a stânjeni circulația din sens opus; să semnalizeze intenția de efectuare a depășirii; conducătorul de vehicul care urmează să fie depășit este obligat: să nu mărească viteza de deplasare ; să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile sau a benzii pe care se deplasează),

Expertul tehnic asistent din partea  inculpatului-,  a  concluzionat  că victima  SM a creat pericolul de accident. Neatentia si modul imprudent in care s-a angajat conducătorul autoturismului Peugeot -,  în apropiere cu autoturismul sau de partea spate stanga a autoturismului Logan - cu intentia de depășire —triplare a fost cauza accidentului. Victima putea  evita accidentul daca se asigura la apropierea de partea spate a autoturismului Logan care inițiase manevra de depășire si se angaja in depășire doar atunci cand era sigur ca depășirea se face fără pericole, adică daca respecta prevederile legale referitoare la paragraful „Depasirea” din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, modificata si republicata si prevederile legale referitoare la „Viteza si distanta dintre vehicule". 

Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul inculpatului a solicitat  în  principal  să se dispună achitarea inculpatului PM, în temeiul disp. art. 16 lit. c Cod procedură penală  arătând, în esență, că  din probele administrate  în cauză nu a rezultat că decesul  victimei a survenit ca urmare a vreunei acțiuni  directe a inculpatului  și nu se poate susține  fără dubiu  că  inculpatul nu s-ar fi asigurat și, mai mult decât atât,  astfel cum a  arătat expertul parte, culpa  în producerea accidentului aparține victimei.

În subsidiar, apărătorul inculpatului  a  solicitat ca în situația în care se  va  stabili vinovăția inculpatului, să  se dispună condamnarea  acestuia la o pedeapsă  cu închisoarea, iar ca modalitate de  executare  să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării.

Raportat la probatoriile administrate în cauză instanța  apreciază însă că s-a  dovedit pe deplin  vinovăția  inculpatului în comiterea  infracțiunii de ucidere din culpă  reținută în sarcina  sa, astfel încât cererea de achitare nu poate fi primită.

Astfel,  din ambele rapoarte de expertiză întocmite  în cauză a rezultat  că accidentul s-a produs ca urmare a neasigurării inculpatului atunci cand a efectuat manevra de depasire a autoutilitarei aflate în fața sa, acroșând astfel autoturismul condus de SM  ce se afla deja in depășire regulamentara pe banda sensului opus de mers.

Prin ambele rapoarte de expertiza s-a retinut ca inculpatul nu a respectat prevederile art. 45 alin. 2 din O.U.G 195/2002, art. 118 alin. 1 lit. a din OUG 195/2002, art. 119 din O.U.G 195/2002 si art. 121 alin. 1 din O.U.G 195/2002, dispoziții care reglementează obligatia conducatorului auto de a se asigura, atunci cand intenționează sa efectueze o depasire, ca vehiculul care circula in fața sau in spatele său nu a initiat o astfel de manevra, precum si obligatia de a nu mari viteza de deplasare si de a circula cat mai aproape de marginea carosabilului atunci cand este depasit.

În ceea ce il privește pe SM, în primul raport de expertiză s-a  concluzionat că acesta  putea evita accidentul dacă  respecta  disp. art. 48, art. 121 alin. 1 din O.U.G 195/2002  , iar în  cel de-al doilea raport s-a  menționat  că accidentul putea fi evitat dacă  victima SM respecta regimul de viteză maximă pentru DN 2B în afara localității ( 90 km/h ), dacă executa o manevră de frânare puternică urmată de revenirea pe sensul său de mers în momentul în care a sesizat pătrunderea pe contrasens a autoturismului Dacia Logan.

Instanța  constată astfel că din  conținutul ambelor rapoarte de expertiză rezultă că  cauza generatoare a pericolului de producere a accidentului a fost reprezentată de faptul ca inculpatul PM nu s-a asigurat înainte de a se angaja in depășirea autoutilitarei Mercedes -, la volanul căreia se afla martorul. 

Pe de altă parte, având în vedere constatările expertului, referitoare la vitezele de deplasare ale celor două autoturisme implicate în accident, se constată că ambele rulau cu viteza destul de ridicată, peste limita maxima admisa pe sectorul respectiv de drum (90 km/h).

Ținând cont ca viteza auto Dacia Logan a fost de 113 km/h- în primul raport, respectiv 90-95 km/h în al doilea raport,  se poate deduce ca auto Peugeot, aflat în depășirea sa, avea o viteză superioară- astfel cum s-a  și reținut în cuprinsul rapoartelor de expertiză. 

După cum au stabilit ambele rapoarte de expertiză  întocmite în cauză, victima SM ar fi putut evita producerea accidentului dacă frâna in momentul in care a sesizat ca autoturismul Dacia Logan a început deplasarea spre stânga.

 Manevra de frânare ar fi fost, însă, eficientă şi sigură, doar în cazul în care viteza de circulație a auto Peugeot ar fi fost una adaptată, corespunzătoare. 

Circulând cu viteza ridicată, neadaptată la condițiile de drum si trafic, si efectuând o manevra imprudenta, riscanta, numitul SM  a dovedit un comportament neconform cu normele legale privind circulația pe drumurile publice.

Prezumtiva manevra de „triplare”, ce ar fi constat in depășirea efectuata de către auto Peugeot, condus de numitul SM, a auto Dacia Logan, angajat, la rândul sau, in depășirea autoutilitarei Mercedes- susținuta de inculpatul PM si martorul -, nu poate  fi  avută în vedere de către instanță, având în vedere  că aceasta nu a rezultat din materialul probator administrat în cauză, neavând astfel suport  probator, această apărare reprezentând în fapt  o modalitate  pentru ca  inculpatul să justifice cumva urmările accidentului. 

Astfel fiind,  raportat la  aspectele  anterior menționate, urmare coroborării  probatoriilor administrate în cauză, instanța apreciază că raportat la  toate constatările  expuse, instanța apreciază ca atât inculpatul PM, cât şi victima Somoiag Marcel sunt responsabili pentru producerea accidentului  într-o proporție de 75% în ceea ce-l privește pe inculpat și 25%  în ceea ce o privește  pe victimă.

Față de aspectele anterior  amplu detaliate, instanța va aprecia  că în cauză  concluziile expertului tehnic asistent din partea  inculpatului-,  în sensul că  victima  SM  a creat exclusiv pericolul de accident,  nu au suport probator,  urmând  a fi înlăturate, pentru toate  motivele  mai sus menționate, cu consecința reținerii culpei comune  a inculpatului și a victimei, în proporția anterior  precizată.

În drept, fapta inculpatului PM constând în aceea că, la data de -, în jurul orelor 13.54, a condus autoturismul marca Dacia Logan, pe DN 2B, între localitățile S si U, cu direcția de deplasare B – B, iar la km 83+300 m, a efectuat, în mod neregulamentar, manevra de depășire a autoutilitarei marca Mercedes din faţa sa, fără să se asigure, acroşând autovehiculul marca Peugeot condus de victima SM  şi cauzând decesul acesteia, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal.

Față de  probatoriile amplu detaliate și descrise  anterior, analizând și coroborând  actele şi lucrările dosarului, mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești, instanţa constată că s-a probat neîndoielnic săvârșirea infracțiunii de către inculpat,  situația de fapt fiind dovedită cu următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la fata locului şi planşe foto, raportul medico-legal de necropsie nr. -, emis de SML Brăila pe numele victimei decedate SM, raportul de expertiza tehnica auto si suplimentul de expertiza- întocmite în  cursul urmăririi penale și raportul de expertiză întocmit în cursul cercetării judecătorești, declarațiile martorilor -, - si -- audiați atât  în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești,  declarațiile inculpatului PM.

 Sub aspectul laturii obiective, elementul material este constituit de uciderea din culpă a victimei SM ca urmare a nerespectării dispoziţiilor  legislației privind circulația pe drumurile publice, și anume dispozițiile art. 45 alin. 2 din OUG 195/2002 rep, art. 118 alin. 1, lit. „a” din OUG 195/2002 rep, art. 119 din OUG 195/2002 rep,  art. 121 alin. 1 din OUG 195/2002 rep.

Urmarea imediată este reprezentată de decesul victimei  SM .

Legătura de cauzalitate este reprezentată de raportul cauză-efect ce există între elementul material şi decesul victimei.

Sub aspectul laturii subiective, vinovăţia îmbracă forma culpei fără prevedere, având în vedere că  inculpatul nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să-l prevadă.

 Având în vedere aceste aspecte, instanţa reţine că fapta dedusă judecăţii a fost dovedită, fiind dovedită şi vinovăţia inculpatului în săvârşirea acesteia,  constatându-se astfel, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat.

La individualizarea pedepsei la care urmează să fie condamnat inculpatul, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal,  respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, pe de o parte, instanţa reţine că inculpatul se află la primul conflict cu legea penala, este căsătorit, are doi copii, locuieşte și muncește în Italia, este bine integrat în familie şi comunitate, având  posibilităţi reale de îndreptare.

Pe de altă parte, instanţa are în vedere starea de pericol creată pentru valorile ocrotite de legea penală – generată de nerespectarea dispoziţiilor legale privind relaţiile sociale referitoare la respectarea dreptului la viaţă al persoanei şi cele referitoare la conceptul de siguranţă a traficului rutier, reliefată de împrejurările şi modalitatea concretă de comitere a faptelor, urmarea produsă, respectiv gravitatea rezultatului produs – decesul unei persoane.

Având în vedere toate argumentele expuse mai sus, urmează ca în baza art. 396 alin. 2 Cod procedură penală să se dispună condamnarea inculpatului pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă, faptă prev. şi ped. de art. 192 alin.  2 din Codul penal, la pedeapsa închisorii orientată către minimul prevăzut de lege, aceasta  fiind  de natură a conduce la îndeplinirea scopului preventiv-educativ al pedepsei.

Având în vedere vârsta şi lipsa antecedentelor penale, instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi realizat şi fără privare de liberate, pedeapsa în sine reprezentând un avertisment serios pentru ca inculpatul să conştientizeze pericolul social al conduitei sale.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa va reţine dispoziţiile art.  91 Cod penal, conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei lui pentru o perioadă determinată.

Instanţa consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, condamnarea din prezenta sentinţă fiind de  2 ani închisoare iar inculpatul nu are antecedente penale, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului și şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Pentru aceste motive, în baza art. 192 alin.  2 din Codul penal va condamna pe inculpatul PM la pedeapsa de 2 ani  închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 91 din Codul penal va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 din Codul penal, care se calculează de la data  rămânerii definitive  a prezentei hotărâri.

În baza art. 93 alin. 1 din Codul penal va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 al. 2 lit. b  Cod penal pe durata termenului de supraveghere se va impune inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 al. 3 Cod penal va  obliga  inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei -  -  pe o perioadă de 60 zile.

În temeiul art. 91 al. 4 Cod  penal instanţa va atenţiona inculpatul asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va comite alte infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța constată că numitele -, s-au constituit părți civile în cauză cu suma de  câte  500.000 lei  fiecare, în susținerea acestor cereri fiind audiați martorii  . Totodată , părțile civile au solicitat plata  cheltuielilor de judecată în sumă  de  suma de 4732,19 lei .

Serviciul de Ambulanță Județean Brăila a  comunicat instanței la data de  - (data înregistrării adresei la registratură), faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 431,50 lei.  Raportat la  data când  s-a  comunicat constituirea de parte civilă, respectiv  după data de - - când  s-a început cercetarea  judecătorească, instanța,  în baza art. 20 al. 1, 4 Cod procedură penală va  respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă  exercitată în cauză de partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean Brăila.

În privința despăgubirilor acordate părților civile pentru infracțiunea de ucidere din culpă, instanţa va avea în vedere  dispoziţiile art. 86 Cod procedură penală conform cărora persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal şi se numeşte parte responsabilă civilmente.

Aşa cum a rezultat din verificările efectuate în cauză, la data evenimentului, autoturismul Dacia Logan - -, proprietatea numitului -, beneficia de polița de asigurare de răspundere civila auto RCA, emisa de S.C. EUROINS ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE S.A., cu valabilitate in perioada 08.06 - 07.12.2017.

În raport de răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, o răspundere generală şi legală (în baza art. 1357 şi urm. Cod civil), răspunderea asiguratorului este o răspundere contractuală care intervine numai în baza poliţei de asigurare şi numai în limita plafonului prevăzut de lege (fiind vorba despre răspunderea civilă pentru daunele produse de autovehicule asigurate conform asigurării civile auto obligatorii).

Răspunderea asiguratorului este una obiectivă, asiguratorul fiind un garant care este pus în situaţia de a răspunde civil pentru fapta altei persoane, în vederea acoperirii prejudiciilor cauzate victimelor de către vehiculul asigurat şi totodată operează în baza unei convenţii civile (poliţa de asigurare) în vederea protejării patrimoniului persoanei care s-a asigurat în acest fel şi care ar fi responsabilă de prejudiciul cauzat prin fapta proprie.

La angajarea răspunderii civile şi la stabilirea în concret a modalităţii de plată a despăgubirilor se va avea în vedere şi art. 54 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România conform căruia:  în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienţi forţaţi.

La rândul lor dispoziţiile art. 2223 alin 1 şi 2 Cod civil prevăd că în cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii faţă de terţele persoane prejudiciate şi pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, iar asigurătorul poate fi chemat în judecată de persoanele păgubite în limitele obligaţiilor ce îi revin acestuia din contractul de asigurare.

Văzând cele mai sus analizate, instanţa va obliga în primul rând pe asiguratorul de răspundere civilă, în limita asigurată de acesta, în limita plafonului legal, conform contractului de asigurare, urmând ca numai pentru ce depăşeşte limita asigurată, să fie obligat inculpatul singur.

Astfel fiind, la plata despăgubirilor civile în legătură cu infracţiunea de ucidere din culpă, urmează a fi obligat în prezentul proces penal numai asiguratorul singur, în limita plafonului legal.

În măsura în care despăgubirea a fost plătită de către societatea de asigurări către partea civilă şi aceasta nu acoperă integral prejudiciul suferit, pentru diferenţă aceasta are dreptul să obţină despăgubiri de la autorul prejudiciului, potrivit dreptului comun în materie.

În privinţa daunelor morale solicitate de părțile civile instanţa reține că  în principiu, dauna morală este definită ca fiind orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributele personalităţii (Rene Savatier, La theorie des obligations, Dalloz, 1967, pag. 344).

Jurisprudenţa a lăsat locul unor aprecieri rezonabile şi echitabile de natură să ofere o anumită satisfacţie compensatorie pentru prejudiciul moral suferit.

 Cuantificarea prejudiciului moral nu este supus unor criterii legale de determinare, ci este apreciat de instanţe în raport de consecinţele negative suferite de către cei implicaţi, de valorile morale lezate şi măsura în care le-a fost afectată situaţia familială sau profesională. Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor strâns legate de fiinţa umană, cum sunt sănătatea, integritatea fizică, demnitatea, intimitatea vieţii private şi a oricăror alte drepturi cu caracter nepatrimonial.

 Însă, cuantificarea prejudiciului moral, este subordonată condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs părţii lezate, reglementată prin art. 41 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 

În analiza cererii de acordare a daunelor, titularul unei astfel de cereri nu trebuie să dovedească prejudiciul moral sub aspect valoric, ci doar să aducă un minim de argumente şi indicii din care să rezulte afectarea sa de natură a conduce la concluzia prejudicierii sale morale.

Stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudicii aduse integrităţii fizice şi onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectivă din partea judecătorului care, însă, trebuie să aibă în vedere anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecăţii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite și să aprecieze intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.

Toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale, urmând  a  se avea în vedere totodată și gradul de culpă reținut în cauză în producerea accidentului (pentru inculpat 75%, pentru victimă 25%).

Având în vedere ca între partile civile - si victima SM s-a dovedit că a existat o legătură afectiva puternica, acordarea de daune morale  reprezintă o măsură justă, menită sî le ofere o satisfacție de ordin moral susceptibilă de a le alina durerea provocată de pierderea intempestivă a defunctului SM, a cărui dispariție fizica s-a produs în condiții neașteptate.

Instanţa constată însă că suma de 500.000 lei  solicitată de fiecare dintre  părțile civile cu titlu de daune morale - apare ca fiind o sumă disproporţionată și nerezonabilă și, față de toate cele ce preced, statuând în echitate, în lipsa unor criterii legale, instanţa apreciază  că suma de 150.000 lei pentru fiecare reprezintă o justă satisfacţie acordată părţilor civile cu titlu de daune morale. Totodată, se vor admite pretențiile civile  solicitate de părțile civile cu titlu de  cheltuieli de judecată.

Prin urmare, raportat la gradul de culpă comună reținut în cauză, astfel cum a  fost anterior  menționat pretenţiile părţilor civile vor fi reduse proporţional cu gradul de culpă, după cum urmează:

În baza art. 25 Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală şi art. 1357 Cod civil, art. 1391 Cod civil raportat la art. 54 din Legea nr. 136/1995, va admite în parte acțiunea civilă exercitată de părțile civile, sens în care va  obliga partea responsabilă civilmente S.C. EUROINS  România Asigurare-Reasigurare S.A București să le achite acestora - cu titlu de daune morale, câte 112.500 lei pentru  fiecare, plus  dobânzile legale calculate  de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri până la efectuarea plății.

 În temeiul art. 276 Cod procedură penală, va obliga partea responsabilă civilmente S.C. EUROINS  România Asigurare-Reasigurare S.A București să achite suma de 3549,14 lei  către părțile civile -  (cu titlu de cheltuieli de judecată).

În baza art. 274 al. 1 Cod procedură penală va obliga  inculpatul PM la plata sumei de  2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 1400 lei reprezintă  cheltuieli judiciare aferente fazei de urmărire penală).

Domenii speta

Spete similare