PENAL.Loviri sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice, distrugere

Loviri sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice, distrugere

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. .../P/2021, din 01.07.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, înregistrat la această instanţă la data de 02.07.2021, sub nr. ..../200/2021, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului CF, pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violente, prev. și ped. de art. 193 alin. 2 CP, distrugere, faptă prev. și ped. de art. 253 alin. 1 CP și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 CP, toate cu aplic. art. 38 alin. 2 CP și ultimele două (distrugere și tulburarea ordinii și liniștii publice) cu aplic. art. 77 lit. a) CP, a inculpatului CCD, pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere, faptă prev. și ped. de art. 253 alin. 1 CP și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 CP, ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 CP și art. 77 lit. a) CP, şi a inculpatului SBC, pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, faptă prev. și ped. de art. 193 alin. 2 CP, distrugere, faptă prev. și ped. de art. 253 alin. 1 CP și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 CP, toate cu aplic. art. 38 alin. 2 CP și ultimele două (distrugere și tulburarea ordinii și liniștii publice) cu aplic. art. 77 lit. a) CP.

În actul de sesizare s-a reţinut că, inculpatul CF, la data de 12.06.2021, a lovit-o cu pumnii pe persoana vătămată NRG, care a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 4-5 zile de îngrijire medicală, i-a distrus geamurile și caroseria autoturismului acesteia, cu numărul de înmatriculare BZ ... ...., tulburând ordinea și liniștea publică, prin actele de amenințare și de violență îndreptate împotriva acesteia.

Despre inculpatul CCD s-a reţinut că la data de 12.06.2021 a distrus caroseria autoturismului persoanei vătămate NRG, cu numărul de înmatriculare BZ ... ...., tulburând ordinea și liniștea publică, prin actele de amenințare și de violență, îndreptate împotriva acesteia.

S-a mai reţinut că inculpatul SBC, la data de 12.06.2021 a lovit-o cu pumnii și cu picioarele pe persoana vătămată NRG, care a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 4-5 zile de îngrijire medicală, i-a distrus caroseria autoturismului acesteia, cu numărul de înmatriculare BZ .... ...., tulburând ordinea și liniștea publică prin actele de amenințare și de violență îndreptate împotriva acesteia. 

Prin încheierea nr. ... din 19.08.2021, în procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. 1 CPP, a constatat legalitatea sesizării instanţei cu/prin rechizitoriul nr. ..../P/2021, din 01.07.2021, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului CF, pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violente, prev. și ped. de art. 193 alin. 2 CP, distrugere, faptă prev. și ped. de art. 253 alin. 1 CP și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 CP, toate cu aplic. art. 38 alin. 2 CP și ultimele două (distrugere și tulburarea ordinii și liniștii publice) cu aplic. art. 77 lit. a) CP, a inculpatului CCD, pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere, faptă prev. și ped. de art. 253 alin. 1 CP și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 CP, ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 CP și art. 77 lit. a) CP, şi a inculpatului SBC, pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, faptă prev. și ped. de art. 193 alin. 2 CP, distrugere, faptă prev. și ped. de art. 253 alin. 1 CP și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 CP, toate cu aplic. art. 38 alin. 2 CP și ultimele două (distrugere și tulburarea ordinii și liniștii publice) cu aplic. art. 77 lit. a) CP, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul  menţionat.

În cauză, persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 11.100 lei daune materiale reprezentând contravaloarea distrugerilor aduse autoturismului şi 188.900 lei reprezentând daune morale.

Inculpaţii CF şi SBC, la întrebarea instanţei, formulată în temeiul art. 374 alin. 4 CPP au declarat că recunosc în totalitate faptele reţinută în actul de sesizare a instanţei şi au solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Inculpatul CCD a precizat că recunoaşte doar infracţiunea de tulburare a ordinii şi liniştii publice, nu şi pe cea de distrugere.

Instanţa, aplicând dispoziţiile art. 375 alin. 1 CPP a audiat inculpaţii, care au recunoscut săvârşirea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată aşa cum sunt descrise în actul de sesizare a instanţei.

Instanţa a audiat şi pe inculpatul CCD care a recunoscut doar comiterea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice prev şi ped de art. 371 CP.

În cauză, la cererea părţilor de a nu se readministra tot probatoriul, au fost administrate nemijlocit doar probele în latură civilă, audierea inculpatului CCD, audierea persoanei vătămate NRG şi probele depuse de persoana vătămată în legătură cu infracţiunea de distrugere nerecunoscută de inculpatul CCD.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, respectiv, proces-verbal de cercetare la fața locului, filele 49-68; declarație persoana vătămată, filele 70-76; certificat medico-legal nr. .../14.06.2021, fila 82; proces-verbal de examinare fizică a persoanei vătămate, filele 83-88; deviz privind autoturismul marca Seat aparținând persoanei vătămate, fila 92; declarații inculpat CF, filele 96-97, 100-101; declarații inculpat CCD, filele 111-112, 115-116; declarații inculpat SBC, filele 125-126, 130-132, declarație martor ZT, filele 170-172; declarație martor MCG, filele 174-176; declarație martor CCA, filele 178-179; declarație martor ŞDM, filele 180-181; declarație martor ULA, filele 182-183; declarație martor FV, filele 185-186; declarație martor FMV, filele 188-189; declarație martor TBE, filele 191-192; declarație martor PGM, filele 194-195; proces-verbal de vizionare a înregistrărilor video, filele 212-213; audierea nemijlocită a inculpatului CCD, audierea nemijlocită a persoanei vătămate NRG, înregistrări video depuse la dosar; precum şi alte înscrisuri, instanţa reţine următoarele:

În fapt, persoana vătămată NRG este deținătorul unui canal de Youtube, fiind cunoscut opiniei publice la nivel local și național sub pseudonimul de AB.

Pe acest canal, persoana vătămată postează diferite clipuri video pe care le înregistrează fie cu telefoanele mobile proprietate personală, fie cu alte dispozitive și în care surprinde diferite fapte de încălcare a legii, în diverse domenii de activitate, solicitând autorităților statului luarea măsurilor legale ce se impun.

Astfel, la data de 12.06.2021, persoana vătămată a luat hotărârea de a se deplasa pe Valea Slănicului din jud. Buzău, pentru a înregistra imagini în localitățile Săpoca și Cernătești, privind comercializarea ilegală de păsări vii de persoane din aceste localități.

În jurul orei 18:30, persoana vătămată a plecat singură de pe raza mun. Buzău, cu autoturismul marca Seat, culoare roșie, cu nr. de înmatriculare BZ-....-....,  deţinut în coproprietate cu soţia sa, pe care l-a condus pe D.J. 203 K, până pe raza com. Săpoca, jud. Buzău.

Ajungând pe raza acestei localități, în jurul orei 19:00, persoana vătămată a oprit autoturismul pe marginea părții carosabile a D.J. 203 K, în dreptul unui imobil, în fața căruia, pe domeniul public, erau expuse spre comercializare păsări vii.

În acest context, persoana vătămată a intrat în discuții cu inculpatul ŞBC, prezent în zonă, care i-a confirmat faptul că păsările expuse spre vânzare îi aparțin, discuția dintre aceștia vizând și prețul de vânzare al acestora.

În continuarea discuției, pe care persoana vătămată a înregistrat-o audio/video cu telefonul mobil și camera video, montată pe bordul autoturismului, aceasta i-a precizat inculpatului că se va deplasa pe raza com. Cernătești, aflată în imediata vecinătate a acestei localități, unde ar cunoaște că o persoană mai comercializează păsări vii, pentru a verifica dacă prețul de vânzare al păsărilor este mai avantajos, scopul persoanei vătămate nefiind acela de a achiziționa păsări vii, ci de a surprinde o presupusă comercializarea ilegală a acestora.

Inculpatul ŞBC i-a precizat persoanei vătămate faptul că locația din com. Cernătești, unde se mai comercializează pui vii, aparține unchiului său, inculpatul CF și că acesta are aceleași preturi de vânzare ca el.

Având în vedere scopul real al deplasării, persoana vătămată s-a deplasat totuși cu autoturismul său pe raza com. Cernătești, sat Cernătești, jud. Buzău, a oprit în zona locuinței inculpatului CF, unde a observat că în spațiul public erau expuse spre vânzare păsări vii, a efectuat mai multe fotografii cu telefonul mobil, pentru a putea dovedi o posibilă activitate ilegală apoi și-a continuat deplasarea, căutând o zonă unde să întoarcă autoturismul și să revină pe raza mun. Buzău, unde domiciliază.

După ce a parcurs o distantă de câțiva zeci de metri, persoana vătămată a observat în oglinda retrovizoare faptul că în urma sa, pe partea carosabilă a D.J. 203 K, se aflau inculpații CF și ŞBC, care gesticulau din brațe, persoana vătămată înțelegând că cele două persoane i se adresau și că aceștia ar fi intenționat să discute cu el.

Persoana vătămată nu a oprit autoturismul și a continuat deplasarea, însă după câțiva metri, în zona magazinului Cernica din localitate, a fost depășit de autoturismul marca Volvo, cu nr. de înmatriculare BZ-...-...., care a oprit în fata sa, pe axul longitudinal al drumului, fiind obligată să oprească.

Din autoturismul marca Volvo au coborât inculpații ŞBC, care avea calitatea de conducător auto și inculpatul CF, pasager pe scaunul dreapta față, care s-au îndreptat către autoturismul persoanei vătămate, adresând injurii și amenințări cu acte de violență la adresa acesteia, au lovit în repetate rânduri cu pumnii și picioarele în caroseria și geamurile autoturismului persoanei vătămate, inculpatul CF a distrus cu mâinile oglinda retrovizoare din partea lateral stânga, iar după ce persoana vătămată NRG a pus în mișcare autoturismul, inculpatul CF a distrus geamul lateral stânga spate de la portbagajul acestuia.

În timp ce persoana vătămată conducea autoturismul pe D.J. 203 K, către localitatea Beceni, ajungând pe raza satului Zărnești-de-Slănic, com. Cernătești, jud. Buzău, pe diferite segmente de drum, a fost depășit de două ori de autoturismul marca Volvo, condus de inculpatul ŞBC, care de fiecare dată a oprit autoturismul în zona mediană a drumului, cu scopul vădit de a determina persoana vătămată să oprească, însă de fiecare dată aceasta a reușit să-și continue deplasarea prin manevră de ocolire și prin manevră de întoarcere, aceasta conducând autoturismul către mun. Buzău, timp în care a și apelat telefonic organele de poliție prin SNUAU-112, sesizând faptele descrise mai sus.

După întoarcerea autoturismului către mun. Buzău, persoana vătămată și-a continuat deplasarea pe DJ 203 K, parcurgând mai mulți kilometri, însă în momentul în care a ajuns pe raza satului Valea Puțului, com. Săpoca, jud. Buzău, pe sectorul de drum aflat în reabilitare, unde circulația se desfășoară doar pe sensul de mers către mun. Buzău, a fost nevoită să oprească, întrucât banda de mers era ocupată de autoutilitara marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare BZ-....-...., culoare albă, condus de martorul CCA (frate de mamă al inculpatului ŞBC), care circula din sens opus, în autoutilitară aflându-se în calitate de pasager și martorul MCG, cumnatul conducătorului auto.

Urmare a acestui fapt, persoana vătămată a întors din nou autoturismul către loc. Cernătești, însă a observat că partea carosabilă era blocată de autoturismul marca Volvo, din care au coborât inculpații ŞBC și CF, aceștia adresând injurii și amenințări la adresa sa, inculpatul CF spărgând cu o piatră geamul lateral stânga față de la autoturismul persoanei vătămate în momentul în care aceasta a demarat și a reușit să treacă pe lângă inculpați și pe lângă autoturismul marca Volvo, continuându-și deplasarea către localitatea Beceni.

După manevra de ocolire a autoturismului marca Volvo, persoana vătămată și-a continuat deplasarea către localitatea Beceni, iar în momentul în care a ajuns pe raza satului Cernătești, com. Cernătești, jud. Buzău, a observat că în dreptul locuinței inculpatului CF, partea carosabilă a D.J. 203 K era ocupată aproape în întregime de autoturismul marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare VN-...-...., staționat perpendicular pe axa mediană a drumului.

De asemenea, persoana vătămată a observat că lângă acest autoturism se afla inculpatul CCF, care gesticula din brațe și încerca să-l oprească.

Sub imperiul stării de temere, persoana vătămată a ocolit autoturismul marca Mercedes prin viraj la stânga și apoi prin viraj la dreapta, însă în momentul în care a revenit pe banda sa de mers, a fost acroșat pe partea lateral dreapta de autoturismul marca Volvo, condus în același sens de mers de inculpatul ŞBC, aflat în urmărirea sa.

În urma evenimentului rutier a rezultat avarierea celor două autoturisme, pagubele materiale fiind menționate în procesul-verbal de cercetare la fața locului.

Ulterior persoana vătămată NRG a condus autoturismul pe D.J. 203 K, până în satul Manasia, com. Cernătești, jud. Buzău, loc în care s-a intersectat cu o autospecială de poliție, sesizată de Dispeceratul I.P.J .Buzău, pentru a interveni la eveniment, fapt pentru care persoana vătămată a oprit și a întors autoturismul, pe care l-a staționat în spatele autospecialei de poliție, oprită la rândul ei ca urmare a observării în trafic a apelantului.

Patrula de serviciu care a intervenit la eveniment, formată din agent șef adjunct de poliție ŞDM și agent de poliție ULA, ambii din cadrul I.P.J.-Buzău Secția 2 Poliție Rurală Beceni, au chestionat pe scurt apelantul cu privire la cele întâmplate, persoana vătămată relatându-le pe scurt incidentul, descriind și caracteristicile autoturismelor care l-au urmărit și blocat în trafic.

În urma datelor furnizate de apelant, agent șef adjunct de poliție ŞDM a instituit un filtru rutier, în care a oprit mai multe autovehicule, care circulau din ambele sensuri, printre acestea aflându-se și autoturismul marca Volvo, care a oprit și s-a poziționat în spatele autoturismului persoanei vătămate.

După oprirea autoturismului marca Volvo, din acesta a coborât singur inculpatul ŞBC, care a fost legitimat de polițist și care l-a chestionat cu privire la cele întâmplate.

În timp ce organul de poliţie purta discuții cu inculpatul ŞCB, pe partea carosabilă, în spatele autoturismului persoanei vătămate, din sensul de mers Buzău-Cernătești, spre autoturismul persoanei vătămate s-au apropiat inculpații CF și CCD, care se deplasau pe jos și care au ajuns în zona respectivă cu autoturismul marca Mercedes, cu nr. VN-....-...., condus de martorul CCA (nepotul de soră al inculpaților CF și CCD) și în care se mai afla în calitate de pasager martorul MCG.

Cei doi inculpați au început să adreseze injurii și amenințări la adresa persoanei vătămate, care se afla la volan în interiorul autoturismului său, inculpatul CF s-a poziționat lângă portiera stânga față a acestui autoturism, pe care a încercat să o deschidă și, profitând de faptul că geamul de la această portieră era spart, a lovit de mai multe ori persoana vătămată cu pumnii și palmele în zona feței.

Concomitent, inculpatul CCD a sărit cu picioarele pe capota autoturismului persoanei vătămate, provocând avarii la nivelul aripii stânga față, iar după ce a coborât, s-a îndreptat spre portiera stânga față, a pătruns cu partea superioară a corpului în interior, încercând să agreseze cu brațele persoana vătămată, însă a fost împiedicat și îndepărtat de polițistul prezent la fața locului, în acest timp inculpatul CF aflându-se pe marginea drumului, încercând să adune pietre cu care să agreseze persoana vătămată.

Pentru împiedicarea continuării acțiunilor violente, agent șef adjunct de poliție ȘDM s a intervenit și a încercat să îi îndepărteze cu brațele pe inculpații CF și CCD, care între timp s-au poziționat la portiera stânga față, însă, fiind depășit numeric și fizic, nu l-a putut împiedica pe inculpatul ŞBC să lovească persoana vătămată cu pumnul în față și apoi de două ori cu piciorul în aceeași zonă a corpului.

Pentru a scăpa de agresiune, persoana vătămată a demarat cu autoturismul său, fiind însoțit de autospeciala de poliție până la sediul Secției I de Poliție Rurală Mărăcineni, unde a formulat plângere penală prealabilă împotriva celor trei inculpați pentru comiterea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și distrugere.

Situația de fapt expusă mai sus reiese atât din declarația persoanei vătămate, înregistrările audio/video puse la dispoziție de aceasta și pe care le-a înregistrat cu telefonul mobil și camera de bord a autoturismului, consemnate în procesul-verbal de vizionare, cât și din declarațiile inculpaţilor şi a martorilor prezenţi la diferite etape ale activităţii ilicite a inculpaţilor.

Din vizionarea imaginilor stocate pe cele 3 suporturi optice tip DVD, primele două depuse de persoana vătămată și cel de-al treilea cuprinzând imaginile înregistrate de dispozitivele din dotarea polițistului, înregistrate în intervalele orare 19:09:19-19:11:18, 19:11:19-19:13:43 și 19:43:59-19:56:16, rezultă că acțiunile de violență fizică au fost exercitate explicit de inculpatul CF, (persoană care, în timp ce se afla pe raza satului Valea Puțului, com. Săpoca, jud. Buzău, a spart cu piatra geamul lateral stânga față a autoturismului, cioburile rezultate fiind proiectate pe corpul persoanei vătămate, iar pe raza satului Manasia, com. Cernătești a lovit-o cu pumnul pe persoana vătămată prin geamul lateral stânga fată) și de inculpatul ŞBC (persoană care, pe raza satului Manasia, com. Cernătești, jud. Buzău, a lovit-o cu pumnul și apoi cu piciorul în față persoana vătămată).

Rezultatul acțiunilor violente ale inculpaților CF și ŞBC este cert, întrucât din imaginile depuse la dosarul cauzei reiese că în urma agresiunii, persoana vătămată prezintă leziuni traumatice evidente la nivelul feței (escoriații și tumefacții), aceste leziuni traumatice fiind constatate și în urma examinării fizice a persoanei vătămate.

Pe parcursul cercetărilor, persoana vătămată NRG a depus la dosarul cauzei certificatul medico-legal nr. .../14.06.2021, emis de S.J.M.L.-Buzău, din care rezultă că în urma actelor de violență exercitate de cei doi inculpați a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un nr. de 4-5 zile de îngrijire medicală, leziunile de violență nepunându-i viața în pericol.

De asemenea, leziunile traumatice menționate în certificatul medico-legal se coroborează cu declarațiile persoanei vătămate NRC, ale martorului ZT și cu imaginile puse la dispoziție de persoana vătămată, atât în ceea ce privește localizarea cât și în ceea ce privește mecanismul de producere al acestora.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de distrugere, rezultatul acțiunii inculpatului CF a fost acela de distrugere a geamurilor laterale partea stângă și ale oglinzii retrovizoare, partea stângă de la autoturismul persoanei vătămate, săvârșite în împrejurările descrise mai sus, precum și avarii la caroseria autoturismului, iar acțiunile inculpaților CCD și ŞBC au avut drept rezultat avarierea caroseriei autoturismului persoanei vătămate.

În cursul urmăririi penale inculpatul CF a negat comiterea faptelor reținute în sarcina sa, arătând faptul că nu a agresat-o fizic în niciun fel pe persoana vătămată și nici nu i-a provocat distrugeri autoturismului acesteia.

De asemenea, a mai precizat că nu a observat dacă ceilalți doi inculpați au agresat-o pe persoana vătămată sau dacă au provocat distrugeri la autoturismul în cauză.

Inculpatul CF a recunoscut doar că a urmărit-o în trafic pe persoana vătămată pentru a-i cere explicații referitoare la reportajele pe care le-a făcut și în urma cărora i s-a produs un prejudiciu material.

Inculpatul CCD nu a recunoscut faptul că a agresat-o fizic pe persoana vătămată și nici că i-a provocat distrugeri la autoturismul acesteia.

A recunoscut doar că a încercat să o blocheze în trafic și a urmărit-o apoi pe raza comunei Cernătești cu un autoturism, cu scopul de a-i cere explicații pentru reclamațiile făcute la adresa lor, însă nu a provocat distrugeri la autoturismul persoanei vătămate nici măcar în momentul în care a sărit cu picioarele pe capota acestuia.

Inculpatul ŞBC a recunoscut parțial comiterea infracțiunilor reținute în sarcina acestuia.

În cursul judecăţii inculpaţii au revenit asupra poziţiei procesuale şi au recunoscut comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, astfel cum au fost descrise în actul de sesizare, cu o singură excepţie. Inculpatul CCD  nu a recunoscut comiterea infracţiunii de distrugere.

Cu privire la infracţiunea de distrugere nerecunoscută, instanţa l-a audiat nemijlocit pe inculpatul CCD, iar acesta a precizat că starea de fapt este cea care a fost descrisă în rechizitoriu, doar că săritura acestuia pe maşina persoanei vătămate nu a putut crea avarii la autoturism. Acesta a precizat că la dosar nu există probe din care să rezulte că i-a provocat avarii la autoturismul persoanei vătămate şi că se poate observa din imagini că nu există avarii la capota vehiculului.

Persoana vătămată a fost audiată nemijlocit şi a precizat că nu mai ţine mine cu exactitate, dar are şi va depune la dosar probele din care rezultă că inculpatul a provocat avarierea autoturismului când a sărit pe acesta.

Din filmările depuse din nou la dosar de persoana vătămată şi din fotografiile depuse în cursul judecăţii se observă că inculpatul execută acel salt pe partea din faţă a autoturismului, la intersecţia dintre capota motor şi aripa stângă faţă. Din înregistrarea video se observă că inculpatul este desculţ, iar la aterizare acesta utilizează călcâiul. Sunetul care însoţeşte aterizarea, conform înregistrării video este unul puternic. Locul în care inculpatul aterizează cu călcâiul este locul ce se observă şi în fotografii, mai exact lângă intersecţia aripii stânga faţă şi a capotei motor.

În modalitatea în care inculpatul execută saltul se observă că acesta doreşte să aterizeze pe capotă cu întreaga greutate, fiind şi o persoană solidă, deoarece saltul pe autoturism nu era singura variantă în care se putea ajunge la persoana vătămată. Nu în ultimul rând, din fotografiile depuse la dosar şi efectuate imediat după incident, se observă fără echivoc, că în zona în care inculpatul a aterizat cu piciorul, aripa stânga faţă, este înfundată datorită greutăţii la aterizare.

Şi existenţa infracţiunii de distrugere comisă de inculpatul CCD este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Cu privire la circumstanţa atenuantă a provocării pe care au invocat-o inculpaţii şi prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a) CP, instanţa reţine că aceasta trebuia solicitată pe calea schimbării de încadrare juridică în momentul în care s-a pus întrebarea dacă mai există alte cereri.

Cu toate acestea, instanţa o va analiza şi va reţine că solicitarea inculpaţilor de a se reţine această circumstanţă atenuantă este total nefondată, ba chiar este în contradicţie cu starea de fapt reţinută şi circumstanţele comiterii faptelor.

Instanţa reţine că în niciun caz nu poate fi vorba despre o provocare comisă de persoana vătămată la adresa inculpaţilor prin violenţă, atingere gravă a demnităţii inculpaţilor sau alte acţiuni ilicite grave, aşa cum solicită textul art. 75 alin. 1 lit. a) CP, în condiţiile în care inculpaţii au supus persoana vătămată, timp de aproximativ o oră, la un proces intens de terorizare, inclusiv prin lovirea vehiculului persoanei vătămate cu vehiculul condus de inculpatul ŞBC, prin blocarea circulaţiei pe drumurile publice prin parcarea vehiculelor perpendicular pe axul drumului, şi toate culminând inclusiv cu lovirea persoanei vătămate de faţă cu organele de poliţie, ca şi când acestea nici nu erau la faţa locului.

În cauză nu există provocare, în schimb, se putea pune în discuţie existenţa unor alte infracţiuni, respectiv infracţiunea de împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice, prev şi ped de art. 339 alin. 3 CP, dar existenţa acestei infracţiuni (una sau mai multe) nu a fost cercetată de organele de urmărire şi nu face obiectul judecăţii.

În drept, faptele săvârşite de inculpatul CF întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de lovire sau alte violente, prev. și ped. de art. 193 alin. 2 CP, distrugere, faptă prev. și ped. de art. 253 alin. 1 CP și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 CP, toate cu aplic. art. 38 alin. 2 CP și ultimele două (distrugere și tulburarea ordinii și liniștii publice) cu aplic. art. 77 lit. a) CP.

Circumstanţa agravantă prev de art. 77 lit. a) CP a fost reţinută în încadrarea juridică a infracţiunilor de distrugere deoarece unitatea spaţio temporală în care s-a produs distrugerea autoturismului persoanei vătămate include contribuţia concomitentă a celor trei inculpaţi, fiind astfel îndeplinită cerinţa prevăzută de lege, respectiv infracţiunea comisă de trei sau mai multe persoane împreună. Acelaşi aspect este reţinut şi pentru infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice. Neexistând vreo condamnare definitivă pentru vreuna dintre cele trei infracţiuni până la comiterea acestora, s-a reţinut existenţa concursului de infracţiuni prev de art. 38 CP.

În urma aplicării cauzei de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzută de art. 396 alin. 10 CPP, limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe sunt cuprinse între 4 luni şi 3 ani şi 4 luni închisoare sau amendă, iar pentru infracţiunea de distrugere şi cea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, limitele sunt cuprinse între 2 luni şi 1 an şi 4 luni.

Faţă de situaţia de fapt şi de drept reţinută, instanţa, reţinând faptul că vinovăţia inculpatului a fost dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil, va dispune condamnarea acestuia.

Astfel, în baza art. 396 alin. 1 şi 2 CPP raportat la art. 193 alin. 2 CP, cu aplicarea art. 396 alin. 10 CPP, instanţa îl va condamna pe inculpatul CF, la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe în dauna persoanei vătămate NRG, faptă din data de 12.06.2021.

Tot cu privire la inculpatul CF, în baza art. 396 alin. 1 şi 2 CPP raportat la art. 371 CP, cu aplicarea art. 396 alin. 10 CPP şi art. 77 lit. a) CP, instanţa îl va condamna la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă din data de 12.06.2021.

Pentru infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, instanţa, în baza art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) CP va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 2 ani, ce urmează a fi executată în condiţiile art. 68 CP.

Faţă de pedeapsa complementară aplicată şi ţinând cont de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) CP, instanţa va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Tot cu privire la inculpatul CF, instanţa, în baza art. 396 alin. 1 şi 2 CPP raportat la art. 253 alin. 1 CP, cu aplicarea art. 396 alin. 10 CPP şi art. 77 lit. a) CP, îl va condamna la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, faptă din data de 12.06.2021.

La stabilirea şi dozarea pedepselor pentru infracţiunile comise, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 CP şi anume: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Cu privire la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, instanţa reţine că aceasta are o gravitate medie spre mică faţă de limitele speciale de pedeapsă stabilite de legiuitor atunci când a analizat pericolul social abstract. Ceea ce prezintă gravitate, şi care a dus şi la stabilirea pedepsei de 1 an şi 4 luni închisoare, este pericolul concret al infracţiunii de loviri sau alte violenţe, pericol dat de circumstanţele comiterii faptei. Inculpatul CF a aplicat lovituri victimei cu pumnul şi cu palmele în timp ce organul de poliţie instituise acel filtru şi încerca să se lămurească ce s-a petrecut. Inculpatul nu a ţinut niciun moment cont de prezenţa organelor de poliţie şi a continuat asaltul asupra persoanei vătămate chiar şi atunci când organul de poliţie încerca să îl oprească. Autoritatea pe care o reprezintă organele statului nici nu contează pentru acest inculpat, doar fuga a scăpat-o pe persoana vătămată de loviturile inculpaţilor CF şi ŞBC, persoană vătămată care se aştepta ca într-un stat democratic şi civilizat, locuitorii săi să recunoască autoritatea organelor de forţă.

În urma loviturilor primite persoana vătămată a suferit leziuni care pentru vindecare au avut nevoie de 5 zile de îngrijiri medicale. Gravitatea unei fapte nu trebuie privită pe un şablon fix ţinând cont doar de numărul de zile de îngrijiri medicale, şi din acest motiv instanţa reţine că pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare este proporţională cu infracţiunea de loviri sau alte violenţe în modalitatea şi circumstanţele comiterii de către inculpat.

În legătură cu infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, instanţa reţine că acţiunile inculpatului au stârnit indignarea nu doar a persoanelor prezente, dar odată adus la cunoştinţă comportamentul inculpatului, acestea au stârnit indignare la nivel naţional. Şi această infracţiune prezintă gravitate concretă prin modalitatea de comitere, inculpatul continuând activitatea de agresiune, presărată cu expresii jignitoare şi injurii, asupra persoanei vătămate în prezenţa organelor de poliţie şi în timpul încercării acestora de a stopa activitatea infracţională. Pentru acest motiv instanţa reţine că pedeapsa de 1 an închisoare este proporţională.

Faţă de natura infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, de comportamentul inculpatului care a dus la comiterea infracţiunii şi de impactul social, pe lângă această pedeapsă principală se impune şi aplicarea pedepsei complementare şi cea accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Perioada de 2 ani pentru pedeapsa complementară este una suficientă.

În ceea ce priveşte infracţiunea de distrugere, instanţa reţine că inculpatul în mod nemijlocit a produs pagube autoturismul persoanei vătămate atunci când acesta se baricadase în autoturism în încercarea de a scăpa de furia nestăvilită a inculpatului. Acţiunile inculpatului au provocat pagube însemnate autoturismului şi a fost exercitată într-o unitate spaţio temporală îndelungată, acesta exercitând actele de violenţă asupra autoturismului atunci când vedea că nu poate ajunge la persoana vătămată. Pentru aceste considerente instanţa reţine că pedeapsa de 1 an închisoare este proporţională.

Cele trei infracţiuni au fost comise anterior existenţei vreunei condamnări definitive pentru vreuna dintre ele, motiv pentru care în baza art. 38 alin. 1 CP instanţa va constata că cele trei infracţiuni deduse judecăţii sunt concurente între ele. Faţă de existenţa concursului de infracţiuni, instanţa urmează a le contopi conform art. 39 alin. 1 lit. b) CP şi va stabili pedeapsa de bază cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare la care va adăuga sporul obligatoriu şi fix de 1/3 din pedepsele concurente, respectiv 8 luni închisoare. Astfel, inculpatul va avea de executat rezultantă de 2 ani închisoare.

Potrivit art. 45 alin. 1 şi 5 CP, dacă pe lângă una dintre pedepsele componente ale rezultantei s-au aplicat pedepse complementare şi accesorii, acestea vor fi aplicate pe lângă pedeapsa rezultantă a concursului, astfel că instanţa, în baza art. 45 alin. 1 şi 5 CP, pe lângă pedeapsa rezultantă a concursului de infracţiuni de 2 ani închisoare, va aplică şi pedeapsa complementară şi pedeapsa accesorie, iar inculpatul va avea de executat pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) CP de interzicere a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durata de 2 ani în condiţiile art. 68 CP, precum şi pedeapsa accesorie de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa reţine că inculpatul prezintă o periculozitate concretă, la fel cum şi faptele comise în modalitatea aleasă de inculpat sunt grave. Totuşi, instanţa reţine că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea în regim privativ, dar se impune o supraveghere a inculpatului, motiv pentru care va da eficienţă dispoziţiilor prevăzute de art. 91 şi urm. CP, dispunând suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Instanţa reţine că actuala condamnare constituie un avertisment serios pentru ca inculpatul să nu mai săvârşească alte infracţiuni în viitor. În ceea ce priveşte durata termenului de supraveghere, faţă de gravitatea faptelor şi de circumstanţele reale de comitere, instanţa reţine că termenul de supraveghere trebuie stabilit la durata sa maximă, respectiv 4 ani.

Se vor  impune inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. 1 CP, astfel încât pe durata termenului de supraveghere va trebui să: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Buzău, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b CP, instanţa reţine că cea mai potrivită obligaţie este cea de a impune inculpatului să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, pentru a-l ajuta să înţeleagă consecinţele şi gravitatea faptelor sale.

Având în vedere că inculpatul a fost de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii şi faţă de faptul că aceasta este obligatorie în cazul în care se dispune suspendarea executării pedepsei, în baza art. 93 alin. 3 CP, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei Cernăteşti, pe o perioadă de 120 de zile. Durata maximă de 120 de zile a fost aleasă pentru a se realiza o individualizare cât mai corectă, ţinând cont de gravitatea faptei prin modalitatea de comitere, şi necesitatea ca inculpatul să conştientizeze consecinţele faptelor sale.

În baza art. 404 alin. 3 CPP va atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

Inculpatul se află sub măsura preventivă a controlului judiciar, dar faţă de soluţia la care a ajuns instanţa, în baza art. 399 şi 404 alin. 4 CPP urmează a se dispune revocarea măsurii controlului judiciar. Această soluţie este executorie conform art. 399 alin. 4 CPP şi cu cale de atac doar odată cu fondul.

În cursul procesului penal inculpatul CF a fost reţinut în data de 13.06.2021 şi arestat preventiv din data de 14.06.2021 şi până în 21.07.2021. Instanţa va constata această privare de libertate care potrivit art. 72 CP va fi dedusă din pedeapsă dacă aceasta va deveni executabilă în regimul prevăzut de art. 60 CP, respectiv executarea efectivă.

În drept, faptele săvârşite de inculpatul ŞBC întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de lovire sau alte violente, prev. și ped. de art. 193 alin. 2 CP, distrugere, faptă prev. și ped. de art. 253 alin. 1 CP și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 CP, toate cu aplic. art. 38 alin. 2 CP și ultimele două (distrugere și tulburarea ordinii și liniștii publice) cu aplic. art. 77 lit. a) CP.

Aşa cum s-a reţinut şi anterior, circumstanţa agravantă prev de art. 77 lit. a) CP a fost reţinută în încadrarea juridică a infracţiunilor de distrugere deoarece unitatea spaţio temporală în care s-a produs distrugerea autoturismului persoanei vătămate include contribuţia concomitentă a celor trei inculpaţi, fiind astfel îndeplinită cerinţa prevăzută de lege, respectiv infracţiunea comisă de trei sau mai multe persoane împreună. Acelaşi aspect este reţinut şi pentru infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice. Neexistând vreo condamnare definitivă pentru vreuna dintre cele trei infracţiuni până la comiterea acestora, s-a reţinut existenţa concursului de infracţiuni prev de art. 38 CP.

La fel ca la inculpatul CF, şi în cazul inculpatului ŞBC în urma aplicării cauzei de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzută de art. 396 alin. 10 CPP, limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe sunt cuprinse între 4 luni şi 3 ani şi 4 luni închisoare sau amendă, iar pentru infracţiunea de distrugere şi cea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, limitele sunt cuprinse între 2 luni şi 1 an şi 4 luni.

Faţă de situaţia de fapt şi de drept reţinută, instanţa, reţinând faptul că vinovăţia inculpatului a fost dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil, va dispune condamnarea acestuia.

Astfel, în baza art. 396 alin. 1 şi 2 CPP raportat la art. 193 alin. 2 CP, cu aplicarea art. 396 alin. 10 CPP, instanţa îl va condamna pe inculpatul ŞBC, la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe în dauna persoanei vătămate NRG, faptă din data de 12.06.2021.

Tot cu privire la inculpatul ŞBC, în baza art. 396 alin. 1 şi 2 CPP raportat la art. 371 CP, cu aplicarea art. 396 alin. 10 CPP şi art. 77 lit. a) CP, instanţa îl va condamna la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă din data de 12.06.2021.

Acelaşi raţionament implică şi pentru inculpatul ŞBC ca pentru infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, instanţa, în baza art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) CP să interzică inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 2 ani, ce urmează a fi executată în condiţiile art. 68 CP.

Faţă de pedeapsa complementară aplicată şi ţinând cont de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) CP, instanţa va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Tot cu privire la inculpatul ŞBC, instanţa, în baza art. 396 alin. 1 şi 2 CPP raportat la art. 253 alin. 1 CP, cu aplicarea art. 396 alin. 10 CPP şi art. 77 lit. a) CP, îl va condamna la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, faptă din data de 12.06.2021.

La stabilirea şi dozarea pedepselor pentru infracţiunile comise, instanţa a avut în vedere aceleaşi criterii generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 CP şi anume: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Cu privire la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, instanţa reţine că se menţin în totalitate considerente reţinute în cazul inculpatului CF. Aşa cum s-a reţinut deja, această infracţiune are o gravitate medie spre mică faţă de limitele speciale de pedeapsă stabilite de legiuitor atunci când a analizat pericolul social abstract. Ceea ce prezintă gravitate, şi care a dus şi la stabilirea pedepsei de 1 an şi 4 luni închisoare, este pericolul concret al infracţiunii de loviri sau alte violenţe, pericol dat de circumstanţele comiterii faptei.

Inculpatul ŞBC a aplicat lovituri victimei cu pumnul şi picioarele în timp ce organul de poliţie instituise acel filtru şi încerca să se lămurească ce s-a petrecut. Din filmare se observă că organul de poliţie îl opreşte şi îl interoghează pe inculpat. În momentul în care la faţa locului au ajuns şi ceilalţi inculpaţi, acesta profită de faptul că organul de poliţie încearcă să oprească asaltul inculpatului CF şi îl loveşte pe vătămat cu pumnii şi cu picioarele.

La fel ca şi în cazul celuilalt inculpat, nici pentru ŞBC nu a contat niciun moment prezenţa organelor de poliţie. Autoritatea pe care o reprezintă organele statului au contat maxim 30 de secunde pentru acest inculpat, cât timp organul de poliţie s-a uitat la el, după care şi-a început asaltul asupra persoanei vătămate profitând că organul de poliţie nu mai putea fi atent la el. Aşa cum s-a reţinut anterior, doar fuga a scăpat-o pe persoana vătămată de loviturile inculpaţilor CF şi ŞBC, persoană vătămată care se aştepta ca într-un stat democratic şi civilizat, locuitorii săi să recunoască autoritatea organelor de forţă.

În urma loviturilor primite de la cei doi inculpaţi, persoana vătămată a suferit leziuni care pentru vindecare au avut nevoie de 5 zile de îngrijiri medicale. Aşa cum s-a reţinut mai sus, Gravitatea unei fapte nu trebuie privită pe un şablon fix ţinând cont doar de numărul de zile de îngrijiri medicale, şi din acest motiv instanţa reţine că pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare este proporţională cu infracţiunea de loviri sau alte violenţe în modalitatea şi circumstanţele comiterii de către inculpat.

Situaţia este identică în cazul inculpatului ŞBC cu cea a inculpatului CF, iar instanţa reţine că acţiunile inculpatului care constituie elementele constitutive ale infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice au stârnit indignarea nu doar a persoanelor prezente, dar odată adus la cunoştinţă comportamentul inculpatului, acestea au stârnit indignare la nivel naţional. Şi această infracţiune prezintă gravitate concretă prin modalitatea de comitere, inculpatul continuând activitatea de agresiune, presărată cu expresii jignitoare şi injurii, asupra persoanei vătămate în prezenţa organelor de poliţie. Pentru acest motiv instanţa reţine că pedeapsa de 1 an închisoare este proporţională.

Şi faţă de acest inculpat se va reţine că faţă de natura infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, de comportamentul inculpatului care a dus la comiterea infracţiunii şi de impactul social, pe lângă această pedeapsă principală se impune şi aplicarea pedepsei complementare şi cea accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Perioada de 2 ani pentru pedeapsa complementară este una suficientă.

În ceea ce priveşte infracţiunea de distrugere, instanţa reţine că inculpatul în mod nemijlocit a produs pagube autoturismul persoanei vătămate atunci când acesta se baricadase în autoturism în încercarea de a scăpa de furia nestăvilită a inculpatului. Mai mult, inculpatul este cel care a condus autoturismul Volvo ce a şi intrat în coliziune cu autoturismul condus de persoana vătămată, în încercarea de a o opri. Acţiunile inculpatului au provocat pagube însemnate autoturismului şi a fost exercitată într-o unitate spaţio temporală îndelungată, acesta exercitând actele de violenţă asupra autoturismului atunci când vedea că nu poate ajunge la persoana vătămată. Pentru aceste considerente instanţa reţine că pedeapsa de 1 an închisoare este proporţională.

Cele trei infracţiuni au fost comise anterior existenţei vreunei condamnări definitive pentru vreuna dintre ele, motiv pentru care în baza art. 38 alin. 1 CP instanţa va constata că cele trei infracţiuni deduse judecăţii sunt concurente între ele. Faţă de existenţa concursului de infracţiuni, instanţa urmează a le contopi conform art. 39 alin. 1 lit. b) CP şi va stabili pedeapsa de bază cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare la care va adăuga sporul obligatoriu şi fix de 1/3 din pedepsele concurente, respectiv 8 luni închisoare. Astfel, inculpatul va avea de executat rezultantă de 2 ani închisoare.

Potrivit art. 45 alin. 1 şi 5 CP, dacă pe lângă una dintre pedepsele componente ale rezultantei s-au aplicat pedepse complementare şi accesorii, acestea vor fi aplicate pe lângă pedeapsa rezultantă a concursului, astfel că instanţa, în baza art. 45 alin. 1 şi 5 CP, pe lângă pedeapsa rezultantă a concursului de infracţiuni de 2 ani închisoare, va aplică şi pedeapsa complementară şi pedeapsa accesorie, iar inculpatul va avea de executat pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) CP de interzicere a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durata de 2 ani în condiţiile art. 68 CP, precum şi pedeapsa accesorie de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.

La analiza modalităţii de executare a pedepsei pentru acest inculpat, instanţa reţine că şi acesta prezintă o periculozitate concretă, la fel cum şi faptele comise în modalitatea aleasă de inculpat sunt grave. Totuşi, instanţa reţine că acesta se află la primul contact cu legea penală iar scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea în regim privativ, dar se impune o supraveghere a inculpatului, motiv pentru care va da eficienţă dispoziţiilor prevăzute de art. 91 şi urm. CP, dispunând suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Instanţa reţine că actuala condamnare constituie un avertisment serios pentru ca inculpatul să nu mai săvârşească alte infracţiuni în viitor. În ceea ce priveşte durata termenului de supraveghere, faţă de gravitatea faptelor şi de circumstanţele reale de comitere, chiar dacă inculpatul se află la primul contact cu legea penală, instanţa reţine că termenul de supraveghere trebuie stabilit la durata sa maximă, respectiv 4 ani.

Se vor  impune inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. 1 CP, astfel încât pe durata termenului de supraveghere va trebui să: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Buzău, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b CP, instanţa reţine că cea mai potrivită obligaţie este cea de a impune inculpatului să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, pentru a-l ajuta să înţeleagă consecinţele şi gravitatea faptelor sale.

Având în vedere că inculpatul a fost de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii şi faţă de faptul că aceasta este obligatorie în cazul în care se dispune suspendarea executării pedepsei, în baza art. 93 alin. 3 CP, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei ...., pe o perioadă de 120 de zile. Durata maximă de 120 de zile a fost aleasă pentru a se realiza o individualizare cât mai corectă, ţinând cont de gravitatea faptei prin modalitatea de comitere, şi necesitatea ca inculpatul să conştientizeze consecinţele faptelor sale.

În baza art. 404 alin. 3 CPP va atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

Inculpatul se află sub măsura preventivă a controlului judiciar, dar faţă de soluţia la care a ajuns instanţa, în baza art. 399 şi 404 alin. 4 CPP urmează a se dispune revocarea măsurii controlului judiciar. Această soluţie este executorie conform art. 399 alin. 4 CPP şi cu cale de atac doar odată cu fondul.

În cursul procesului penal inculpatul ŞBC a fost reţinut în data de 13.06.2021 şi arestat preventiv din data de 14.06.2021 şi până în 21.07.2021. Instanţa va constata această privare de libertate care potrivit art. 72 CP va fi dedusă din pedeapsă dacă aceasta va deveni executabilă în regimul prevăzut de art. 60 CP, respectiv executarea efectivă.

În drept, faptele săvârşite de inculpatul CCD întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de distrugere, faptă prev. și ped. de art. 253 alin. 1 CP și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. și ped. de art. 371 CP, cu aplic. art. 38 alin. 2 CP și art. 77 lit. a) CP.

Aşa cum s-a reţinut şi anterior, circumstanţa agravantă prev de art. 77 lit. a) CP a fost reţinută în încadrarea juridică a infracţiunilor de distrugere deoarece unitatea spaţio temporală în care s-a produs distrugerea autoturismului persoanei vătămate include contribuţia concomitentă a celor trei inculpaţi, fiind astfel îndeplinită cerinţa prevăzută de lege, respectiv infracţiunea comisă de trei sau mai multe persoane împreună. Acelaşi aspect este reţinut şi pentru infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice. Neexistând vreo condamnare definitivă pentru vreuna dintre cele trei infracţiuni până la comiterea acestora, s-a reţinut existenţa concursului de infracţiuni prev de art. 38 CP.

În cazul inculpatului CCD limitele de pedeapsă urmează a se reduce cu 1/3 doar pentru infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, astfel încât noile limite sunt cuprinse între 2 luni şi 1 an şi 4 luni.

Pentru infracţiunea de distrugere limitele de pedeapsă vor rămâne cele stabilite de dispoziţiile art. 253 alin. 1 CP, respectiv de la 3 luni la 2 ani închisoare, nefiind incident art. 396 alin. 10 CP pentru a se reduce limitele cu 1/3.

Faţă de situaţia de fapt şi de drept reţinută, instanţa, reţinând faptul că vinovăţia inculpatului a fost dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil, va dispune condamnarea acestuia.

Astfel, în baza art. 396 alin. 1 şi 2 CPP raportat la art. 371 CP, cu aplicarea art. 396 alin. 10 CPP, instanţa îl va condamna pe inculpatul CCD, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă din data de 12.06.2021.

Şi în cazul acestui inculpat raţionamentul reţinut mai sus impune ca pentru infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, instanţa, în baza art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) CP să interzică inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 2 ani, ce urmează a fi executată în condiţiile art. 68 CP.

Faţă de pedeapsa complementară aplicată şi ţinând cont de art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) CP, instanţa va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Tot cu privire la inculpatul CCD, instanţa, în baza art. 396 alin. 1 şi 2 CPP raportat la art. 253 alin. 1 CP, cu aplicarea art. 396 alin. 10 CPP şi art. 77 lit. a) CP, îl va condamna la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, faptă din data de 12.06.2021.

La stabilirea şi dozarea pedepselor pentru infracţiunile comise, instanţa a avut în vedere aceleaşi criterii generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 CP şi anume: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În ceea ce priveşte infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, instanţa reţine că imaginea inculpatului CCD care trece în fugă şi desculţ pe lângă organul de poliţie, cât pe ce să îl doboare din picioare, şi care se aruncă cu toată greutate pe partea din faţă a maşinii persoanei vătămate, mişcare greu de înţeles şi de interpretat, este cea care a rămas întipărită în ochii opiniei publice şi care a stârnit indignare.

Şi pentru acest inculpat prezenţa organelor de poliţie aflate în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu nu are importanţă. Inculpatul se aruncă cu sete pe capota maşinii, după care încearcă să lovească persoana vătămată, fiind oprit de organul de poliţie. CCD nu a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de loviri sau alte violenţe deoarece nu a apucat să lovească persoana vătămată, nu că nu ar fi dorit, acesta fiind stopat nu de cuvintele organului de poliţie sau de prezenţa acestuia, ci pur şi simplu de faptul că organul de poliţie a aplicat forţa pentru a-l opri, intervenind fizic între spaţiul dintre inculpat şi persoana vătămată. Pentru aceste motive instanţa reţine că pedeapsa de 1 an închisoare este proporţională.

Şi faţă de acest inculpat se va reţine că faţă de natura infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, de comportamentul inculpatului care a dus la comiterea infracţiunii şi de impactul social, pe lângă această pedeapsă principală se impune şi aplicarea pedepsei complementare şi cea accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Perioada de 2 ani pentru pedeapsa complementară este una suficientă.

În ceea ce priveşte infracţiunea de distrugere, instanţa reţine că în cazul acestui inculpat prezintă o gravitate mai mică. Inculpatul nu a recunoscut această infracţiune precizând că nu se face vinovat de comiterea acesteia.

Din probele administrate a rezultat dincolo de orice dubiu rezonabil că în momentul în care inculpatul a sărit cu toată greutatea şi aterizând pe călcâi pe partea din faţă a autoturismului, la intersecţia dintre capotă şi aripa stânga faţă, aripa s-a deformat în mod nereversibil, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere.

Chiar dacă distrugerea efectivă nu are un caracter grav, contextul comiterii infracţiunii denotă gravitatea şi din acest motiv nu s-a stabilit minimul special de 3 luni, ci o pedeapsă peste minim, instanţa reţinând că pedeapsa de 6 luni închisoare este proporţională cu gravitatea.

Cele două infracţiuni au fost comise anterior existenţei vreunei condamnări definitive pentru vreuna dintre ele, motiv pentru care în baza art. 38 alin. 1 CP instanţa va constata că cele două infracţiuni deduse judecăţii sunt concurente între ele. Faţă de existenţa concursului de infracţiuni, instanţa urmează a le contopi conform art. 39 alin. 1 lit. b) CP şi va stabili pedeapsa de bază cea mai grea de 1 an închisoare la care va adăuga sporul obligatoriu şi fix de 1/3 din pedeapsa concurentă, respectiv 2 luni închisoare. Astfel, inculpatul va avea de executat rezultantă de 1 an şi 2 luni închisoare.

Potrivit art. 45 alin. 1 şi 5 CP, dacă pe lângă una dintre pedepsele componente ale rezultantei s-au aplicat pedepse complementare şi accesorii, acestea vor fi aplicate pe lângă pedeapsa rezultantă a concursului, astfel că instanţa, în baza art. 45 alin. 1 şi 5 CP, pe lângă pedeapsa rezultantă a concursului de infracţiuni de 1 an şi 2 luni închisoare, va aplică şi pedeapsa complementară şi pedeapsa accesorie, iar inculpatul va avea de executat pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) CP de interzicere a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durata de 2 ani în condiţiile art. 68 CP, precum şi pedeapsa accesorie de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.

La analiza modalităţii de executare a pedepsei pentru acest inculpat, instanţa reţine că şi acesta prezintă o periculozitate concretă, la fel cum şi faptele comise în modalitatea aleasă de inculpat sunt grave. Totuşi, instanţa reţine că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea în regim privativ, dar se impune o supraveghere a inculpatului, motiv pentru care va da eficienţă dispoziţiilor prevăzute de art. 91 şi urm. CP, dispunând suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Instanţa reţine că actuala condamnare constituie un avertisment serios pentru ca inculpatul să nu mai săvârşească alte infracţiuni în viitor. În ceea ce priveşte durata termenului de supraveghere, faţă de gravitatea faptelor şi de circumstanţele reale de comitere, instanţa reţine că termenul de supraveghere trebuie stabilit la durata sa maximă, respectiv 4 ani.

Se vor  impune inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. 1 CP, astfel încât pe durata termenului de supraveghere va trebui să: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Buzău, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b CP, instanţa reţine că cea mai potrivită obligaţie este cea de a impune inculpatului să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, pentru a-l ajuta să înţeleagă consecinţele şi gravitatea faptelor sale.

Având în vedere că inculpatul a fost de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii şi faţă de faptul că aceasta este obligatorie în cazul în care se dispune suspendarea executării pedepsei, în baza art. 93 alin. 3 CP, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei ..., pe o perioadă de 120 de zile. Durata maximă de 120 de zile a fost aleasă pentru a se realiza o individualizare cât mai corectă, ţinând cont de gravitatea faptei prin modalitatea de comitere, şi necesitatea ca inculpatul să conştientizeze consecinţele faptelor sale.

În baza art. 404 alin. 3 CPP va atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

Inculpatul se află sub măsura preventivă a controlului judiciar, dar faţă de soluţia la care a ajuns instanţa, în baza art. 399 şi 404 alin. 4 CPP urmează a se dispune revocarea măsurii controlului judiciar. Această soluţie este executorie conform art. 399 alin. 4 CPP şi cu cale de atac doar odată cu fondul.

În cursul procesului penal inculpatul CCD a fost reţinut în data de 13.06.2021, propunerea de arestare preventivă fiind respinsă de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Instanţa va constata această privare de libertate de o zi care potrivit art. 72 CP va fi dedusă din pedeapsă dacă aceasta va deveni executabilă în regimul prevăzut de art. 60 CP, respectiv executarea efectivă.

Circumstanţele în care inculpaţii au comis infracţiunile din prezenta cauză scot la iveală periculozitatea acestora, şi din acest motiv instanţa s-a orientat către pedepse ce ating media sau se orientează spre maximul special astfel cum a este redus ca urmare a aplicării art. 396 alin. 10 CPP. Cu speranţa că inculpaţii se pot reintegra în societate şi că vor conştientiza gravitatea faptelor săvârşite, nu privite în abstract ci în modalitatea concretă în care le-au comis, instanţa a dispus suspendarea executării, dar a stabilit termenul maxim prevăzut de lege pentru toţi inculpaţii.

Individualizarea pedepselor prin pedepse orientate chiar spre maxim şi prin stabilirea unui termen de supraveghere pe durata sa maximă, pentru infracţiunile care în abstract par a fi infracţiuni uşoare, reprezintă o atenţionare pentru alte persoane care se gândesc să comită infracţiuni. Comiterea infracţiunilor împotriva persoanelor şi a bunurilor, inclusiv când organele statului sunt prezente şi se află în exercitarea atribuţiilor de serviciu, creează un sentiment de insecuritate populaţiei, care trebuie să se simtă protejată în prezenţa organelor de forţă alte statului. În astfel de cazuri este necesară o ripostă fermă din partea organelor statului pentru a stopa pe viitor astfel de infracţiuni. Într-un stat democratic şi civilizat nu este normal ca cetăţenii să fie victime ale infracţiunii în timp ce organele statului se află în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

În ceea ce priveşte latura civilă, instanţa reţine că aceasta se soluţionează conform dispoziţiilor de drept civil substanţial. Astfel, potrivit art. 1381 alin. 1 CC, orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie, iar potrivit art. 1382, cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă, sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat.

Persoana vătămată NRG s-a constituit parte civilă cu suma de 11.100 lei daune materiale reprezentând contravaloarea distrugerilor aduse autoturismului şi 188.900 lei reprezentând daune morale. Precizările au fost formulate în termenul legal şi au fost reţinute în încheierea din 28.09.2021, primul termen, astfel că nu pot fi primite concluziile avocatului inculpatului CCD în sensul de a se respinge deoarece constituirea nu este legal formulată.

Potrivit art. 1385 alin. 1 CC, prejudiciul se repară integral, iar art. 1385 alin. 3 CC prevede că despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită.

În dovedirea daunelor materiale, partea civilă a depus un deviz eliberat de un service şi restul înscrisurilor de la dosar, inclusiv contractul de vânzare a autoturismului după eveniment.

Instanţa reţine că devizul este orientativ, iar reparaţiile nu au fost efectuate. Autoturismul a fost vândut în starea în care se afla după incident. Autoturismul a fost achiziţionat cu suma de 1.500 euro şi vândut cu suma de 3.400 lei. Partea civilă a invocat efectuarea de îmbunătăţiri la autoturism care ar fi sporit valoarea de 1.500 euro, dar aceste aspecte nu au fost dovedite.

Astfel, dauna efectiv produsă părţii civile în acest caz se calculează ţinând cont de prejudiciul efectiv suferit, care este reprezentat de diferenţa dintre preţul de achiziţie şi preţul de vânzare.

Doar atunci când autoturismul ar fi fost efectiv reparat s-ar fi ţinut cont de valoarea reparaţiilor. În acel caz s-ar fi putut calcula în mod efectiv şi care este contribuţia fiecărui inculpat la producerea pagubei, astfel cum solicită art. 1382 CC.

Având în vedere că acţiunile tuturor inculpaţilor au dus la diminuarea valorii vehiculului, instanţa va menţine solidaritatea inculpaţilor, va admite în parte acţiunea civilă ce vizează daunele materiale şi îi va obliga în solidar la plata sumei de 4.100 lei, reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de achiziţie al vehiculului distrus.

Cu privire daunele morale solicitate în cadrul acţiunii civile, instanţa reţine că partea civilă a fost victima infracţiunii de loviri sau alte violenţe comisă doar de inculpaţii CF şi ŞBC.

Articolul 1391 alin. 1 CC nu prevede criterii de stabilire a daunelor morale în cazul vătămării integrităţii corporale sau a sănătăţii. Sarcina a fost lăsată doctrinei şi jurisprudenţei, care trebuie să aprecieze de la caz la caz dacă se impune acordarea de daune sau nu, deoarece textul vorbeşte despre posibilitatea instanţei de a acorda daune, nu de obligaţia instanţei.

În prezenta cauză instanţa reţine că persoana vătămată a solicitat suma de 188.900 lei cu titlu de daune morale, ceea ce este exagerat.

Persoana vătămată a suferit vătămări ce au necesitat pentru vindecare un număr de 5 zile de îngrijiri medicale. Totuşi, în prezenta cauză instanţa nu va ţine cont doar de acest criteriu obiectiv după care se acordă de regulă despăgubiri.

Din probele administrate rezultă că persoana vătămată a fost supusă, pe o durată de aproximativ o oră, unui proces de urmărire şi terorizare, în cadrul căruia inculpaţii CFşi ŞBC au adresat ameninţări, injurii şi au distrus autoturismul, blocând inclusiv circulaţia în încercarea de a prinde persoana vătămată şi inclusiv prin lovirea autoturismului persoanei vătămate cu autoturismul condus de inculpatul ŞBC în timp ce rulau pe partea carosabilă. Totul a culminat cu lovirea efectivă a persoanei vătămate de către inculpaţi chiar de faţă cu organele de poliţie, singura scăpare a persoanei vătămate fiind fuga din locul în care trebuia să se simtă în siguranţă în prezenţa organelor statului.

Pentru aceste motive instanţa va admite în parte şi solicitarea de daune morale şi în va obliga pe inculpaţii ŞBC şi CF la plata sumei de 3.500 lei fiecare, cu titlu de daune morale.

Având în vedere că faţă de inculpaţi s-a dispus soluţia condamnării, în baza art. 274 alin. 1 CPP instanţa îi va obliga la plata sumei de 5.400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, câte 1.800 lei fiecare inculpat, compusă din 4.500 lei aferentă urmăririi penale şi 900 lei aferentă camerei preliminare şi judecăţii.

Prezenta hotărâre se dă cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Domenii speta

Spete similare