Legea 10/2001

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 104/2014

Şedinţa publică de la 25 Martie 2014

Obiectul cauzei:legea 10/2001

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 02.09.2013, sub nr. 6384/109/2013, petenţii (...) , (...) , (...) , (...) , (...) şi (...) au înţeles să conteste dispoziţia nr. (...) emisă de Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Apă Argeş Vedea, cu motivarea că nu s-au avut în vedere toate actele care atestă calitatea lor de persoane îndreptăţite la despăgubiri conform legii 10/2001 R.

În susţinere au fost ataşate, în copie, înscrisuri.

Instanţa a încuviinţat proba cu acte, ce au fost anexate cauzei, în raport de care reţine următoarele:

Petenţii sunt moştenitori ai autorilor (...) , decedată în data de (...) (f. 16) şi (...) , decedat la data de (...) (f. 18).

Potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1162 din 08.09.1945 (f. 7), numita (...) cumpără suprafaţa de 204 mp, în punctul (...)

Conform actului de vânzare provizoriu de la fila 7 verso, la data de 17.08.1950, aceasta din urmă înstrăinează autorilor reclamanţilor terenul sus menţionat care, între timp, se identifică în str. (...) .

Toate înscrisurile anexate la filele 20 – 36, care provin de la diferite instituţii ale statului, în perioada 1952 – 1970, fac referire la acest imobil, teren şi construcţii, în suprafaţa de 204 mp ca fiind situat în (...) , avându-i ca titulari ai dreptului de proprietate pe aceeaşi autori ai reclamanţilor.

Conform adresei nr. 817/04.12.2013 (f. 111), coroborată cu adresa nr. 47912/1978 (f. 113), anterior anului 1978, imobilul cu pricina a fost demolat, iar potrivit relaţiilor solicitate de la Primăria Municipiului Bucureşti (f. 137), în prezent, acesta este inclus în Lacul Plumbuita.

Referitor la situaţia juridică a imobilului în litigiu, prin concluziile scrise de la fila 142, pârâta recunoaşte că, pentru amenajarea lacului sus arătat, au fost obţinute, din partea deţinătorilor terenurilor, declaraţii de expropriere.

La apariţia legii 10/2001, autoarea (...) , în calitate de persoană îndreptăţită, conform art. 3 şi 4 din lege, a formulat notificarea nr. 154/2002 (f. 5).

Prin decizia nr. 244/06.08.2013, atacată în prezenta cauză, a fost respinsă cererea acesteia, întrucât pentru imobilul – construcţie din str. (...) , s-a primit o locuinţă de la Consiliul Popular al Sectorului 2 Bucureşti, iar pentru terenul de 204 mp de la aceeaşi adresă, în toată arhiva nu se regăseşte niciun act care să ateste situaţia juridică a acestuia la momentul exproprierii, mai ales că, prin sentinţa nr. 1413/18.03.2010, o instanţă de judecată a constatat că nu s-a făcut dovada că notificatoarea ar fi deţinut în proprietate acest teren.

În legătură cu primul aspect invocat, instanţa reţine că, potrivit adresei nr. 47912/1978 coroborată cu adresa nr. 817/2013 şi contractul de închiriere nr. (...) (f. 107 – 113), pentru construcţia din str. (...) , autorii reclamanţilor nu au primit în proprietate un alt imobil, în speţă, apartament, ci acesta le-a fost închiriat.

Că lucrurile au stat aşa reiese şi din cuprinsul contractului de vânzare cumpărare cu plata în rate nr. (...) (f. 112), conform cu care apartamentul primit în chirie a fost ulterior achiziţionat de aceştia.

Referitor la al doilea aspect invocat, ce priveşte situaţia juridică a imobilului teren de 204 mp, se reţine că, potrivit art. 24 alin. 1 din legea 10/2001 R, în absenţa unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.

De asemenea, conform pct. 23.1 lit. c, d şi h din HG 250/2007 R, prin acte doveditoare se înţelege orice acte juridice sau susţineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă [cazurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din lege]; în cazul exproprierii prevăzute la art. 11 din lege, sunt suficiente prezentarea actului de expropriere şi, după caz, prezentarea procesului-verbal încheiat cu această ocazie ori a acordului la expropriere; orice acte juridice care atestă deţinerea proprietăţii de către persoana îndreptăţită sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluării abuzive (extras carte funciară, istoric de rol fiscal, proces-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectivă, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparţinea persoanei respective; pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol) etc.

Aşadar, nici legea 10/2001 R, nici normele de aplicare a acesteia nu prevăd obligaţia dovedirii dreptului de proprietate asupra imobilelor notificate prin acte autentice, fiind admisibile şi alte mijloace de probă, important fiind de statuat dacă acestea au aparţinut autorilor părţilor.

Or, în cauză, aşa cum s-a arătat şi dovedit prin înscrisurile de la filele 20 – 36, reprezentând declaraţii pentru stabilirea impozitului pe clădiri, procese verbale de impunere, fişa tehnică a imobilului (f. 148 - 150), dar şi relaţiile înaintate instanţei de la Primăria Municipiului Bucureşti, reclamanţii fac dovada dreptului de proprietate aparţinând autorilor lor asupra imobilului notificat, imobil care au fost expropriat anterior anului 1978, fiind incidente, astfel prevederile art. 12 din legea 10/2001 R.

Nu va fi reţinută motivarea din cuprinsul deciziei atacate, în sensul că printr-o hotărâre judecătorească din anul 2010 s-a stabilit că, în patrimoniul autoarei (...)  nu este inclus imobilul în litigiu, întrucât, lecturând conţinutul sentinţei cu pricina (f. 15), ce este dată într-o acţiune de partaj, se observă că s-a avut în vedere faptul că procedura prevăzută de legea 10/2001 R nu era finalizată. Cât priveşte susţinerea instanţei de la acel moment, referitoare la valabilitatea actului de vânzare provizoriu din anul 1950, de la (...), aceasta nu poate avea eficienţă în cadrul acestui litigiu care este întemeiat strict pe procedura specială a legii 10/2001 R referitoare la dovada dreptului de proprietate (a se vedea art. 24 alin. 1 din lege şi art. 23 .1 lit. c,d şi h din HG 250/2007 R sus menţionate), astfel că nu poate lega instanţa de faţă.

Faţă de toate aceste considerente, în baza art. 26 din legea 10/2001 R, prezenta acţiune va fi admisă sub acest aspect, decizia nr. 244/2013 anulată şi va fi constatat dreptul reclamanţilor la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în str. (...) , compus din teren şi construcţii în suprafaţă de 204 mp.

În ceea ce priveşte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, deşi îndreptăţiţi a le solicita, reclamanţii nu au făcut dovada efectuării lor, astfel că aceasta nu va fi primită.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea în parte formulată de către reclamanţii (...) , (...) , (...) , (...) , (...) ŞI (...) , în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMÂNE” – ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ – VEDEA,.

Anulează decizia nr. 244/06.08.2013.

Constată că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii, prin echivalent, pentru imobilul situat în (...) , compus din teren şi construcţii în suprafaţă de 204 m.p.

Respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare la Curtea de Apel Piteşti.

Pronunţată în şedinţa publică de la 25 Martie 2014.

Domenii speta

Spete similare