Plângere împotriva rezoluţiei procurorului

JUDECĂTORIA BUHUŞI

SENTINŢĂ PENALĂ Nr. 46/04.07.2012

Obiect: plangere impotriva rezolutiei procurorului

Prin cererea înregistrată sub nr. 462/199/06.04.2012 la Judecătoria Buhuşi, petenta N. E.a formulat plângere împotriva rezoluţiei nr. 2577/II/2/26.03.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi, prin care s-a respins plângerea formulată împotriva rezoluţiei nr. 926/P/24.01.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi, de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimatul N. Gh. D., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectare a hotărârii judecătoreşti, prevăzută de art. 271 al. 2 C. pen.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că  făptuitorul este fostul său ginere, fiind căsătorit cu fiica ei până în anul 2008 , când s-a pronunţat divorţul dintre cei doi.

 Datorită comportamentului extrem de violent al acestuia ,prin sentinţa nr.794/05.11.2008 pronunţată de Judecătoria Buhuşi, s-a dispus evacuarea  acestuia pe calea dreptului comun. Întrucât  acesta nu a respectat  sentinţa civilă de evacuare, învinuitul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 5/14.01.2011 pronunţată de Judecătoria Buhuşi, la 2 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârii judecătoreşti.

După executarea pedepsei privative de libertate, acesta s-a reîntors în gospodăria şi imobilul proprietatea petentei, fără consimţământul ei sau al fiicei sale.

Mai arată petenta că după ce intimatul s-a reîntors,prin mijloace violente,în locuinţa sa au fost nevoite să apeleze la serviciul de urgenţă 112 de mai multe ori datorită atitudinii extrem de violente a acestuia, care le-a lovit şi ameninţat de mai multe ori atât pe petentă cât şi pe fiica sa şi pe nepotul petentei.

În această perioadă ,făptuitorul a promovat o acţiune ce a avut ca obiect reintegrare spaţiu în cadru dosarului nr.674/199/2011, acţiune ce a fost respinsă,prin sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Buhuşi în dosarul amintit.

Petenta consideră că atât referatul întocmit de ag.T. D. V. cât şi Rezoluţia procurorului care supraveghează cauza sunt lipsite de obiectivitate cu încălcarea dipoziţ. Art. 3 şi 4 din Cod proced. penală.

 În primul rând, apreciază petenta, sentinţa civilă de evacuare a făptuitorului nu are un caracter vremelnic ,iar până la pronunţarea  unei sentinţe civile definitive de reintegrare în spaţiu a acestuia , făptuitorul nu poate avea calitatea de tolerat.

În al doilea rând motivarea că făptuitorul a făcut o serie de îmbunătăţiri la acest imobil este considerată de petentă subiectivă. Organele de urmărire penală nu au competenţa de a constata dacă, în cauza de faţă făptuitorul are sau nu un drept de creanţă care să-i dea dreptul de a locui în acest imobil.

Un eventual drept de creanţă al făptuitorului  se va stabili de instanţa civilă  în dosarul ce are ca obiect partaj bunuri comune.

Chiar dacă acesta are un drept de creanţă, doar instanţa civilă poate să constate acest lucru şi eventual să-i dea un drept de retenţie până când va fi despăgubit.

Plângerea a fost formulată în termenul legal.

Părţile, au fost legal citate, prezentându-se în instanţă prin apărătorii aleşi.

Petenta prin apărător a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: filele 14-23

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de  31.10.2011, petenta N. E. a formulat plângere penală împotriva intimatului N.Gh. D. pentru săvârşirea infracţiunilor de violare de domiciliu şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, prevăzute de art. 192 şi respectiv 271 al. 2 C. pen.

În motivarea plângerii, petenta a arătat în esenţă că intimatul a fost evacuat din imobilul proprietatea sa, iar mai apoi condamnat pentru nerespectarea hotărârii judecătoreşti de evacuare, la pedeapsa de două luni închisoare şi cu toate acestea, după executarea pedepsei, el a revenit în imobilul din care fusese evacuat, fără consimţământul petentei, continuând să provoace zilnic scandal şi să săvârşească acte de violenţă împotriva petentei, a fiicei ei şi a celor doi copii minori ai acesteia.

Părţile au fost audiate la poliţie.

Petenta a declarat că după ce a fost eliberat, intimatul nu a mai locuit la ea o perioadă de aproximativ 3 săptămâni, însă venea în timpul zilei la locuinţa petentei, pentru a-şi repara utilajele agricole pe care le deţine. Ulterior, intimatul s-a instalat în bucătăria construită de el împreună cu petenta, pe terenul acesteia din urmă. Petenta a mai declarat că îşi retrage plângerea pentru infracţiunea de violare de domiciliu, dar a insistat ca intimatul să fie cercetat pentru infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti.

Intimatul, audiat fiind la poliţie, a recunoscut că în prezent locuieşte în bucătăria de vară a petentei, dar a declarat că a avut acordul acesteia, cât şi al fostei sale soţii în acest sens. Intimatul pretinde că această bucătărie, ca şi alte anexe la locuinţa petentei, a fost construită în timpul căsătoriei sale cu fiica petentei, din banii lui, întrucât el lucra, în vreme ce fosta soacră şi fosta soţie nu au lucrat niciodată, motiv pentru care se consideră îndreptăţit să locuiască în acest imobil.

Martorii B. T. şi T. C. au relatat că între părţi nu există divergenţe şi că i-au văzut deseori stând împreună la masă sau făcând treabă prin curte. Martorul T. că a relatat că a fost de faţă când petenta a fost de acord ca intimatul să locuiască în bucătăria de vară.

Martora N. L.-L., fiica petentei, a declarat că după ce a revenit la locuinţa petentei, intimatul a locuit în bucătăria de vară, iar în prezent ei au grijă împreună de animale şi de gospodărie.

Nu s-au administrat alte probe.

Parchetul a reţinut că, întrucât intimatul locuieşte în imobilul petentei din luna iulie 2011, iar din declaraţiile martorilor a rezultat că părţile iau masa împreună şi efectuează împreună diverse lucrări gospodăreşti, acesta a dobândit din nou calitatea de tolerat, astfel încât efectele hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus evacuarea acestuia din imobil, au încetat. Reţinându-se că nu sunt întrunite condiţiile constitutive ale infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Soluţia a fost menţinută de Primul procuror al parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi, pentru aceleaşi considerente.

Instanţa constată că în cauză nu s-au administrat suficiente probatorii.

Deşi petenta a propus prin plângerea formulată proba cu înscrisuri şi martori, în cauză nu a fost administrată nici o probă cu înscrisuri şi nu s-a făcut nici un demers pentru a se verifica apelurile efectuate de petentă la serviciul de urgenţă 112 în perioada de când intimatul locuieşte din nou în imobilul de unde a fost evacuat.

 În ce priveşte proba cu martori, pentru petentă a fost audiată doar martora N. L.-L., direct implicată în conflict. Nu a fost audiat nici un vecin, ori persoane apropiate familiei petentei, care ar fi putut relata despre relaţiile existente în prezent între părţi şi care să confirme sau să infirme afirmaţiile petentei cu privire la scandalurile reclamate.

În declaraţiile luate martorilor, s-a insistat doar pe împrejurarea că părţile iau masa împreună şi desfăşoară împreună treburi gospodăreşti, fără a se stabili în ce mod este tolerat intimatul în gospodăria petentei. Pentru că o acceptare tacită din partea petentei, forţată de atitudinea insistentă şi violentă a intimatului, nu poate fi considerată un acord liber de voinţă al petentei în sensul ca intimatul să locuiască în imobil şi nu îi poate conferi acestuia calitatea de „tolerat” în sensul legii civile.

Nici împrejurarea că intimatul a contribuit la construcţia imobilului în care locuieşte, nu îi conferă acestuia vreun drept, mai înainte ca acesta să fie stabilit de instanţa civilă.

Instanţa apreciază că pentru stabilirea corectă a situaţiei de fapt, respectiv pentru a se stabili dacă într-adevăr intimatul locuieşte în imobilul petentei cu acordul acesteia, este necesar a se dovedi dacă relaţia dintre părţi este una de convieţuire armonioasă, sau este una conflictuală, suportată de petentă împotriva voinţei sale.

Pentru a se stabili aceste aspecte, este necesară audierea şi a altor martori, reaudierea martorilor audiaţi pentru a fi întrebaţi şi asupra aspectelor sus-menţionate; martorul T.C. urmează a fi întrebat în amănunt despre discuţia pe care susţine că a auzit-o între părţi, când petenta şi-ar fi dat acordul ca intimatul să locuiască în bucătăria de vară.

Va fi audiat de asemenea şi minorul N. N. A., nepotul petentei, care, aşa cum rezultă din certificatul medico-legal aflat la fila 23 dosar, are vârsta de 17 ani.

Este necesar de asemenea, a se verifica reclamaţiile efectuate la poliţie de către petentă şi de către fiica acesteia în intervalul de timp de când intimatul locuieşte din nou în imobilul de unde a fost evacuat.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2781 al. 8 lit. b C. pr. pen, instanţa urmează a admite plângerea petentului, a desfiinţa rezoluţiile atacate şi a trimite cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buhuşi, pentru completarea cercetărilor în vederea începerii urmăririi penale.

Cheltuielile judiciare avansate de stat, vor rămâne, în temeiul art. 192 al. 3 C. pr. pen., în sarcina acestuia.

Red. C.A.M-25.07.2012

1

Domenii speta

Spete similare