Plângere contravenţională

Sentinţă civilă 703 din 16.09.2022


Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 14.06.2022, petentul O.Ghe.a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției seria ______nr. ______întocmit de IPJ PRAHOVA-SERVICIUL RUTIER-BIROUL DRUMURI NATIONALE-DN 1, prin care a solicitat anularea procesului-verbal, iar, în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenționale in cuantum de 9.000 lei cu avertismentul.

În motivarea plângerii se arată că la data de 21.05.2022 a fost încheiat procesul-verbal contestat, prin care a fost sancționat cu suma de 9.000 lei, cu avertisment si cu imobilizarea autoutilitarei condusa, marca IVECO cu nr. de înmatriculare ______, pentru faptul ca ar fi montat la aparatura tahografică un dispozitiv pentru alterarea datelor afișate pe raportul eliberat de aparatura tahografica, aspect neadevărat.

Consideră petentul că agentul de politie a aplicat in mod nelegal o amenda pentru nerespectarea unor obligații.

Solicită anularea procesului-verbal si, în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 9.000 lei cu avertismentul, având în vedere faptul că sancțiunea amenzii aplicate este excesivă și că sancțiunea avertismentului era suficientă și legală pentru a atrage atenția cu privire la obligațiile ce revin în materia circulației pe drumurile publice.

De asemenea, în conformitate și cu dispozițiile art. 21 alin. 3 0.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

In drept, disp. art. 31 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE PRAHOVA a formulat întâmpinare la plângerea contravențională formulată de reclamantul O.GHE. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției sr.______ nr. ______încheiat de Inspectoratul Județean de Poliție.

În motivarea plângerii intimatul arată că la data de 21.05.2022, reclamantul a fost sancționat contravențional, în condițiile legii, pentru săvârșirea faptelor prevăzute de O.G. nr. 43/1997, O.U.G. nr. 195/2002 și O.G. 37/2007, deoarece, la data sus-menționată, a condus ansamblul auto format din auto marca IVECO cu nr. de înmatriculare ______și semiremorca cu numărul ______pe DN1-E60 către Brașov, fără a respecta interdicția impusă prin OMT nr. 766/2019 pentru categoria de auto condusă. De asemenea, petentul nu purta centura de siguranță și avea montat la aparatura tahograf a autoutilitarei un dispozitiv pentru alterarea datelor afișate pe raportul eliberat.

Menționează că faptele au fost constatate în mod direct de agentul constatator, acesta indicând cu claritate toate împrejurările comiterii contravențiilor.

Totodată, temeinicia celor reținute prin procesul-verbal rezultă și din aceea că polițistul este învestit cu exercițiul autorității de stat iar actele întocmite de el sunt înzestrate cu încrederea că autoritatea (reprezentată în acest caz de agentul de poliție), consemnează exact faptele pe care le constată, fără a adăuga denaturări ale realității, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau chiar neglijente a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor sancțiuni de natură disciplinară și / sau penală.

Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, codul numeric personal, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Având în vedere cele arătate, se constată că sunt întrunite elementele constitutive ale faptei de natură contravențională reținute în sarcina contravenientului, sancțiunea aplicată fiind legală și temeinică.

În concluzie, solicită respingerea ca neîntemeiată a plângerii reclamantului.

 Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare şi sancționare a contravenției seria PPHX nr. 602167/21.05.2022 întocmit de intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Prahova, s-a reținut în sarcina petentului O.GHE. faptul că la data de 21.05.2022, ora 23,45, a condus ansamblul format din auto marca IVECO cu nr. de înmatriculare ______ și semiremorca cu numărul ______ pe DN1-E60 către Brașov, fără a respecta interdicția impusă prin OMT nr. 766/2019 pentru categoria de auto condusă, contravenţie prev. de art. 44 alin.2, sancţionată de art. 61 alin.1 lit.m din OG nr. 43/1997, pentru care a fost aplicată sancţiunea avertismentului.

De asemenea, petentul nu purta centura de siguranță, contravenţie prev. de art. 36 alin.1, sancţionată de art. 108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr. 195/2002, pentru care a fost aplicată sancţiunea avertismentului; totodată, s-a reţinut că avea montat la aparatura tahograf a autoutilitarei un dispozitiv pentru alterarea datelor afișate pe raportul eliberat, faptă prev. de art. 8 alin.1 lit.j şi sancționată de art.9 alin.1 lit.a din OG nr. 37/2007, faptă pentru care a fost aplicată amenda de 9.000 lei, cu posibilitatea achitării a jumătate din minimul legal al amenzii - suma de 4.500 lei (fila 18, transcris la fila 19).

 Sub aspectul legalităţii, instanţa constată că procesul verbal întruneşte condiţiile de formă impuse de art. 16 din OG 2/2001 şi că nu există vreo cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din acelaşi act normativ. Astfel, acesta cuprinde toate menţiunile prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor în art. 17 sub sancţiunea nulităţii absolute, descrierea faptelor fiind detaliată, cu arătarea tuturor împrejurărilor în care au fost săvârşite, a datei şi a locului săvârşirii acestora şi a datelor de identificare (număr de înmatriculare) a autovehiculului condus de petent.

Mai mult, se constată că petentul nu a avut nicio obiecţiune cu privire la constatările agentului de poliţie, procesul-verbal cuprinzând menţiunea „Nu am obiecţiuni”, lângă care a semnat olograf, distinct de rubrica privind luarea la cunoştinţă şi comunicarea procesului-verbal.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanţa reţine că, deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravenţional face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumţie relativă de veridicitate cu privire la împrejurările reţinute de agentul constatator.

Deşi dispoziţiile art. 47 ale O.G. nr. 2/2001 plasează domeniul contravențional în sfera extra-penală, în jurisprudenţa sa privitoare la art. 6 din Convenţie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dezvoltat conceptul autonom de „acuzaţie în materie penală” care califică acest domeniu, prin prisma aplicabilităţii generale a normei legale ce instituie sancţiunea contravenţională, a naturii, respectiv a gravității sancţiunii, drept materie penală (CEDO, Cauza Ioan Pop împotriva României, par. 22). Ca o consecinţă a acestei calificări, în aplicarea reglementărilor din domeniul contravenţional, independent de caracterul atribuit potrivit dreptului intern, este necesară asigurarea respectării garanţiilor prevăzute în art. 6 CEDO specifice materiei penale a drepturilor omului, între care, respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

Cu toate acestea, prezumţia de nevinovăţie şi obligaţia acuzării de a dovedi faptele ce se pretind a fi săvârşite nu au caracter absolut, având în vedere că existenţa prezumţiilor bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept, și, în principiu, convenția nu se opune acestora, însă în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. Astfel, se impune în special statelor obligația să încadreze aceste prezumții între niște limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și protejând dreptul la apărare (CEDO, cauza Nicoleta Gheorghe împotriva României, 3 aprilie 2012, par. 30).

Potrivit dispoziţiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007).

În ceea ce privește fapta petentului de a conduce ansamblul auto format din auto marca IVECO cu nr. de înmatriculare ______ și semiremorca cu numărul ______, către Brașov, fără respectarea interdicției temporare de circulaţie autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, precum şi contravenţia constând în conducerea autovehiculului fără a purta centura de siguranţă, se reţine că petentul nu a contestat aceste contravenţii, astfel că nu va fi analizată temeinicia şi legalitatea procesului-verbal raportat la respectivele abateri contravenţionale.

Referitor la fapta petentului pentru care i s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 9.000 lei, se reține că acesta a fost sancţionat pentru săvârşirea contravenţiei reglementate de art. 8 alin.1 lit.j din OG nr. 37/2007, potrivit căreia:

„Art. 8

(1) Următoarele fapte reprezintă încălcări deosebit de grave ale dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014, ale Regulamentului (UE) 2020/1.054 şi, după caz, ale Acordului AETR sau ale Acordului UE-UK, cărora le sunt aplicabile dispoziţiile art. 6 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei nr. 96/26/CE a Consiliului, şi constituie contravenţii dacă acestea nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni: j) prezenţa în vehicul şi/sau utilizarea unui echipament fraudulos capabil să modifice înregistrările tahografului sau falsificarea foilor de înregistrare sau a datelor descărcate de pe tahograf şi/sau de pe cartela conducătorului auto.”, faptă sancţionată cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, de dispoziţiile art. 9 alin.1 lit.a din acelaşi act normativ.

La momentul opririi şi efectuării controlului în trafic, poliţistul rutier a constatat faptul că aparatul tahograf înregistra la momentul opririi menţiunea „odihnă” de la ora 10,23 (ora UTC – vara, ce indică valoarea cu trei ore în urmă), aceasta fiind ultima activitate înregistrată de aparatură, motive pentru care a fost verificată şi înregistrarea la interval de un minut (dat fiind faptul că aparatura tahografică înregistrează orice activitate doar după ce a fost efectuată timp de cel puţin un minut), împrejurare în care s-a constatat aceeaşi activitate la aceeaşi oră, ceea ce confirmă utilizarea unui echipament fraudulos capabil să modifice înregistrările tahografului şi/sau de pe cartela conducătorului auto.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunilor contravenționale, în raport cu dispoziţiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanţa reţine că aplicarea unei amenzi contravenţionale în cuantum minim (9.000 de lei pentru fapta prev. de art. 9 alin.1 lit.a din Ordonanta 37/2007), alături de aplicarea sancţiunii avertismentului (pentru fapta prev. de art.44 pct.2 din Ordonanta 43/1997, precum şi pentru fapta prev. de art. 108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr. 195/2002), reprezintă sancțiuni contravenționale proporționale cu gravitatea faptei săvârşite de petent, cu atât mai mult cu cât gravitatea faptei sancţionate cu amenda de 9.000 lei rezultă din chiar reglementarea legală a acestei abateri, care consituie o încălcare deosebit de gravă a dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006, a Regulamentului (UE) nr. 165/2014, a Regulamentului (UE) 2020/1.054 şi, după caz, a Acordului AETR sau a Acordului UE-UK.

Pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent împotriva procesului-verbal contestat ca neîntemeiată.