Revendicare

I N S T A N Ț A,

Deliberând cu privire la cauza de față, instanța constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti la data de 19.03.2018, sub nr.  5885/281/2018, reclamanţii X au chemat în judecată pârâţii Mun. Ploiești prin primar și Y, solicitând instanţei să dispună:1. Radierea din cartea funciară nr. 129344 deschisă pe numele pârâților Y a suprafeței de 39 mp teren situat în jud. Prahova, XYZ , 2) grăniţuirea proprietăţilor și rectificarea cărților funciare pentru cele două imobile 3) demolarea gardului de beton ce desparte proprietăţile iar în caz de refuz abilitarea reclamanţilor să demoleze gardul pe cheltuiala proprie, cu cheltuieli de judecată.

 În motivare arată că reclamanții sunt proprietarii imobilul din Ploieşti, XXX, compus din teren în suprafaţă de 442,87 mp şi construcţiile situate pe acesta: in iunie 2010 contract de vânzare cumpărare aut. sub nr. - din data de 07.06.2010 la BNP Minea Octavian, suprafaţa de 369,16 mp, indiviză din 445 mp şi iulie 2010, contract de vânzare cumpărare aut. sub nr. -  din data de 22.07.2010 de BNP Botezatu 73,71 mp.

Pârâții Mirea sunt proprietarii imobilul din Ploieşti XXX compus din teren în suprafață de 567 mp și construcția C1 dobândit prin contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. - din data de 16.07.2009 de BNP Equitas Ploieşti.

Prin Decizia nr. 1504/19.12.2014 a Tribunalului Prahova s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare aut. sub nr. - din data de 16.07.2009 pentru suprafața de 39 mp care a făcut obiectul actului adițional autentificat sub nr. - și nulitatea absolută a actului adițional menționat la contractul nr.- . În consecință pârâții Y dețin în prezent în proprietate suprafața de 528 mp iar suprafața de teren de 39 mp a revenit în proprietatea pârâtei Mun. Ploiești.

Precizează că între reclamantă și pârâții Y a mai existat un litigiu privind grănițuirea proprietăților și revendicare, anume dosar nr. 20541/281/2011 respins definitiv.

Reclamanții apreciază că se impune admiterea primului capăt de cerere întrucât pârâții Y nu sunt proprietarii terenului în suprafață de 39 mp. Arată că și documentația cadastrală pentru suprafața de 39 mp  sub nr. cadastral provizoriu nr. 8244/2003 este lovită de nulitate având în vedere considerentele deciziilor menționate anterior.

In drept, art. 907-908 Cod civil, art. 560, art. 582 C.civ.,Ordin 700/2014.

In probaţiune, au depus la dosar înscrisuri şi au solicitat încuviinţarea probei cu interogatoriul pârâtilor şi proba cu expertiză specialitatea topografie, cercetare la fața locului.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 220 lei. 

Pârâții Y  au depus întâmpinare prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii. Pârâții invocă autoritatea de lucru judecat față de dosarul nr. 20541/281/2011 după caz efectul pozitiv al lucrului judecat; excepția lipsei de interes și al inadmisibilității cererii față de primul capăt de cerere.

Pârâții precizează că terenul obiect al litigiului a fost naționalizat prin Decretul nr. 199/1943 și nr. 218/1960 și este în suprafață totală de 441,5 mp și nu de 442,47 mp cum este menționat în Dispoziția nr. 5817/2004 a Primarului Mun. Ploiești și în procesul verbal de punere în posesie nr. 369,16 mp  cotă indiviză din 442,47 mp.

Precizează că ulterior imobilul a fost înstrăinat succesiv însă în loc să se precizeze suprafață corectă a imobilul s-a menționat 445 mp mai mult decât s-a naționalizat sau retrocedat.

Pârâţii au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafaţă de 567 mp prin contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. - de BNP Equitas Ploieşti de laZ .

Anterior, Z a deținut terenul în baza unor contracte de închiriere, anume contract. - și nr. - (510 mp), contractul nr. - (549,18 mp), contractul nr. 85168/2001 (549,18 mp).

Z a dobândit terenul și construcția prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1942/2003 fiind menționat o suprafață totală de 528 mp, motiv pentru care Z a solicitat vânzarea și a restului de suprafață menționat în contractele de închiriere, fiind identificată o suprafață de 39 mp.

Precizează că în fapt terenul de 39 mp a rămas în posesia pârâților.

Pe cale reconvențională, în subsidiar pârâții au solicitat să se constate calitatea de coproprietar în indiviziune cu pârâta Mun. Ploiești în ceea ce privește suprafața totală a terenului de 567 mp. Dacă se constată o suprapunere reală între cele două imobile să se constate că pârâții-reclamanți au dobândit un imobil realizat cu bună credință construcție de la Z și atribuirea terenului în proprietatea pârâților-reclamanți.

Pârâții au formulat cerere de chemare în garanție împotriva Z prin care solicită obligarea pârâtei la restituirea prețului pentru suprafața de teren de care ar putea fi evinși.

In probaţiune, au depus la dosar înscrisuri şi au solicitat încuviinţarea probei cu interogatoriul reclamanților şi proba cu expertiză specialitatea topografie, cercetare la fața locului.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 8027,60 lei și 1517,60 lei. (f.204)

Reclamanții au depus răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională (f.115) prin care solicită respingerea excepției autorității de lucru judecat și excepția lipsei de interes și respingerea cererii reconvenționale ca neîntemeiată.

Reclamanții au depus cerere modificatoare (f.184) prin care solicită anularea nr. cadastral 8244 alocat imobilului în suprafață de 39 mp și obligarea pârâtei Mun. Ploiești să-și exprime acordul cu privire la extinderea imobilului-casă de locuit pe hotar.

 Pârâții Y au depus note de ședințe (f.214) prin care invocă lipsa calității procesual pasive a pârâtei Mun. Ploiești având în vedere că prin Decizia civilă 1540/2014 s-a constatat că pârâta nu este proprietarul suprafeței de 39 mp și excepția lipsei de interes în ceea ce privește anularea numărului cadastral.

Reclamanții, la solicitarea instanței, prin precizarea la acțiune (f.228) pentru termenul din 13.12.2018 arată că înțeleg să solicite și revendicarea suprafeței de 5,5 mp teren situat în Ploiești,XXX .

 Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 194 lei.

La termenul din 12.12.2019 a fost admisă în principiu cererea de chemare în garanție.

Pârâta-chemată în garanție PEX SRL a depus întâmpinare (f.192 vol.II).

Pârâta Mun. Ploiești prin Primar nu a depus întâmpinare.

Instanța a administrat proba cu înscrisuri, expertiză topografie.

Raportul de expertiză topografie a fost depus la 04.03.2021 (f.47).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

1.Excepția autorității de lucru judecat. Litigiile anterioare dintre părți.

Dosar nr. 20541/281/2011 soluționat definitiv prin Decizia 121/2017 a Tribunalului Prahova între reclamanții X și pârâții Y .

Reclamanții au solicitat: să dispună obligarea acestora din urmă (pârâților) să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul teren în suprafaţă de 25 mp ce face parte din suprafaţa totală de 442,87 mp proprietatea reclamanţilor, situat în Ploieşti, XXX, grăniţuirea proprietăţilor în funcţie de actele de proprietate, demolarea gardului de beton ce desparte proprietăţile iar în caz de refuz abilitarea reclamanţilor să demoleze gardul pe cheltuiala proprie.

Tribunalul Prahova a reținut: Pornind de la argumentele de ordin teoretic expuse în precedent, aplicate raporturilor dintre părţile prezentului proces, tribunalul observă că intimaţii-pârâţi nu au calitatea de proprietari asupra terenului cu suprafaţa de 39 mp, având numărul cadastral 8244/2003, teren reintrat în domeniul privat al Municipiului Ploieşti.

Or, X au promovat acţiunea în grăniţuire doar în contradictoriu cuY , deşi, din punct de vedere juridic, aceştia nu sunt titularii dreptului de proprietate asupra terenului cu care se învecinează imobilul dobândit de recurenţii-reclamanţi prin contractele de vânzare-cumpărare, autentificate sub nr. - la BNP Minea Octavian şi sub nr. - la Biroul Notarial Botezatu, imobil situat în Ploieşti, str.XXX . Practic, dreptul  de proprietate asupra porţiunii de teren de 39 mp, în care se include şi suprafaţa de 5,5 mp, revendicată de recurenţii-reclamanţi, revine Municipiului Ploieşti, care nu a figurat ca parte în prezentul proces, soluţionat cu aplicarea strictă a principiului disponibilităţii, în limitele fixate prin cererea de chemare în judecată, conform art. 129 alin. (6) Cod procedură civilă.

Referitor la soluţia dată capătului de cerere având ca obiect revendicarea terenului cu suprafaţa de 5,5 mp, identificată prin refacerea raportului de expertiză în specialitatea topografie pe aliniamentul punctelor B – 1 - 2 – B în Planul detaliu – anexa nr. 5, tribunalul observă că expertul Viscopoleanu Mihai a identificat o suprapunere a numerelor cadastrale 8244/2003 (în prezent, proprietatea Municipiului Ploieşti) şi 11013/2005 (proprietatea recurenţilor), pe latura de Vest, însă şi o suprapunere între numerele cadastrale 7337/2003 (proprietatea S.C. Inspet S.A.) şi 11013/2005, pe latura de Est, suprapuneri cu privire la care a stabilit că au fost cauzate de modul deficitar de întocmire şi de avizare a documentaţiilor cadastrale pentru fiecare dintre imobilele identificate.

Din perspectiva probei întinderii dreptului de proprietate, instanţa de apel reţine că, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. - din data de 07.06.2010 de BNP Minea Octavian (f. 6 din dosar fond), recurenţii-reclamanţi au cumpărat de la Avram Nicolae Cătălin şi Avram Raluca terenul în suprafaţă de 369,16 mp indiviz din suprafaţa de 445 mp, situat în municipiul Ploieşti, strada George Coşbuc, nr. 2, judeţul Prahova  cu număr cadastral provizoriu 11013 şi construcţiile situate pe acesta C1 locuinţă în suprafaţă construită de 45,69 mp (parţial exclusiv) şi (parţial în indiviziune) cota indiviză de 48 % din încăperea notată cu simbolul 6, cu suprafaţa construită de 4,72 mp nr. cadastral provizoriu 11013/C1, C2 anexa în suprafaţă construită de 19,52 mp cu nr. cadastral provizoriu 11013/C2 şi C3 anexa în suprafaţa construită de 17.67 mp nr. cadastral provizoriu 11013/C3.

Tribunalul observă că, potrivit extrasului de carte funciară pentru informare, aflat la fila 11 din dosarul primei instanţe, ce se coroborează cu încheierea nr. 31664/11.06.2010, emisă de Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ploieşti (fila 123 dosar fond), în favoarea recurenţilor-reclamanţi s-a dispus intabularea dreptului de proprietate pentru terenul intravilan de 369,16 mp indiviz din 445 mp şi construcţiile amplasate pe acesta.

Totodată, prin contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 1348 din data de 22.07.2010 de BNP Botezatu (f. 7-8 din dosar fond), recurenţii au mai dobândit dreptul de proprietate şi asupra imobilului situat în municipiul Ploieşti, XXX , judeţul Prahova, constând din locuinţa notată cu simbolul C1, cu suprafaţa construită de 51,31 mp, compusă din două camere, hol şi baie şi în indiviziune vestibul şi împrejmuire în cotă de 52 % cu număr cadastral provizoriu 11013/C1;0;2 construcţia notată cu simbolul C4, compusă din bucătărie şi cămară, cu suprafaţa construită de 22 mp, cu numărul cadastral provizoriu 11013/C4 precum şi cota indiviză de 52 % din spaţiile de folosinţă ale imobilului, împreună cu terenul aferent construcţiilor în suprafaţă de 73,31 mp care reprezintă o cotă indiviză de 52 % din terenul situat sub construcţii cu numărul cadastral provizoriu 11013.

Practic, în baza celor două convenţii, X au dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren cu suprafaţa totală de 442,87 mp (396,16 mp şi 73,71 mp).

Autorii recurenţilor-reclamanţi, respectiv vânzătorii din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1639/2010 –XX– au dobândit terenul cu suprafaţa de 369,16 mp indiviz din 445 mp, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 99/14.01.2008 (filele 51 – 54 dosar fond) de la XYZ, care, la rândul lor, au beneficiat de măsura reparatorie a restituirii în baza Legii nr. 10/2001, în baza dispoziţiei nr. 5817/2004 şi a procesului-verbal de punere în posesie, întocmite de Primăria Municipiului Ploieşti, respectiv prin moştenire, conform certificatului de moştenitor legal nr. 7/2007.

Din analiza conţinutului dispoziţiei nr. 5817/2004 rezultă că imobilul restituit în natură, situat în Ploieşti, str.XXX, jud. Prahova, era compus din mai multe construcţii şi terenul aferent în suprafaţă de 369,16 mp, cotă indiviză din totalul de 442,47 mp (filele 13 – 16 dosar fond), cu precizarea că pe planul de situaţie ce a stat la baza întocmirii procesului-verbal de punere în posesie a respectivului imobil s-a menţionat, în mod explicit, că, la elaborarea planului de restituire în baza Legii nr. 10/2001, s-a ţinut cont de lucrarea de carte funciară cu numărul cadastral provizoriu 8244/25.11.2003, indicându-se, ca acte doveditoare, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1942/19.06.2003 şi actul adiţional nr. 4049/05.12.2003, ambele încheiate între Consiliul Local al Municipiului Ploieşti şi S.C. Pex S.R.L. De asemenea, pe acelaşi plan de situaţie, s-a menţionat că suprafaţa terenului ce a fost preluată în proprietatea statului, în temeiul Decretului nr. 218/1960, a fost de 441,75 mp.

În ceea ce priveşte contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. - la Biroul Notarial Botezatu, prin care recurenţii-reclamanţi au dobândit terenul aferent construcţiilor în suprafaţă de 73,31 mp cu numărul cadastral provizoriu 11013, tribunalul observă că vânzătorii Andrei Ştefan şi Andrei Dobriţa au dobândit imobilul prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 128/17.01.2008 la Biroul Notarial Botezatu, de la Stoenescu Viorel Ion şi Stoenescu Elena Eugenia, care, la rândul lor, au devenit proprietari, în baza contractului de vânzare-cumpărare 1426-N/12.01.1998, încheiat cu S.C. Conti S.A., şi prin moştenire.

Expunerea detaliată a istoricului titularilor dreptului de proprietate asupra imobilului, situat în Ploieşti, str. XXX prezintă o relevanţă deosebită, în ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a căii de atac promovate de recurenţi, întrucât, în cadrul acţiunii în revendicare, reclamanţilor le revine îndatorirea de a face proba dreptului lor de proprietate de la origini, probatio diabolica, astfel că instanţa de apel nu poate ignora inadvertenţele referitoare la întinderea exactă a terenului pe care aceştia l-au dobândit, inadvertenţe ce au fost invocate de către intimaţii-pârâţi, atât în faţa primei instanţe, cât şi prin întâmpinarea formulată în faza procesuală a recuesului.

În altă ordine de idei, dată fiind şi suprapunerea numerelor cadastrale 8244/2003 (în prezent, proprietatea Municipiului Ploieşti) şi 11013/2005 (proprietatea recurenţilor), pe latura de Vest, însă şi o suprapunere între numerele cadastrale 7337/2003 (proprietatea S.C. Inspet S.A.) şi 11013/2005, pe latura de Est, constatată de expertul Viscopoleanu Mihai, prin raportul de expertiză în specialitatea topografie, refăcut şi întregit, suprapuneri cu privire la care a stabilit că au fost cauzate de modul deficitar de întocmire şi de avizare a documentaţiilor cadastrale pentru fiecare dintre imobilele identificate, tribunalul consideră că este corectă concluzia primei instanţe, potrivit căreia probele administrate în cauză nu sunt de natură a conduce la concluzia că intimaţii-pârâţi ar fi acaparat suprafaţa de 5,5 mp de la părţile adverse.

Referitor la raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit iniţial de expertul Viscopoleanu Mihai, depus la dosar la data de 11.05.2012 (filele 82 – 85 dosar fond), invocat de recurenţi în calea de atac declarată, tribunalul observă că atât aceştia, cât şi pârâţii au formulat obiecţiuni ce au fost admise în parte de judecătorul fondului, prin încheierea din 10.07.2015 (fila 164 dosar fond), dispunându-se efectuarea măsurătorilor în sistem Stereo 1970. În plus, la termenul de judecată din 08.09.2016, reclamanţii, reprezentaţi de avocatul ales, au învederat că nu formulează obiecţiuni la completarea refacerii raportului de expertiză în specialitatea topografie, solicitând, în cadrul dezbaterilor pe fond, omologarea raportului de expertiză refacere, depus la data de 15.01.2016, şi a anexei nr. 1, ce face parte integrantă din acest raport.

Autoritatea lucrului judecat are la bază regula potrivit căreia o acţiune nu poate fi judecată decât o singură dată şi că o constatare făcută printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie să fie contrazisă printr-o altă hotărâre.

Aceste două reguli unanim recunoscute ca temei al autorităţii lucrului judecat: o acţiune nu poate fi judecată decât o singură dată (bis de eadem re ne sit actio, sau, după formula dreptului canonic, non bis in idem) şi o constatare făcută printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre (res iudicata pro veritate accipitur) întregesc un principiu superior, şi anume principiul autorităţii lucrului judecat.

Prin urmare, principiul autorităţii lucrului judecat (sau principiul puterii de lucru judecat) împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi fiind purtat între aceleaşi părţi, ci şi contrazicerile între două hotărâri judecătoreşti, adică infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre judecătorească irevocabilă printr-o altă hotărâre judecătorească posterioară, dată în alt proces, în sensul că drepturile recunoscute unei părţi sau constatările făcute printr-o hotărâre judecătorească definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, dată într-un alt proces.

Principiul autorităţii de lucru judecat corespunde necesităţii de stabilitate juridică şi ordine socială, fiind interzisă readucerea în faţa instanţelor a chestiunii litigioase deja rezolvate, şi nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, deoarece dreptul de acces la justiţie nu este unul absolut, el poate cunoaşte limitări, decurgând din aplicarea altor principii.

Principiul autorităţii lucrului judecat urmăreşte realizarea unei justiţii fără contradicţii, iar principalele instrumente de înfăptuire ale acestui deziderat sunt: excepţia şi prezumţia lucrului judecat. Astfel, condiţia de aplicare a autorităţii de lucru judecat presupune identitatea de acţiuni (părţi, obiect şi cauză juridică) ce opreşte repetarea judecăţii, iar puterea, prezumţia de lucru judecat, impune consecvenţa în judecată, astfel că ceea ce s-a constatat şi statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o altă hotărâre.

Reclamanții au precizat expres că înțeleg să se judece cu Mun. Ploiești prin Primar cu privire la cererea precizată de revendicare și grănițuire având în vedere și motivarea  Deciziei 121/2017 a Tribunalului Prahova

În concluzie, cu privire la aceste capete de cerere nu există autoritate de lucru judecat întrucât nu există o identitate de părți. Nici cu privire la capătul de cerere privind demolarea gardului despărțitor nu există autoritate de lucru judecat chiar dacă s-a judecat între aceleași părți întrucât există o diferență a cauzei. Este necontestat că pârâții Y au construit gardul despărțitor însă acest capăt de cerere a fost respins drept o consecință a respingerii cererii de revendicare și grănițuire pentru lipsa calității de proprietar.

Desigur, instanța urmează să analizeze în ce măsură poate să dea eficiență prezumţiei de lucru judecat pe fondul cauzei.

Referitor la cel de-al doilea litigiu, dosar nr. 22240/281/2012, reclamanţiiX , în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Ploieşti prin Primar şi Consiliul Local al Municipiului Ploieşti prin Primar, Z , Y au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună: constatarea nulităţii absolute a actului adiţional la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1942/19.06.2003 de Biroul Notarului Public Minea Octavian, act adiţional autentificat sub nr. 4049/5.12.2003 la acelaşi birou notarial, încheiat între Municipiul Ploieşti prin Consiliul Local Ploieşti, în calitate de vânzător şi Z , în calitate de cumpărător, pentru cauză ilicită, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, precum şi constatarea nulităţii absolute parţiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3493/16.07.2009 la BNP Equitas Ploieşti încheiat între Z , în calitate de vânzător şi Y , în calitate de cumpărători, pentru cauză ilicită, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, cu cheltuieli de judecata.

Dosarul a fost soluționat definitiv prin Decizia nr. 1504/2014 în care s-a reținut: Raportat la contractele de închiriere reţinute mai sus şi la suprafaţa terenului preluat potrivit Decretului nr.92/1950 rezultă că prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate autentificat sub nr. 1942 din 19.06.2003 s-a vândut mai mult decât se deţinea la adresa din Ploieşti str. Romană nr. 37 şi mai mult decât fusese închiriat( contractul de închiriere în vigoare la data vânzării privea 453 mp) astfel că nu se putea vinde, în condiţii de legalitate suprafaţa de teren de 39 mp ce a făcut obiectul actului adiţional la acest contract şi pentru care nu s-a făcut nici dovada proprietăţii vânzătorului. Prin decizia menționată s-a dispus: Constată nulitatea absolută a actului adiţional la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1942/19.06.2003 de BNP Minea Octavian, act autentificat sub nr. 4049/05.12.2003. Constată nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3493/16.07.2009 de BNP Equitas Ploieşti pentru suprafaţa de 39 mp ce a făcut obiectul actului adiţional autentificat sub nr. 4049/05.12.2003.

2.Instanța va respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Mun. Ploiești.

Pârâții au invocat excepția raportat la concluzia rezultată din Decizia nr. 1504/2014 a Tribunalului Prahova în sensul că pârâta Mun. Ploiești nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului de 39 mp dar și față de susținerile reclamanților din răspunsul la întâmpinare (f.115 vol. I ) în sensul că Mun. Ploiești nu deține niciun act juridic cu privire la deținerea în proprietate a suprafeței de 39 mp.

Instanța are în vedere că în prezent, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 1504/2014 terenul de 39 mp a intrat în patrimoniul Mun. Ploiești prin restabilirea situației anterioare conform HCL 126/25.04.2018 (F.71 VOL. III, f. 92 vol II)

Se are în vedere că în măsura în care, însă, nu este posibilă identificarea fostului proprietar al terenului ce face obiectul cererii, ori a altor persoane care ar fi interesate sau acesta a decedat și nu s-a dezbătut succesiunea vacantă, calitatea procesuală pasivă se prezumă, prin dispozițiile legii, că aparţine unității administrativ – teritoriale, în a cărei rază teritorială se află imobilul, ca titular al patrimoniului imobiliar. Prin urmare, legitimare procesuală pasivă a unităţii administrativ teritoriale nu decurge, în mod arbitrar, din faptul neidentificării unui alt pârât, ci se întemeiază pe dispozițiile art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, relative la caracterul potenţial de bun fără stăpân al terenului în litigiu. Altfel, s-ar putea ajunge, în situația particulară a inexistenței unei persoane care să pretindă un drept de proprietate asupra nemișcătorului, în calitate de proprietar sau de moștenitor al proprietarului inițial al terenului, la respingerea acțiunii, pe considerentul că unitatea administrativ – teritorială este lipsită de legitimare procesuală pasivă, ceea ce ar echivala cu lipsirea reclamanților de orice posibilitate de valorificare a dreptului său.

3. Excepția lipsei de interes cu privire la radierea din cartea funciară a pârâților Y a suprafeței de 39 mp.

Art. 32 alin. (1) lit. d) C. pr. civ. prevede că orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes. Conform art. 33 C. pr. civ., "Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara... ".

Aşadar, instanţa trebuie să verifice dacă în prezenta cauză interesul invocat de către reclamanţi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru promovarea acţiunii, adică dacă este un interes legitim, născut, actual, personal şi determinat.

Instanța apreciază că în cauză reclamanții au un interes legitim având în vedere că cererea de revendicarea vizează suprafața de 5,5 mp parte integrantă din suprafața de 39 mp.

Instanța are în vedere că ulterior promovării prezentei cereri, pârâta Mun. Ploiești a procedat la intabularea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 39 mp, așa cum rezultă din Încheierea nr. 44237/18.05.2018 astfel încât capătul de cerere a rămas în prezent fără obiect.

Referitor la anularea nr. cadastral 8244 pentru suprafața de 39 mp, instanța apreciază că cererea este lipsită de interes întrucât reclamanții nu pot obține drepturi mai multe ca urmare a anulării nr. cadastral.

4.Fondul cauzei.

I.Acțiunea în grănițuire și revendicare

Instanța are în vedere că în Decizia 121/2017 a Tribunalului Prahova s-a analizat istoricul dreptului de proprietate al reclamanților și pârâților persoane fizice.

S-a reținut: Practic, prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 3493/16.07.2009 la Biroul Notarial Equitas, intimaţii-pârâţi Y au cumpărat de la Z. terenul cu suprafaţa de 567 mp şi construcţiile amplasate pe acesta din Ploieşti, XXX, jud. Prahova. Sub aspectul modalităţii în care vânzătoarea a dobândit dreptul de proprietate asupra respectivului bun, tribunalul reţine că, prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate, autentificat sub nr. 1942/19.06.2003 la Biroul Notarului Public Minea Octavian, S.C. Pex S.R.L. a cumpărat terenul în suprafaţă de 528 mp şi construcţia aflată pe acesta, cu număr cadastral provizoriu 7326. Ulterior, prin actul adiţional autentificat sub nr. 4049/05.12.2003 la BNP Minea Octavian,Z. a cumpărat şi suprafaţa de 39 mp, curţi-construcţii, situată în Ploieşti, XXX, cu număr cadastral provizoriu 8244, cu precizarea că, prin hotărârea judecătorească identificată anterior, s-a constatat nulitatea absolută a acestui act adiţional, precum şi nulitatea absolută parţială a convenţiei prin care intimaţii-pârâţi dobândiseră în proprietate suprafaţa de teren supusă analizei.

Referitor la modul de dobândire a dreptului de proprietate de către reclamanți se vor avea în vedere considerentele Deciziei 121/2017 expuse cu ocazia analizei excepției autorității de lucru judecat.

Instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea topografie având următoarele obiective: 1. - Identificarea, măsurarea şi evidențierea pe schiţa plan a terenului aflat în prezent în  proprietatea pârâților Y, conform actelor de proprietate deținute de aceștia in prezent, precum şi în funcție de documentația cadastrală aferentă numărului cadastral atribuit terenului aflat în prezent în proprietatea pârâților Y; 2. - Identificarea, măsurarea şi evidențierea pe schiţa plan a terenului în suprafață de 39 mp. aflat în prezent în proprietatea pârâtului Municipiul Ploiești, conform actelor de proprietate deținute de aceștia, precum şi în funcție de documentația cadastrală aferentă numărului cadastral atribuit terenului aflat în prezent în proprietatea pârâților Y 3.- Expertul să identifice şi să evidențieze pe schița plan amplasamentul gardului despărțitor dintre terenul proprietatea  reclamanților şi terenul  aflat în prezent în posesia ţi nu în proprietatea pârâțilorY . Solicităm ca identificarea gardului despărțitor să fie efectuată în funcției de actele care au stat la baza edificării acestuia, urmând a fi indicate pe schița de plan dimensiunile acestui gard: lungime, lățime, grosime zid şi înălțime; 4. -  Identificarea, măsurarea şi evidențierea pe schiţa plan a terenului aflat în prezent în proprietatea reclamanților X, conform actelor de proprietate deținute de aceștia, precum şi în funcție de documentația cadastrală aferentă numărului cadastral atribuit acestui teren; 5. -  In eventualitatea unei suprapuneri constante între cele două suprafețe identificate la punctul 2 (teren Mun. Ploiești) şi 4(teren reclamanți), să se stabilească din ce suprafață face parte această suprapunere, respectiv cărui număr cadastral trebuie să îi aparțină; 6. -  Să se stabilească ce număr cadastral trebuie anulat în funcției de suprapunerea constatată la obiectivul anterior;7- Efectuarea de măsurători ale imobilului teren al reclamanților înscris în CF sub nr. 124629, identificat cu nr. cadastral 11013, în care să fie inclusă şi suprafața pe care este construit soclu gardului de pe latura cu drumul public, spre str. XXX( întrucât este lesne că acesta nu a fost construit pe trotuar, adică pe domeniul public), iar dacă aceasta suprafața pe care este edificat acest soclu a fost deja inclusă în măsurătoarea existentă (vezi expertiza refăcuta, exp. Viscopoleanu, dosar 20541/281/2011), să se menționeze acest lucru;8- Stabilirea pe baza inventarului de coordonate înscris la OCPI, ce dimensiuni are suprafața de teren suprapusă între lotul reclamanților identificat cu nr. cadastral 11013 şi Proprietatea de pe latura de Vest identificată cu nr. cadastral 7337/2003, precum şi să se stabilească exact care este cauza suprapunerii; după executarea măsurătorilor de la Obiectivele 1 şi 2, să realizeze expertul în baza unei schițe/planuri desenate, dar numai dacă subzistă vreo suprafață lipsă de teren din  măsurători, faţă de cea din actele de proprietate ale reclamanților, să procedeze la emiterea unei opinii de corectare/îndreptarea cadastrală a modului defectuos de întocmire şi avizare a documentațiilor cadastrale cu privire la proprietatea Municipiului Ploiești şi proprietatea reclamanților, şi să  identifice o linie de hotar minim invazivă între proprietatea pârâtei Municipiului Ploiești care să respecte suprafețele deținute de proprietari;9- Pe baza răspunsului de la obiectivul 3, să întocmească expertul cel puțin două variante de stabilire a liniei de hotar şi să recomande inclusiv o modalitate de construire a unui nou gard (eventual din alte materiale mai suple) între proprietatea Municipiului Ploiești şi proprietatea reclamanților, astfel încât să se reducă la maxim diferențele în minus din măsurători față de cele din acte ale celor două proprietăți, reducerea urmând să fie efectuată proporțional cu  suprafețele lipsă ale fiecăreia din cele două proprietăți.

Expertiza a fost depusă la 03.03.2021 (f.48 vo. III). Expertul a măsurat suprafețele celor 3 imobile din litigiu și a stabilit: terenul din str. XXX (nr. cadastral 1244629, al reclamanților) măsoară o suprafață de 441,73 mp ce include și gardurile de zid de pe aliniamentul 15-21 și gardul de metal cu soclu de beton pe aliniamentul 19-20. Terenul din XXX (număr cadastral 128634, al pârâțilorY ) are o suprafață măsurată de 516 mp iar suprafața de la aceeași adresă a Mun. Ploiești are 38 mp.

Expertul a constatat că suprafața de 38 mp este în posesia pârâților Y și este afectată de construcția C2. Expertul a identificat gardul despărțitor dintre cele două proprietăți având o suprafață de 4,2 mp.

De asemenea, expertul a concluzionat că există o diferență de suprafață pentru imobilul reclamanților de 0,17% în timp ce în cazul pârâților diferența față de actele de proprietate este de 2,35% în cazul pârâților Y și 2,35 % în cazul Mun. Ploiești, prin urmare expertul a concluzionat că nu există o acaparare de teren iar gardul de zid de pe aliniamentul 15-16 este corect poziționat și ocupă suprafețe relative egale din ambele terenuri.

Expertul a mai stabilit că, gardul de pe aliniamentul 15-16 conține pereți din construcții vechi demolate.

Instanța are în vedere că toate cele 3 imobile sunt înregistrate în sistemul integral de cadastru, primele înregistrări fiind ale pârâților iar conform art. 118 din Ordinul 700/2014 Regulament de avizare, recepție și înscriere în cartea funciară dacă s-ar fi constatat o suprapunere reală, cererea de înscriere ar fi fost respinsă.

Potrivit dreptului civil acțiunea in revendicare este acțiunea prin care proprietarul care a fost deposedat de bunul sau cere restituirea acestuia de la cel in detenția căruia se află.

Proprietarul unui bun are dreptul de a il revendica de la posesor sau de la alta persoana care il detine fara drept (art 563din Codul civil).

Potrivit ar. 584 C. civ. (art. 560 NCC .), orice proprietar poate obliga pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa, iar cheltuielile grăniţuirii vor fi suportate pe jumătate. Aşadar, grăniţuirea este o operaţie materială care constă în fixarea limitelor dintre două întinderi de teren limitrofe aparţinând unor titulari diferiţi, de regulă cu titlu de proprietate. Nu mai puţin însă, asupra terenurilor limitrofe, cu privire la care se face grăniţuirea, pot fi exercitate şi alte drepturi reale.

In cauza isi mai gaseste aplicarea imediata si dispozitile art.249c.p.civ.conform carora cel ce face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, iar dovada poate fi facuta prin inscrisuri,martori,prezumtii sau marturisirea uneia dintre parti.

Particularitatea probei in revendicare este aceea ca titularul actiunii trebuie sa faca mai intai dovada proprietatii prin prezentarea titlului de proprietate si in acelasi timp, dovada acapararii din proprietatea sa .

In acest sens instanța constată în primul rând că reclamanții au facut dovada faptului că sunt proprietarii unui teren în suprafață de 442 mp însă nu si dovada acaparării in concret a suprafetei de teren a carei revendicare o solicită. Suprafața revendicată de 5,5 mp este cea rezultată din expertiza efectuată în dosarul nr. 20541/281/2011 și cu privire la care susțin că reprezintă o suprapunere reală și nu virtuală.

Referitor la amplasamentul suprafeței de 442 mp instanța apreciază că reclamanții nu au făcut dovada contrară celor rezultate din expertiza efectuată în cauză.

Prealabil, instanța apreciază că în cauză nu se poate aplica principiul lucrulului judecat raportat la concluziile raportului de expertiză Viscopoleanu din dosarul nr. 20541/281/2011 reținute în decizia Decizia nr. 1504/2014 a Tribunalului Prahova întrucât proba nu a fost administrată în condiții de contradictorialitate cu pârâta Mun. Ploiești, aceasta nu a avut posibilitatea să formuleze obiective sau obiecțiuni la expertiză.

Referitor la întinderea dreptului de proprietate în hotărârile pronunțate în dosarul 20541/281/2011 s-a analizat pe larg modul de dobândire a proprietății din str. XXX fiind identificate numeroase inadvertențele referitoare la întinderea exactă a terenului pe care reclamanții l-au dobândit.

În cadrul acțiunii în revendicare nu este necesar a dovedi doar că pârâtul deține o suprafață de teren mai mare decât în acte, respectiv că reclamantul deține o suprafață mai mica decât în acte ci în mod obligatoriu este necesar să se dovedească acapararea.

Reclamanții au susținut că pârâții au demolat gardul despărțitor și l-au reconstruit având ca semn de hotar construcția-anexa garaj de pe proprietatea reclamanților. Conform susținerilor reclamanților, martori la această operațiune au fost foștii proprietari ai imobilului.

Din probele administrate, respectiv înscrisuri instanța a identificat o singură schiță (plan) din 1972 reactualizat in 1980 (f.131 vol.1) depusă de reclamanți care ar plasa garajul în interiorul proprietății și nu pe linia de hotar. Instanța însă nu poate concluziona în baza unei singure schițe ce nu conține măsurători în detaliu și nesusținută de alte probe, că într-adevăr aceasta era forma terenului reclamanților la data restituirii.

Instanța are în vedere că la momentul restituirii în baza dispoziţiei nr. 5817/2004 şi a procesului-verbal de punere în posesie, întocmite de Primăria Municipiului Ploieşti, cu privire la amplasament-a ţinut cont de lucrarea de carte funciară cu numărul cadastral provizoriu 8244/25.11.2003 (suprafața de 39 mp).

Proprietarii inițiali nu au contestat procesul verbal de punere în posesie sau dispoziția menționată și conform susținerilor reclamanților, aceștia au fost inclusiv prezenți la edificarea gardului și stabilirea liniei de hotar.

În consecință, instanța va respinge ca neîntemeiată acțiunea în revendicare și va admite acțiunea în grănițuire conform concluziilor raportului de expertiză topografie efectuat în cauză pe aliniamentul 15-16-10.

2.Obligarea pârâtei Mun. Ploiești să-și exprime acordul cu privire la extinderea imobilului-casă de locuit pe hotar.

Din adresa nr. 265/22.03.2022 (f.113 vol 4) instanța reține că reclamanții au obținut ultimul certificat de urbanism în anul 2012 iar ultima autorizație de construire a fost emisă în anul 2012 cu nr. 714. În prezent nu există anunț de terminare a lucrărilor conform autorizației emise. Au mai fost înregistrate 3 cereri de emitere certificat urbanism la nivelul anului 2018 respinse întrucât reclamanții nu aveau dosarele complete.

Din adresa cu nr. 302235/22.03.2018 (f.115 vol 4) rezultă că cererea privind eliberarea certificatului de urbanism a fost restituită pentru a fi completată cu: contractul de vânzare-cumpărare nr. 1348/22.07.2010 se va înscrie în cartea funciară și se va solicita un extras de carte funciară actualizat, se va reface memoriul de arhitectură cu descrierea construcțiilor și sptațiilor existente și a extinderilor propuse, se va reprezenta grafic extinderea propusă.

Următoarea cerere din 19.04.2018 (f.115 verso) a fost restituită întrucât era necesar de a se corela contractul de vânzare-cumpărare nr. 1348/22.07.2010 cu extrasul de carte funciară nr. 124629/22.03.2018 și notarea autorizației de construire nr. 714/2012.

Ultima cerere din 02.05.2018 (f.116 verso) a fost restituită întrucât reclamanții trebuiau să iși actualizeze documentația cadastrală cu suprafețele edificate prin autorizația de construire și radierea celor două anexe. Se precizează că este necesar să se refacă memoriul de arhitectură.

Din adresa nr. 280/28.03.2022 instanța reține că reclamanții nu au atașat solicitărilor către pârâta Mun. Ploiești documentația necesară pentru autorizarea lucrărilor de construcții și de asemenea se precizează că până la acest moment toate solicitările reclamanților vizau extinderi pe verticală prin supraetajare și nu extinderi pe orizontală cum solicită în prezenta cerere.

În consecință, cât timp de la nivelul anului 2012 și până în prezent reclamanții nu au obținut un nou certificat de urbanism nu se pune problema unui refuz nejustificat. În prezent nu există un certificat de urbanism care să conțină condițiile necesare eliberării autorizației de construire; obținerea acordului vecinilor este o etapă ulterioară obținerii certificatului de urbanism și nu anterior acestei etape.

Pentru aceste motive, instanța va respinge și acest capăt de cerere.

3.Cererea reconvențională și cererea de chemare în garanție.

Pârâții-reclamanți solicită pe cale subsidiară să se constate calitatea de coproprietari în indiviziune cu Mun. Ploiești cu privire la întreaga suprafață de 567 mp întrucât susțin pârâții, suprafața de 37 mp a fost poziționată aleatoriu la granița cu reclamanții fără să existe un act de partaj voluntar.

Instanța apreciază că cererea este neîntemeiată față de disp. art. 35 Cod procedură civilă, pârâții-reclamanți având la dispoziție o acțiune în realizare. De asemenea, după cum recunosc și pârâții-reclamanți suprafața de 39 mp a fost delimitată în baza unui acord de voință între Mun. Ploiești și pârâți concretizat în planul de amplasament și delimitare a imobilului, fișa corpului imobilului, acte care ulterior au stat la baza intabulării suprafeței de 39 în cartea funciară nr. 8244.

Pârâții-reclamanți au recunoscut situația juridică a terenului în litigiu nr. 20541/281/2011, aceștia au invocat lipsa calității de proprietari și împrejurarea că nu se învecinează cu reclamanții, astfel că apare ca fiind cel puțin ilicită încercarea pârâților-reclamanți de a schimba în acest moment situația juridică a terenului din litigiu din moment ce tot pârâții au fost cei care au creat această situație și care și-au dat acordul cu privire la amplasamentul suprafeței de 39 mp.

Cel de-al doilea capăt de cerere va fi respins ca neîntemeiată având în vedere soluția cererii principale.

Cererea de chemare în garanție va fi respinsă ca neîntemeiată având în vedere soluția cererii principale.

În baza art. 453 Cod procedură civilă obligă pârâta Mun. Ploiești la plata sumei de 110 lei cheltuieli de judecată-taxă judiciară de timbru și 1000 lei onorariu avocat redus. 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

Respinge excepția autorității de lucru judecat ca neîntemeiată.

Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Mun. Ploiești prin Primar ca neîntemeiată. Respinge excepția lipsei de interes cu privire la radierea din cartea funciară nr.129344 a suprafeței de 39 mp ca neîntemeiată.

Admite excepția lipsei de interes cu privire la anularea nr. cadastral 8244 și respinge cererea ca atare.

Admite cererea privind grănițuirea și în consecință stabilește linia de hotar ce desparte proprietățile părților între punctele 15-16-10 conform schiței anexă la raportul de expertiză Oancea Costin Liviu.

Respinge în rest cererea principală, reconvențională și în garanție ca neîntemeiată.

Obligă pârâta Mun. Ploiești la plata sumei de 110 lei cheltuieli de judecată-taxă judiciară de timbru și 1000 lei onorariu avocat redus. 

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Ploieşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, conform art. 396 alin. 2 C.pr.civ. azi, 20.07.2022.

Redactat / Tehnoredactat: M.R.C/B.B.M.

Dată redactare:28.07.2022

Domenii speta

Spete similare