Amenintare

AmenDOSAR NR. 9065/256/2020

Sentinta penală nr.1756/25.08.2021

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă:

Prin Rechizitoriul nr. 3935/P/2019 din data de 23.12.2020 al Parchetului de pe  lângă Judecătoria Medgidia s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului GC, pentru săvârşirea infracţiunilor de ameninţare, prev. de art. 206 alin. 1 C.pen., şi tulburare a ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 2 C.pen.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în sarcina inculpatului că la data de 01.12.2019, în jurul orelor 16:00, pe când se afla pe str. ...... din satul ..........., com. .......... a ameninţat persoana vătămată minoră PVI cu moartea folosind expresia “bag cuţitul în tine”, expunând în acelaşi timp un cuţit, provocându-i, astfel, acestuia o stare de temere şi, în acelaşi timp, şi martorilor prezenţi, tulburând ordinea şi liniştea publică.

Prin încheierea nr. 104/23.02.2021 judecătorul de cameră preliminară a constatat competenţa funcţională, materială şi teritorială a Judecătoriei Medgidia în soluţionarea prezentei cauze penale, precum şi legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecăţii.

La termenul de judecată din 20.04.2021 reprezentantul Ministerului Public a precizat că se constituie parte civilă în proces în numele persoanei vătămate minore cu suma de 1.000 lei reprezentând daune morale.

Inculpatul GC, prezent personal în fața instanței, a arătat că nu recunoaște cele reținute în sarcina sa, astfel că judecata s-a desfășurat potrivit procedurii comune.

Din materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Situaţia de fapt

La data de 01.12.2019, în jurul orelor 16:00, pe când se afla pe str. ......... din satul .............., com. ....., inculpatul GC a ameninţat persoana vătămată minoră PVI cu moartea folosind expresia “bag cuţitul în tine”, expunând în acelaşi timp un cuţit şi provocându-i, astfel, acestuia o stare de temere şi, în acelaşi timp, şi martorilor prezenţi, tulburând ordinea şi liniştea publică.

Materialul probator

- declaraţia formulată în cursul urmăririi penale de persoana vătămată minoră PVI potrivit căreia la data de 01.12.2019, pe când  se deplasa pe str. ..... din satul .......... împreună cu martorii IMS, PM și DA, au fost ajunşi din spate de o căruţă în care se aflau inculpatul GC şi martorul GD, aceştia oprind în dreptul lor, inculpatul reproşându-i că l-ar fi agresat pe nepotul său. Persoana vătămată a arătat că inculpatul a vrut să îl prindă de umăr, dar s-a ferit, iar apoi acesta i-a cerut fratelui său un cuţit, cu care l-a ameninţat, spunându-i că îl omoară. Persoana vătămată a mai relatat că, de teamă, a luat-o la fugă înspre domiciliu, în timp ce inculpatul a continuat să îi adreseze injurii, luând o cărămidă de jos. A precizat persoana vătămată că inculpatul a urcat apoi în căruţă şi a s-a luat după el pe str......., apoi încă 50 metri pe str. ...., după care a întors căruţa. Persoana vătămată Numitul PV a arătat că a fugit acasă, unde i-a povestit mamei sale cele întâmplate, dar şi că îi este frică când iese prin localitatea, întrucât inculpatul umblă frecvent sub influenţa băuturilor alcoolice şi l-a ameninţat spunându-i că nu va scăpa de el.

Instanţa a dispus, în cursul cercetării judecătoreşti, nereadministrarea probei vizând audierea persoanei vătămate în contextul necontestării acesteia.

- plângerea penală şi declarația formulată în cursul urmăririi penale de mama persoanei vătămate minore PVI, martora PI, potrivit cărora la data de 01.12.2019, în jurul orelor 16:00, era acasă când a venit fiul său, persoana vătămată PVI, care era foarte speriat și care i-a povestit că, în timp ce se întorcea de pe terenul de fotbal împreună cu martorii IMS PM și DA, a fost oprit pe str. ......de către inculpatul GC și fratele său, care erau cu o căruță, şi care i-au reproșat că s-ar fi luat de numitul GA, după care inculpatul GC i-a cerut fratelui său, martorul GD, să scoată un cuțit și l-a amenințat cu acte de violență. A mai arătat martora că a aflat de la fiul său că inculpatul a încercat să-l prindă de mână, iar martorul GD a scos un cuțit, persoana vătămată speriindu-se şi fugind către casă. Totodată, potrivit celor relatate de martora, fiul său i-a povestit că inculpatul GC a aruncat după el cu o cărămidă, iar apoi el şi fratele său, martorul GD, s-au luat după el, mai întâi pe jos, iar apoi cu căruța, până în centrul satului, persoana vătămată reușind să scape și să ajungă acasă. A mai precizat martora că fiul său era foarte speriat și a rugat-o să anunțe organele de poliție.

În cursul cercetării judecătoreşti instanţa a dispus nereadminstrarea probei vizând audierea martorei Puiu Ioana, apreciind că nu se mai impune.

- declaraţia formulată de martorul DAA în cursul urmăririi penale, potrivit căreia, la data de 01.12.2019, pe când se afla pe str. ...din satul ......... împreună cu persoana vătămată PVI  şi cu martorii IMS şi PM în dreptul lor a oprit o căruţă în care se aflau inculpatul GC şi fratele acestuia, martorul GD, care au chemat persoana vătămată şi au întrebat-o ce treabă a avut cu numitul GA Martorul a arătat că apoi inculpatul a coborât din căruţă, s-a apropiat de persoana vătămată, a scos un cuţit din buzunarul de la spate al pantalonilor şi l-a ameninţat pe acesta spunându-i că bagă cuţitul în el şi adresându-i injurii şi amenintări. A mai precizat martorul că l-a văzut pe inculpatul GC luând de jos o piatră, dar că nu îşi mai aminteşte dacă a aruncat-o sau nu înspre persoana vătămată, şi că acesta din urmă a început să fugă spre casă, în timp ce inculpatul s-a luat după el cu căruţa. Martorul a arătat că s-a speriat şi el atunci când l-a văzut pe inculpat ameninţând persoana vătămată şi scoţând cuţitul.

- declaraţia formulată de martorul DAA în cursul cercetării judecătoreşti, potrivit căreia, la data de 01.12.2019, pe când se afla cu persoana vătămată şi martorii PMI  şi IMS a oprit lângă ei o căruţă în care se aflau inculpatul GC şi martorul GD care l-au chemat pe PVI la ei. A arătat martorul că a văzut cum inculpatul a prins de mână persoana vătămată, aceasta din urmă smucindu-se şi întorcându-se la prietenii săi, însă inculpatul a coborât din căruţă şi a venit spre ei, scoţând un cuţit de la spate şi înjurând şi ameninţând persoana vătămată că bagă cuţitul în ea. Potrivit celor relatate de martor persoana vătămată a luat-o la fugă, iar inculpatul a început să arunce cu pietre spre aceasta, după care s-a luat după ea cu căruţa. A precizat martorul că, ulterior, când s-au reîntâlnit pe seară cu persoana vătămată PVI, acesta le-a spus că reuşise să ajungă acasă fără a fi prins de inculpat. Totodată, martorul a declarat că s-au speriat cu toţii din cauza incidentului respectiv.

- declaraţia formulată de martorul PMI în cursul urmăririi penale, potrivit căreia, la data de 01.12.2019, pe când se deplasa pe str. .........din satul .......... împreună cu persoana vătămată PVI şi cu martorii IMS și DA, în dreptul lor a oprit o căruță în care se aflau inculpatul GC și martorul GD, care i-au chemat la ei. Martorul a arătat că inculpatul a întins mâna spre ei, dând mâna cu fiecare, iar când a văzut persoana vătămată a dat să o prindă de haine, însă aceasta s-a ferit. A mai relatat martorul că inculpatul a scos un cuțit din buzunarul de la spate, apoi a coborât din căruță și a făcut câțiva pași spre persoana vătămată pentru a o prinde, însă aceasta a fugit. Potrivit celor declarate de martor, inculpatul profera amenințări la adresa persoanei vătămate, spunând că avea să o prindă, apoi a luat de jos o cărămidă cu care a aruncat înspre aceasta, dar nu a lovit-o. A povestit martorul că a văzut cum inculpatul s-a urcat în căruță și s-a luat după persoana vătămată.

- declaraţia formulată de martorul PMI în cursul cercetării judecătoreşti, potrivit căreia la data de 01.12.2019 se afla pe Str. ......... din satul ........... împreună cu persoana vătămată PVIşi cu martorii IMS şi DAA, când, la un moment dat a apărut inculpatul GC, care era cu fratele său, martorul GD cu căruţa. Martorul a arătat că inculpatul a coborât, a luat o cărămidă de jos şi a dat să arunce spre persoana vătămată, însă aceasta a fugit. A mai relatat martorul că inculpatul s-a luat după persoana vătămată, reproşându-i că aceasta se luase anterior de nepotul lui, apoi s-a întors la căruţă şi a pornit după aceasta, ameninţând că o taie. Martorul a precizat că nu mai ştie cu exactitate dacă inculpatul avea un cuţit asupra sa, dar şi că s-au speriat cu toţii de cele întâmplate.

- declaraţia formulată de martorul IMS în cursul urmăririi penale, potrivit căreia la data de 01.12.2019 l-a văzut pe inculpatul GC cum alerga persoana vătămată PVI, având în mână un cuţit de aproximativ 10 cm şi spunând-i că dacă îl prinde bagă cuţitul în el. Martorul a arătat că, la vederea cuţitului, persoana vătămată a fugit spre centrul satului, iar inculpatul a luat de jos o cărămidă cu care a aruncat înspre aceasta, însă nu a lovit-o. A mai relatat martorul că inculpatul a continuat să profereze injurii şi s-a urcat în căruţa şi s-a luat după persoana vătămată, care fugea spre domiciliu. Martorul a precizta că întreaga scenă i-a produs o stare de temere şi că îi este frică de fraţii G. deoarece de cele mai multe ori umblă beţi prin sat şi obişnuiesc să se lege de oameni fără niciun motiv anume.

În cursul cercetării judecătoreşti instanţa a dispus nereadminstrarea probei vizând audierea martorului, apreciind că nu se mai impune.

- declaraţia martorului GD din cursul urmăririi penale, potrivit căreia la data de 01.12.2019, se întorcea acasă cu căruța împreună cu fratele său, inculpatul GC, și, pe str. .......... din satul ........., au observat persoana vătămată PVI, care se mai afla cu alţi câțiva copii. Martorul a arătat că inculpatul a chemat la căruță persoana vătămată și i-a spus să nu îl mai agreseze fizic pe  numitul GA apoi a coborât din căruță şi s-a îndreptat către persoana vătămată pentru a o speria, aceasta fugind spre locuința sa. Potrivit celor declarate de martor, în continuare el şi inculpatul au plecat acasă. A mai precizat martorul că fratele său nu a amenințat persoana vătămată, ci doar i-a adresat injurii, dar şi că nu a avut niciunul din ei vreun cuțit asupra lor.

- declaraţia martorului GD din cursul cercetării judecătoreşti, potrivit căreia la data de 01.12.2019, pe când se întorcea acasă cu căruţa, împreună cu fratele său, inculpatul GC, au observat pe drum persoana vătămată, care era împreună cu alţi minori. Martorul a arătat că fratele său i-a strigat persoanei vătămate să nu se mai ia de nepotul lor, întrucât aceştia se tot ciondăneau la şcoală. Totodată, martorul a relatat că inculpatul s-a dat jos din căruţă şi s-a dus înspre persoana vătămată înjurând-o, iar aceasta a luat-o la fugă, fără a exista contact fizic între ei. Potrivit celor declarate de martor, inculpatul GC nu avea cuţit la el şi nu a ameninţat persoana vătămată, iar, după ce aceasta a fugit, ei au plecat spre casă, fără a o urmări.

- declaraţia inculpatului GC din cursul urmăririi penale, potrivit căreia în luna decembrie a anului 2019, pe când se deplasa împreună cu fratele său, martorul GD, cu căruța pe str. ..., a observat persoana vătămată PVI, care se mai afla împreună cu alți copii. Inculpatul a arătat că, ajungând în dreptul lor, a oprit căruța și a chemat mai aproape persoana vătămată, căreia i-a spus să nu se mai lege de nepotul său, numitul GA. Inculpatul GC a declarat că și-a continuat apoi drumul spre casă. Potrivit declaraţiei inculpatului, acesta nu a consumat băuturi alcoolice în ziua respectivă, nu a amenințat în niciun fel persoana vătămată, nu avea asupra sa niciun cuțit și nici nu a coborât din căruță pentru a arunca cu cărămida înspre aceasta.

În cursul cercetării judecătoreşti inculpatul GC şi-a exercitat dreptul de a nu face nicio declaraţie.

Din coroborarea probelor administrate în prezenta cauză şi analizate mai sus, instanţa apreciază ca dovedită situaţia de fapt expusă şi vinovăţia inculpatului.

Instanţa constată că declaraţiile inculpatului GC şi ale fratelui său, martorul GD, nu se coroborează cu restul materialului probator în ceea ce priveşte faptele imputate inculpatului, respectiv nu se coroborează cu declaraţiile din cursul urmăririi penale şi din cursul cercetării judecătoreşti ale persoanei vătămate şi ale martorilor PI, DAA, PMI şi IMS, fapt pentru care instanţa nu va ţine cont de acestea, apreciindu-le ca fiind nesincere.

Încadrarea juridică

În drept, fapta inculpatului GC care, la data de 01.12.2019, în jurul orelor 16:00, pe când se afla pe str. .... din satul ........., com. ..........., a ameninţat persoana vătămată minoră PVIcu moartea folosind expresia “bag cuţitul în tine”, expunând în acelaşi timp un cuţit şi provocându-i, astfel, acestuia o stare de temere, întruneşte elementele constitutive a două infracţiuni de ameninţare, prev. de art. 206  alin. 1 C.pen.

Elementul material al laturii obiective este reprezentat de acţiunea inculpatului de intimidare a persoanei vătămate, săvârşită în mod direct, prin viu grai şi prin expunerea unui cuţit, cu privire la uciderea acesteia în viitorul apropiat, care a fost aptă să îi producă acesteia o stare de temere.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine ca formă a vinovăţiei intenţia directă în sensul art. 16 alin. 3 lit. a C.pen., apreciind că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit ca prin aceasta să îi producă o stare de temere persoanei vătămate ameninţate.

Fapta inculpatului GC care, la data de 01.12.2019, în jurul orelor 16:00, pe când se afla pe str....... din satul ......., com. ....., a ameninţat persoana vătămată minoră PVI cu moartea folosind expresia “bag cuţitul în tine”, expunând în acelaşi timp un cuţit şi provocându-i, astfel, acestuia o stare de temere şi, în acelaşi timp, şi martorilor prezenţi, tulburând ordinea şi liniştea publică, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.pen.

Elementul material al laturii obiective este reprezentat de acţiunea inculpatului de a se manifesta agresiv verbal la adresa persoanei vătămate PVI de faţă cu cei prezenți, cu consecinţa tulburării ordinii și liniştii publice.

Urmarea imediată constă în tulburarea liniştii publice produsă prin atitudinea agresivă a inculpatului. Legătura de cauzalitate rezultă din însăşi materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine ca formă a vinovăţiei intenţia indirectă în sensul art. 16 alin. 3 lit. b C.pen., apreciind că inculpatul GC a prevăzut rezultatul faptei sale, şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Instanţa urmează a face aplicarea dispoziţiilor art. 38 C.pen. privind concursul de infracţiuni.

Instanţa reţine, astfel, că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată există, sunt prevăzute de legea penală şi au fost săvârşite de inculpat cu vinovăţia cerută de lege. Totodată, instanţa reţine că nu există vreo cauză justificativă sau de neimputabilitate.

În consecinţă, urmează a fi antrenată răspunderea penală a inculpatului pentru aceste fapte.

Individualizarea pedepsei

Potrivit art. 74 C.pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; modul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

 Prin urmare, pentru stabilirea şi aplicarea pedepselor instanţa, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, va avea în vedere toate circumstanţele reale si personale în care au fost săvârşite faptele.

 Astfel, instanţa are în vedere următoarele: limitele de pedeapsă prevăzute de lege, modul şi împrejurările de săvârşire a faptelor – în public, valorile sociale lezate şi ocrotite de normele penale, respectiv relaţiile sociale vizând integritatea psihică a persoanelor şi relaţiile privind convieţuirea socială, urmările produse, impactul social negativ la comiterea unor astfel de fapte, care atrag în mod necondiţionat oprobriul public, şi impun, corelativ, o reacţie fermă de reprimare şi sancţionare din partea autorităţilor judiciare, dar şi datele personale ale inculpatului, care este în vârstă de 33 de ani, a absolvit 4 clase, nu a satisfăcut stagiul militar, este necăsătorit, nu are ocupație, nu are antecedente penale, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând faptele.

Pe cale de consecinţă, având în vedere aceste criterii, văzând că urmările faptelor săvârșite nu au constat în pagube deosebit de însemnate, dar și că inculpatul a cooperat totuși cu organele judiciare, prezentându-se atât în fața organelor de urmărire penale, cât și în fața instanței, instanţa îi va aplica inculpatului GC pentru faptele săvârşite câte o pedeapsă orientată către minimul special, oprindu-se astfel la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare şi la pedeapsa închisorii de 3 luni pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice.

Observând că faptele ce fac obiectul prezentei cauze au fost săvârșite înainte ca inculpatul să fie judecat definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța va constata că acestea sunt concurente și va contopi pedepsele aplicate prin prezenta, astfel că va aplica inculpatului CC pedeapsa cea mai grea de 1 ani închisoare, la care va adauga un spor de o treime din totalul celorlalte, urmând ca în final acesta să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 4 luni închisoare.

Faţă de atitudinea procesuală a inculpatului, de lipsa antecedentelor penale, de  persoana acestuia, de posibilităţile concrete de îndreptare, instanţa apreciază că acesta ar putea conştientiza consecinţele grave ale faptei sale şi fără executarea pedepsei aplicate în regim detenţie, dar în condiţiile impunerii unor măsuri de supraveghere care să contribuie la îndreptarea comportamentului său.

 În consecinţă, în baza art. 91 C.pen., se va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului NMC şi se va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, calculat conform dispoziţiilor art. 92 C.pen.

În baza art. 93 alin.1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b C.pen. se va impune inculpatului să fecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei/Consiliului Local al Mun. ... Jud. .... sau în cadrul Primăriei/Consiliului Local al Mun.....pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare.

 În baza art. 91 alin. 4 C.pen. i se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, în cazul nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege ori a obligaţiilor stabilite de instanţă şi în cazul neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile.

Se va face aplicarea dispoziţiilor art. 65 alin. 3 C.proc.pen., potrivit căruia pe durata termenului de supraveghere se suspendă executarea pedepselor accesorii.

Latura civilă

Potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. 1 şi alin. 2 C.proc.pen., „(1) Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. (2) Acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente.”

Potrivit art. 1349 alin. 1 şi alin. 2 C.civ. „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”, iar potrivit art. 1357 C.Civ. „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.”

 La termenul de judecată din 20.04.2021 reprezentantul Ministerului Public a precizat că se constituie parte civilă în proces în numele persoanei vătămate minore cu suma de 1.000 lei reprezentând daune morale.

Potrivit art. 19 alin. 5 C.proc.pen., „Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile.”

Apreciind că, pentru considerentele de fapt şi de drept expuse în cuprinsul hotărârii, în cauză sunt îndeplinite cumulativ condiţiile cerute de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a inculpatului pentru fapta proprie, potrivit art. 1357 C.Civ., respectiv faptele ilicite (infracţiunile săvârşite), prejudiciul, legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită şi prejudiciul produs, vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei.

Cu privire la pretenţiile civile de natură morală solicitate de reprezentantul Ministerului Public pentru persoana vătămată minoră, instanţa subliniază că daunele morale sunt consecinţe de natură nepatrimonială cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, a căror reparare urmează regulile răspunderii civile delictuale. Instanţa reţine că fapta inculpatului de a încălca dreptul persoanei vătămate (în vârstă de 16 ani la acel moment) la libertatea psihică a fost de natură a-i produce acesteia o traumă psihică de necontestat, astfel încât apreciază acţiunea civilă ca fiind admisibilă din acest punct de vedere.

Referitor la daunele morale, s-a arătat în jurisprudenţă şi doctrină că nu se poate pune problema evaluării lor precise în bani, în adevăratul sens al cuvântului, dar această împrejurare nu îl poate împiedica prin ea însăşi pe judecător ca, prin apreciere, să stabilească nivelul despăgubirilor care, în circumstanţele unui caz dat, ar putea constitui o reparaţie suficientă.

Procesul de cuantificare a daunelor morale este guvernat de criteriul echităţii, care exprimă cerinţa ca indemnizaţia să reprezinte o justă şi integrală dezdăunare a părţii vătămate şi nu o îmbogăţire a acesteia, dar nici o amendă excesivă pentru persoana responsabilă de repararea prejudiciului nepatrimonial. În termenii Convenţiei Europene a Drepturilor Omului acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudicial moral suferit.

În aprecierea rezonabilităţii sumelor acordate cu titlu de daune morale trebuie să se aibă în vedere contextul social-economic și nivelul general de trai al comunităţii, întrucât doar prin raportare la percepţia generală privind importanţa unor venituri se poate aprecia în ce măsura o anumită sumă poate constitui o reparaţie echitabilă.

Având în vedere toate aceste aspecte privind cuantificarea prejudiciului nepatrimonial, instanța mai reţine că suma ce trebuie stabilită cu titlul de daune morale trebuie să aibă are un caracter rezonabil, proporţional şi adecvat scopului reparator al răspunderii civile delictuale.

Din aceste considerente, instanța, apreciind că fapta inculpatului a determinat şi producerea unei suferinţe psihice persoanei vătămate, luând în considerare împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, natura şi gravitatea rezultatului produs, consideră că suma de 1.000 lei cu titlu de daune morale reprezintă o reparaţie justă şi rezonabilă a suferinţei produse, astfel încât urmează a admite acţiunea civilă formulată de reprezentantul Ministerului Public.

Alte date

În temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.pen., instanţa va obliga inculpatul la plata către stat  a sumei de 1.500, cu titlul de cheltuieli judiciare.

 PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 206 alin. 1 C.pen. rap. la art. 396 alin. 1, 2 C.proc.pen.

Condamnă pe inculpatul GC, fiul lui .......... şi ........., născut la data de .......... în ......... .........., Jud. ..........., cu domiciliul în..................CNP................ la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii de amenințare (faptă săvârşită la data de 01.12.2019).

În baza art. 371 C.pen. rap. la art. 396 alin. 1, 2 C.proc.pen.

Condamnă pe inculpatul GC la pedeapsa închisorii de 3 luni pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice (faptă săvârşită la data de 01.12.2019).

În baza art. 38 alin. 2 C.pen.  rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.pen.

Contopeşte pedepsele din prezenta cauză şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea a închisorii de 6 luni la care adaugă o treime din cuantumul celeilalte, urmând ca inculpatului să-i fie aplicată în final pedeapsa rezultantă a închisorii de 7 luni.

În baza art. 91 C.pen. – art. 93 C.pen. şi art. 404 alin. 2 C.proc.pen.

Suspendă sub supraveghere executarea pedepsei închisorii pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, timp în care inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

 a)să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

 b)să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

 c)să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

 d)să comunice schimbarea locului de muncă;

 e)să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 şi 3 C.pen. şi art. 404 alin. 2 C.proc.pen.

Pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatului următoarele obligaţii:

 a) să urmeze un curs de pregătore şcolară sau de calificare profesională;

 b) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei/........................ pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

 În baza art. 404 alin. 2 C.proc.pen.

 Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, în cazul nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege ori a obligaţiilor stabilite de instanţă şi în cazul neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile.

În baza art. 65 alin. 3 C.proc.pen.

Pe durata termenului de supraveghere se suspendă executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 1349 alin. 1 şi 2 C.Civ. şi art. 1357 C.Civ. rap. la art. 25 C.proc.pen. şi art. 397 C.proc.pen.

Admite acţiunea civilă exercitată de Ministerul Public şi obligă inculpatul la plata către reprezentantul legal PI, pentru persoana vătămată PVI, a sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale.

În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen.

Obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată azi, 25.08.2021, prin punerea la dispoziţie a soluţiei prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE,

  CAT  GREFIER,

  BMV

Domenii speta

Spete similare