Plângere contravențională. Lipsa semnăturii cererii de chemare în judecată. Lipsa calității de reprezentant.

Sentinţă civilă 878 din 11.11.2020


Cuprins pe materii: Drept civil. Drept contravențional.

Index alfabetic:

Plângere contravențională

Lipsa semnăturii cererii de chemare în judecată

Lipsa dovezii calității de reprezentant

O.G. 2/2001 – art. 31

Art. 194-196 Cod procedură civilă

Judecătoria Liești, secția civilă, sentința civilă nr. 878/2020

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Liești la data de 20.02.2020, sub nr. ***, petentul P O a  formulat în contradictoriu cu intimata IPJ Galați plângere contravențională solicitând anularea procesului verbal seria PGLW nr. 040917 din 10.02.2020.

Plângerea contravențională a fost depusă în copie purtând semnătura av. S C. La dosarul cauzei nu a fost depusă împuternicire avocațială.

Prin rezoluția din data de 21.02.2020 instanța a dispus citarea reclamantului cu mențiunea să depună  la dosarul cauzei acțiunea în original sau să o semneze olograf. Cu aceeași rezoluție a fost citat reclamantul și pentru primul termen de judecată stabilit în cauză.

La primul termen de judecată, cu procedura de citare legal îndeplinită, respectiv la 30.07.2020 instanța a dispus citarea petentului cu mențiunea să semneze plângerea contravențională constatând încă o dată că aceasta este depusă în original dar este semnată doar de avocat, fără a exista delegație la dosar.

 La termenul de judecată din 01.10.2020 instanța a invocat din oficiu excepția nulității cererii de chemare în judecată și excepția lipsei calității de reprezentant.

Prin sentința civilă nr. 878/11.11.2020, Judecătoria Liești a respins excepția nulității în referire la lipsa semnăturii de pe cererea de chemare în judecată. Totodată, a admis excepția lipsei calității de reprezentant, invocată din oficiu şi a anulat cererea de  chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără calitatea de reprezentant.

Pentru a dispune astfel,  instanța de fond a reținut  următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.194 Cod procedură civilă „ Cererea de chemare în judecată va cuprinde:

a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;

c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;

d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;

e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;

f) semnătura. ”

De asemenea, potrivit  dispozițiilor 196 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă „  Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile.

Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.”

Reglementând condițiile formale pe care trebuie să le îndeplinească orice cerere adresată instanțelor judecătorești, dispozițiile  art. 148 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă statuează că „Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.

Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanțelor judecătorești pot fi formulate și prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.”

Potrivit dispozițiilor art. 199 Cod procedură civilă „Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare.

După înregistrare, cererea și înscrisurile care o însoțesc, la care sunt atașate, când este cazul, dovezile privind modul în care acestea au fost transmise către instanță, se predau președintelui instanței sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii.”

Față de dispozițiile legale invocate, instanța a reținut că legiuitorul a reglementat modalitatea transmiterii cererilor în forma electronică, însă în acest caz trebuie să fie îndeplinite ”condițiile prevăzute de lege”.

Aceste condiții sunt cele prevăzute de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001, privind semnătura electronică, potrivit cărora  „În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”.

De aceea, se apreciază că dispozițiile art. 199 Cod procedură civilă, vizează strict înregistrarea cererii, nu și forma cererii, urmând ca judecătorul să aprecieze dacă cererea îndeplinește sau nu cerințele prevăzute de lege.

Astfel, din coroborarea  dispozițiilor legale invocate  s-a reținut, că  în cazul transmiterii prin fax sau poștă electronică, la dosar este necesar să existe și un exemplar original, respectiv cel care conține semnătura olografă executată pe cererea aflată la dosar, aspect care rezultă inclusiv din topica art. 200 alin. 1 Cod procedură civilă, în care se prevede verificarea de către instanță a cerințelor prevăzute de art. 194-197 Cod procedură civilă, care este dispus după art. 199 Cod procedură civilă, în care este reglementată calea de transmitere către instanță a unei cereri de chemare în judecată, dar și din obligativitatea înregistrării acesteia de către instanță, indiferent de mijlocul prin care a fost transmisă.

De aceea, transmiterea cererii în formă scanată se poate face numai în scopul primirii de dată certă și pentru a facilita înregistrarea acesteia într-un timp care să permită păstrarea dreptului supus unor termene, urmând ca cererea, după înregistrare, să fie depusă în forma scrisă cerută de lege care să cuprindă semnătura olografă a celui care a formulat-o sau acesta să semneze olograf forma scanată înregistrată la dosar, în acord cu dispozițiile art. 268 Cod procedură civilă.

Mai mult, prin Decizia nr. 520 din 7 martie 2019,  Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în sensul că „ ….în cazul trimiterii cererii de recurs pe e-mail, nu este suficientă scanarea acesteia ci, (în baza Legii nr. 455/2001) este necesară semnătura digitală…., iar în cazul în care cererile sunt adresate instanțelor în format electronică, semnătura digitală conectează identitatea electronică a semnatarului cu documentul digital, neputând fi copiată de pe un document digital pe altul, fapt ce conferă documentului autenticitate ( atestă faptul că documentul aparține persoanei semnatare, iar autorul documentului nu își poate declina răspunderea pentru conținutul documentului cu semnătură electronică validă).

Practic, semnătura electronică (digitală) validă oferă instanței o garanție a faptului că mesajul sau documentul digital este creat de către persoana care l-a semnat, iar conținutul mesajului sau documentului digital nu a fost modificat da la data emiterii acestuia.”

În consecință, în situația transmiterii cererii prin fax sau poștă electronică, în termenul stabilit de instanță, potrivit dispozițiilor art. 196 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, reclamantul trebuie să complinească lipsa semnăturii cererii fie prin transmiterea prin poștă sau curier a cererii sale care să cuprindă semnătura olografă, fie prin aplicarea semnăturii pe exemplarul-copie aflat deja la instanță, fie prin prezentarea în instanță pentru a aplica semnătura olografă.

De aceea, când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art.194 – 197, conform art.200 alin.3) Cod procedură civilă , reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii, iar potrivit alin.4, dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a) - c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195 - 197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.

Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voința părții cu privire la conținutul în scrisului pe care l-a semnat, aceasta trebuie să fie scrisă de mâna acelei părți, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă.

Importanța semnăturii olografe rezidă în necesitatea de a se asigura că actul de procedură provine de la persoana care se pretinde că l-ar fi efectuat și că exprimă manifestarea de voință a acesteia cu privire la conținutul actului.

Așadar, pentru a răspunde acestei finalități, semnătura trebuie să fie executată fie olograf, fie să existe o semnătură electronică în condițiile prevăzute de Legea 455/2001, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau scanată.

În cauză, cererea de chemare în judecată a fost depusă în original fiind semnată și parafată de către av.  S C, motiv pentru care instanța a respins excepția nulității cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant instanța a reținut așa cum s-a menționat anterior că art.194 lit. b) stabilește că cererea de chemare în judecată trebuie să  conțină printre altele și „ numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;

Totodată art.82 alin.1) Cod proc.civ stabilește „ Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.„

În cazul în care împuternicirea de a reprezenta este dată unui avocat sau consilier juridic pentru a reprezenta o persoană fizică sau juridică, dovada calității se va face printr-un înscris, potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei.

În situaţia în care, avocatul sau consilierul juridic nu depune odată cu acţiunea, dovada puterii de a reprezenta partea în cadrul procesului, respectiv împuternicirea avocaţială/înscrisul specific profesiei, orice persoană interesată (inclusiv instanţa din oficiu) are posibilitatea de a invoca excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant.

Instanţa va da un termen scurt pentru a se depune dovada sau pentru ca partea în numele căreia a fost introdusă acţiunea, să vină şi să ratifice toate actele îndeplinite de către reprezentant până în acea fază procesuală. Această excepţie este una de ordine privată, chiar dacă există posibilitatea ca oricare dintre părti să o invoce, interesul fiind unul particular, şi anume, ca orice participant să fie sigur că actele procedurale îndeplinite în faţa instanţei nu vor fi ulterior invalidate prin invocarea excepţiei de către oricare dintre participanţi. Totuşi, depăşind caracterul privat, ea poate fi invocată oricând în faţa primei instanţe, fiind interzisă invocarea ei pentru prima dată în căile de atac, având ca efect anularea cererii în cazul admiterii ei.

Pe parcursul judecății s-a acordat termen pentru complinirea acestor lipsuri însă petentul nu s-a conformat astfel că s-a apreciat că nu s-a făcut dovada calității de reprezentant al doamnei av. Stoinoiu Cristina motiv pentru care s-a admis excepția lipsei calității de reprezentant și, pe cale de consecință, s-a anulat cererea ca fiind formulată de către o persoană fără calitate de reprezentant.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal,  petentul POG, solicitând admiterea apelului, anularea în parte a hotărârii criticate, numai în ceea ce privește excepția lipsei dovezii calității de reprezentant şi trimiterea cauzei în rejudecare la instanţa de fond.

În motivare, apelantul – petent a arătat, în esenţă, că aşa cum reţine şi instanţa de fond în motivarea hotărârii, singura mențiune din cuprinsul citaţiilor care i-au fost comunicate a vizat exclusiv semnarea cererii de chemare în judecată, cerinţă care a fost complinită, la dosarul cauzei fiind comunicată o plângerea contravențională semnată şi ștampilată în original de către reprezentantul convențional.

 În plus, excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a fost invocată la termenul din data de 01.10.2020 , termen la care instanța a rămas în pronunțare, fără a acorda termen pentru discutarea în contradictoriu a acesteia. Ca urmare, arată că a aflat de această excepția abia din cuprinsul sentinței civile apelate. Față de aceste aspect, apreciază că instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare, drept reglementat de dispozițiile art. 13 alin. 3 și art. 14 alin. 4 din Noul C.p.c.

În drept, invocă dispozițiile art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001 şi cele ale art. 466 şi următoarele din Noul C.p.c.

Legal citat, intimatul IPJ Galați nu a fost reprezentat în fața instanței, dar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat .

Motivându-şi în fapt cererea, intimatul nu analizează motivele de apel invocate de petent, precizând doar că hotărârea instanței de fond este legală şi temeinică în condițiile în care apelantul nu a înfrânt prezumția de legalitate şi temeinicie a procesului verbal contestat.

În drept, a invocat dispozițiile Noului C.p.c. şi ale OG nr. 2/2001.

Analizând pe fond hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de apel și în raport de probatoriile administrate, în temeiul dispozițiilor art. 477 şi 478 din Noul C.p.c., Tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele ce se succed:

Verificând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate, Tribunalul constată , în acord cu susținerile apelantului – petent, că instanța de fond a dispus citarea acestuia în procedura prealabilă cu menţiunea de a depune cererea de chemare în judecată în original ( filele 7, 14 ds. fond), cerinţa fiind îndeplinită ( filele 8 – 9 ds. fond).

La primul termen de judecată, instanţa a dispus citarea petentului să semneze plângerea contravențională.

Ulterior, la termenul din data de 01.10.2020, instanţa a invocat din oficiu excepția nulității cererii şi excepția lipsei calității de reprezentant, reținând cauza în pronunțare cu privire la cele două excepţii.

Prin sentinţa apelată corect reține instanţa de fond că cererea de chemare în judecată a fost depusă în original, fiind semnată și parafată de către av. S C, fără însă a se ataşa şi împuternicirea acordată acesteia de către petent. Faţă de această împrejurare, instanţa a şi dispus respingerea excepției nulității plângerii pentru lipsa semnăturii.

Potrivit dispozițiilor art. 194 alin. 1 lit. b din Noul C.p.c., „cererea de chemare în judecată va cuprinde:

 b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;”. Astfel , în conformitate cu prevederile art. 151 din acelaşi act normativ , „(1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată.

(2) Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii”.

Cu toate acestea, art. 200 alin. 3 din Noul C.p.c. prevede că atunci „când cererea nu îndeplinești cerinţele prevăzute la art. 194 - 197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii”.

Aşa cum s-a reţinut anterior, petentului nu i s-a solicitat să depună la dosar dovada calității de reprezentant al avocatului care a semnat cererea de chemare în judecată, instanța invocând excepția lipsei acestei dovezi şi reținând cauza în pronunțare la același termen.

Or, faţă de aceste aspecte, Tribunalul apreciază că este vorba de o neregularitate procedurală care atrage sancțiunea nulității, în condiţiile art. 480 alin. 3 din Noul C.p.c.

 În consecință, se constată că sentința atacată este nelegală, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 3 din Noul C.p.c., Tribunalul va admite apelul, va anula în parte sentința apelată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, respectiv Judecătoria Liești, instanță care, cu respectarea dispozițiilor legale și a dreptului la apărare al părților, va dispune analizarea cu prioritate a excepției lipsei dovezii calității de reprezentant al petentului a avocatului care a semnat cererea de chemare în judecată şi, ulterior, dacă se constată îndeplinită această condiţie, analizare pe fond a cauzei.

Având în vedere poziţia apelantului - petent şi cele anterior analizate, Tribunalul va menține soluția instanței de fond cu privire la excepția nulității acțiunii pentru lipsa semnăturii.