Obligaţie de a face

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDLUG:2019:..

Dosar nr..../252/2019Cod operator 2926

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA LUGOJ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. ../2019

Şedinţa publică din .. 2019

Completul compus din:

PREŞEDINTE: A.-D. C.

Grefier: D. M. C.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M.G.şi pe pârâta BIN C.-L.V.și pe pârâtul MINISTERUL JUSTIŢIEI, având ca obiect obligaţie de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă mandatar F.I.pentru reclamantul lipsă, lipsă fiind pârâții.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care a arătat că pricina se află la primul termen, cererea de chemare în judecată și întâmpinarea fiind comunicate în etapa scrisă a procesului civil, conform art. 201 C.pr.civ., după care:

Se constată depusă de reclamantă la data de 25.10.2019, prin serviciul de registratură al instanței, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 600 lei.

Mandatar F.I.depune procură judiciară.

Instanţa pune în discuţie aspectul prealabil privind competenţa Judecătoriei Lugoj din punct de vedere general, material şi teritorial pentru soluţionarea prezentului litigiu și durata estimativă a procesului.

Mandatar F.I.consideră Judecătoria Lugoj competentă să soluționeze prezenta cauză și estimează durata procesului la un termen.

Procedând potrivit art. 131 alin. (1) C.pr.civ. la verificarea competenței, instanța apreciază că este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cerere.

Instanța, potrivit prevederilor art. 238 alin. (1) C.pr.civ., estimează durata procesului la un termen.

Instanța pune în discuție unirea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției cu fondul.

Mandatar F.I.solicită unirea acestei excepții cu fondul, învederând că a chemat în judecată acest pârât în baza art. 37 C.pr.civ.

Instanța, în temeiul art. 248 alin. (4) C.pr.civ., unește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției cu fondul cauzei.

Mandatar F.I.solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

Instanţa, în temeiul art. 237 alin. (2) pct. 7, art. 255 și art. 258 C.pr.civ., încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că este legală, pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.

Mandatar F.I.arată că în principal se solicită obligarea B.N.C.-L.V.la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între vânzător, avocat O.S., prin împuternicit B.O.D., și cumpărător M.G., pentru imobilul în cotă de ½ cu o suprafață de 798 mp, înscris în CF .. C.N. NR. CADASTRAL....., care este format din pășune și casă de locuit. Se arată că locuința și terenul sunt situate în Nădrag, ..., iar partea de ½ a aparținut în proprietate d-lui P.R., și a fost pierdută prin procedura de insolvență, deschisă la data de 01.06.2010, în Germania.

Mandatar F.I.arată că dacă instanța respinge petitul principal, atunci solicită ca instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul situat în Nădrag, .., jud. Timiș.

Mandatar F.I.precizează că în Germania a avut loc o procedură de insolvență pentru cota de ½ din proprietate aparținând lui P.R., fiind vorba despre multe datorii, iar avocatul care s-a ocupat de procedură a trimis o adresă către M.G., prin care i-a solicitat să precizeze dacă este de acord cu dreptul de preemțiune, având în vedere că este în coproprietate cu cel care era în procedura de insolvență. Se arată că M.G.a acceptat, iar în aceste condiții i s-a pus în vedere să plătească suma de 6.000 euro, sumă pe care a plătit-o, și ca atare a intrat în dreptul de a solicita, în baza tuturor formalităților care s-au efectuat în Germania și care se află la dosar, unui notar din România să încheie un contract de vânzare-cumpărare prin avocatul respectiv, care la rândul său i-a dat împuternicire lui B.O.D.. În consecință, se arată că reclamantul s-a adresat BIN C.-L. V., la dosar regăsindu-se adresa nr...../24.04.2018. De asemenea, se arată că la scrisoarea făcută, reclamantul a așteptat pentru a fi citat în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Mandatar F.I.arată că exista posibilitatea ca actul respectiv să fie încheiat chiar la domiciliul lui M.G..

Mandatar F.I.arată, față de adresă făcută de reclamant către biroul notarial, că acesta nu a fost de acord, invocând diferite motive spunând într-una dintre motivații că este necesară forma obligatorie a împuternicirii în formă autentică, nu legalizarea de semnătură.

Mandatar F.I.precizează că în această situație, reclamantul nu avea altă variantă, decât să recurgă la instanța de judecată și să solicite obligarea notarului să citeze părțile în scopul încheierii unui contract de vânzare-cumpărare.

Mandatar F.I.arată că a invocat niște temeiuri care justifică susținerea reclamantului de a fi citat, respectiv art. 144 din Legea 36/1996, în sensul că pentru citare se aplică C.pr.civ. De asemenea, se solicită ca instanța să aibă în vedere reglementarea prevăzută de art. 1738C.civ., în sensul că reclamantul era beneficiarul unui drept de preemțiune, fiind în coproprietate cu numitul P.R..

Mandatar F.I.mai arată că, potrivit art. 2567 C.civ., ,,recunoașterea drepturilor câștigate într-o țară străină trebuie să fie respectate în România, cu excepția cazului în care sunt contrare ordinii publice în dreptul internațional privat”. Se arată că dacă s-ar presupune, prin absurd, că reclamantul nu ar avea baza legală, respectiv că nu ar exista nicio lege care să clarifice această situaţie, atunci ar trebui ca instanţa să aibă în vedere art. 5 alin. (3), unde legiuitorul spune că ,, în cazul în care o pricină nu poate fi soluţionată nici în baza legii, nici a uzanţelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispoziţiilor legale privitoare la situaţii asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanţele acesteia şi ţinând seama de cerinţele echităţii.” În legătură cu textul de lege invocat, reprezentantul reclamantului învederează că este vorba despre aproximativ 21 de principii, între care atrage atenţia în mod special buna credinţă, dreptul de dispoziţie al părţilor, egalitatea părţilor şi dreptul la un proces echitabil. De asemenea, se arată că în art. 20 se prevede că ,,judecătorul are îndatorirea să asigure respectarea şi să respecte el însuşi principiile fundamentale ale procesului civil, sub sancţiunile prevăzute de lege”.

Pentru considerentele expuse, reprezentantul reclamantului consideră că se justifică admiterea acţiunii pentru oricare din cele două variante expuse în faţa instanţei de judecată, cu cheltuieli de judecată din partea B.N.C.-L. V..

Instanţa reţine cauza în pronunţare.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.07.2019 reclamantul M.G., în contradictoriu cu pârâții BIN C.-L.V.și Ministerul Justiției, a solicitat obligarea pârâtului BIN C.-L.V.la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între O.S. și reclamant sau, în subsidiar, să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru cota de ½ din imobilul situat în Nădrag, ...., jud. Timiș, CF nr. ..., nr. cad. ...2.

În motivare, reclamantul a arătat că imobilul a intrat în procedura de insolvență datorită unor datorii aparținând coproprietarului P.R., administrator de insolvență fiind numit avocat O.S.n. Întrucât reclamantul este celălalt coproprietar, avocatul l-a întrebat dacă dorește să cumpere cota debitorului P.R.. Reclamantul a fost de acord, achitând și suma de 6.000 euro stabilită cu titlu de preț al vânzării. Deși prin adresa înregistrată sub nr. .../22.01.2018 a solicitat pârâtului BIN C.-L.V.să fie citat împreună cu mandatarul pentru a se încheia contractul de vânzare, notarul a răspuns prin adresa nr. ../24.04.2018, arătând că este necesară prezența reclamantului și a împuternicitului la sediul BIN, și nu a procedat la citarea lor.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 85 alin. (1), art. 138 și art. 144 din Legea nr. 36/1996, art. 14, art. 15, art. 1738 și art. 2567 C.civ. și art. 5 alin. (3), art. 6 și art. 12 C.pr.civ. iar pentru dovedirea susținerilor a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, anexând cererii înscrisurile ce se regăsesc la filele 10-27.

Prin încheierea din data de 07.08.2019 pronunțată în dosar nr. .../252/2019/a1 instanța a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de reclamant și a dispus eșalonarea plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 2.912,80 lei în zece rate lunare a câte 291,28 lei.

Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare la data de 06.09.2019 prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

În motivare, acesta a arătat că nu are calitatea de parte în raportul de drept substanțial și nu are niciun fel de atribuții în obligarea notarului public de a emite anumite acte și notarul nici nu se află în subordinea Ministerului Justiției.

În drept, pârâtul a invocat prevederile art. 201 și art. 205 și urm. C.pr.civ. iar pentru dovedirea susținerilor a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosar.

Pârâtul BIN C.-L.V.nu a formulat întâmpinare.

La termenul din data de 13.11.2019 instanța a dispus unirea excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției cu fondul.

În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.

Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, prin adresa înregistrată în registrul de corespondență al pârâtului BIN C.-L.V.sub nr.../2018 reclamantul a solicitat pârâtului întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare între reclamant și avocatul O.S.n, administrator în insolvență al numitului P.R..

Pârâtul a răspuns acestei solicitări prin adresa nr. ../24.04.2018, arătând că este necesară prezența personală a părților sau a împuterniciților la sediul biroului notarului, cu prezentarea actelor justificative. Totodată, a arătat că în materie notarială consultațiile juridice se dau oral sau în scris, la sediul biroului, cu achitarea onorariului aferent (f. 26).

În drept, potrivit art. 248 alin. (1) C.pr.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, instanța constată că acest pârât nu are calitate procesuală în prezenta cauză.

Potrivit art. 36 C.pr.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, iar art. 32 alin. (1) lit. c) C.pr.civ. prevede că orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia formulează o pretenţie.

Întrucât pârâtul Ministerul Justiției a fost chemat în judecată în nume propriu iar reclamantul nu a justificat chemarea în judecată a sa nici prin indicarea modului în care pârâtul a participat la raportul juridic de drept substanțial, nici prin prezentarea pretenției formulate cu privire la acesta, instanța apreciază că nu se poate reține calitatea procesuală pasivă în prezenta cauză a pârâtului Ministerul Justiției, astfel încât va admite excepția invocată.

Ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, instanța va respinge cererea formulată în contradictoriu cu acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește fondul litigiului, art. 78 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 prevede că toate actele notariale se îndeplinesc la cerere. Conform alin. (5) al aceluiași articol, în cadrul lucrărilor de îndeplinire a actelor notariale, notarul public stabileşte identitatea, domiciliul şi capacitatea părţilor, în afara cazurilor în care se solicită dare de dată certă, întocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultaţii juridice notariale.

Referitor la procedura de autentificare, art. 90 alin. (2) din Legea nr. 36/1995 prevede că autentificarea înscrisului se face cu respectarea următoarei proceduri: a) stabilirea identităţii părţilor în condiţiile art. 85; b) exprimarea consimţământului acestora cu privire la conţinutul actului; c) semnătura acestora şi data înscrisului.

Conform art. 91 din Legea nr. 36/1995, pentru autentificarea unui înscris, notarul public verifică şi stabileşte, în prealabil, identitatea părţilor. Părţile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procură specială autentică, cu excepţiile prevăzute de lege.

În continuare, art. 92 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 prevede că pentru a lua consimţământul părţilor, după citirea actului, notarul public le va întreba dacă au înţeles conţinutul acestuia şi dacă cele cuprinse în act exprimă voinţa lor. Exteriorizarea consimţământului se materializează prin semnătură.

Din economia acestor texte legale rezultă necesitatea prezenței personale a părții sau a reprezentantului ei în fața notarului în vederea autentificării înscrisului, inclusiv cu ocazia formulării cererii de îndeplinire a actului notarial prevăzute de art. 78 alin. (1) din Legea nr. 36/1995.

Având în vedere că reclamantul nu s-a prezentat la sediul notarului pentru formularea cererii de îndeplinire a actului notarial nici personal, nici prin mandatar, și nu a fost posibilă stabilirea identității sale în conformitate cu prevederile art. 78 alin. (5) din Legea nr. 36/1995, pârâtul BIN C.-L.V.nu trebuia să emită o încheiere de respingere în temeiul art. 140 din Legea nr. 36/1995, încheierea putând fi emisă numai ulterior stabilirii identității solicitantului în condițiile art. 85 din Legea nr. 36/1995. În mod întemeiat a comunicat pârâtul o adresă reclamantului prin care i-a adus la cunoștință prevederile privind formularea unei cereri de îndeplinire a unui actul notarial, încheierea urmând a fi emisă ulterior învestirii sale corespunzătoare.

În ceea ce privește solicitarea reclamantului de pronunțare de către instanță a unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare, instanța constată că și această cerere este neîntemeiată, hotărârea solicitată de reclamant putând fi pronunțată numai în situația refuzului părții unei promisiuni de vânzare de a se prezenta la notar în vederea întocmirii contractului de vânzare în formă autentică. În cazul de față nu este vorba despre vreo promisiune de vânzare și despre un refuz al promitentului de a se prezenta la notar în vederea întocmirii contractului în formă autentică, ci despre neîndeplinirea actului notarial de către notar, nefiind astfel incidente prevederile art. 1669 C.civ.

Având în vedere considerentele expuse anterior, instanța va respinge cererea formulată de reclamantul M.G.în contradictoriu cu pârâtul BIN C.-L.V.ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției.

Respinge cererea formulată de reclamantul M.G., având .....în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, având...., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge cererea formulată de reclamantul M.G.în contradictoriu cu pârâtul BIN C.-L. V., cu sediul în ...., ca neîntemeiată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Lugoj.

Pronunțată astăzi, ...2019, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Președinte, Grefier,

 A.-D. C. D. M. C.

Red. A.D.C./ Tehnored. A.D.C. - D.M.C.

12 decembrie 2019

Ex. 5

Com. 3

Domenii speta

Spete similare