Civil.dovada dreptului de proprietate asupra construcţiilor

DOVADA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA CONSTRUCŢIILOR

Deliberând asupra cauzei civile de faţa constată următoarele:

Prin  cererea înregistrată  la data de 28.02.2020 pe  rolul  Judecătoriei Buzău sub nr. .../200/2020 reclamanta BCE a  chemat  în  judecată şi personal la interogatoriu pe pârâtul PVM, pentru ca instanţa prin  hotărârea  ce se va pronunţa :

1. să constate deschisă succesiunea defunctei PM, decedată în data de 13.04.2014, cu ultimul. domiciliu în comuna ..., jud. Buzău;

 2. să constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei PM se compune din imobilele construcţii şi terenuri ce vor fi detaliate în motivele cererii;

3. să constate calitatea lor de moştenitori legali şi cotele indivize care li se cuvin  în privinţa defunctei PM;

4. să se dispună ieşirea din indiviziune cu privire la imobilele construcţii şi terenuri ce vor fi detaliate în motivele cererii;

5. să se dispună obligarea pârâtului la ridicarea anexelor aflate pe suprafaţa de teren ce îi va fi atribuită, precum şi la repoziţionarea gardului edificat fără acordul său, conform raportului de expertiza ce va fi întocmit;

6.să se dispună ieşirea din indiviziune cu privire la suprafaţa totală de 5.225 m.p. teren , din care 5.000 m.p. teren categoria arabil situat in extravilanul comunei ..., jud. Buzău şi 225 m.p. teren categoria arabil situat în extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarlaua 35; 

7.să  se  dispună obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.

În fapt, reclamanta a învederat că în data de 13.04.2014 a decedat mama sa, PM, iar potrivit încheierii notariale nr. ... din data de 13.01.2020 eliberată de către B.I.N. P. nu au fost înscrise în registrele publice menţiuni în ceea ce priveşte succesiunea acesteia.

A precizat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei PM se compune din:

 - imobil casa de locuit în suprafaţă de 45 m.p., anexă în suprafaţă de 24 m.p. situate în intravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzau;

- suprafata de 600 m.p. teren categoria arabil, situat in infravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzau, tarlaua 34, parcela 1065;

- suprafaţa de 500 m.p. teren categoria curţi, construcţii, situat în intravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzau, tarlaua 34, parcela 972;

 - suprafaţa de 1.000 m.p. teren categoria arabil, situat în extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarlaua 23, parcela 58;

- suprafaţa de 1.000 m.p. teren categoria arabil, situat în extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarlaua 23, parcela 60;

 - suprafata de 1.200 m.p. teren categoria păşune, situat in extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarlaua 45, parcela 72/1 ;

- suprafaţa de 900 m.p. teren categoria păşune, situat în extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzau, tarlaua 38;

-suprafaţa de 5.000 m.p. teren categoria arabil, situat în extravilanul satului ...,comuna ..., jud. Buzău, tarlaua 95, parcela 147.

A precizat că imobilele mai sus descrise au fost dobândite de către defuncta ca bunuri proprii, astfel cum rezulta din certificatul de moştenitor nr. .../18.01.1996 şi sentinţa civilă nr. .../20.05.2008 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr..../277/2008.

A arătat că moştenitorii legali ai defunctei PM  sunt părţile, respectiv reclamanta, în calitate de fiica, şi pârâtul, în calitate de fiu, cota ce li cuvine fiecăruia dintre ei fiind de 1/2.

 Având în vedere cele de mai sus a solicitat ieşirea din indiviziune în ceea ce priveşte bunurile menţionate.

A arătat reclamanta că la acest moment locuieşte efectiv împreună cu familia în anexa ce face obiectul cererii, anexă căreia i-a adus îmbunătăţiri în legătura cu care  raportat la poziţia procesuala a paratului îşi rezervă dreptul de a face precizări şi completări ale acţiunii.

Pârâtul locuieşte efectiv în  imobilul  casă de locuit.

A precizat că litigiul dintre părţi a fost generat de modalitatea în care pârâtul a înţeles să delimiteze suprafaţa de teren intravilan, acesta acaparând o suprafaţă de teren semnificativă cu care reclamanta nu a fost de acord. De asemenea a edificat, fără acordul reclamantei, o serie de anexe pe care le-a numit provizorii, însă pe care a refuzat ulterior să le repoziţioneze. A mai edificat, tot fără acordul ei, un gard prin care a separat suprafaţa  de teren intravilan, suprafaţă de teren ce i s-ar cuveni potrivit cotei succesorale fiind astfel diminuata din perspectiva atât a frontului stradal, dar şi a întinderii.

De asemenea, a  arătat că pârâtul a edificat, fără acordul acesteia, o serie de anexe pe care ulterior a refuzat sa le repoziţioneze acaparând o suprafaţă de teren care i se cuvine.  Situaţia a fost similară şi în ceea ce priveşte gardul ce delimitează cele doua unităţi locative.

A apreciat că în acest context ca se impune obligarea acestuia la ridicarea anexelor menţionate ce urmează a fi identificate cu ocazia efectuării raportului de expertiza, precum şi la repoziţionarea gardului conform aceluiaşi raport.

În continuare a arătat că prin sentinţa civilă nr..../19.09.2014 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr..../277/2013, părţilor, în calitate de moştenitori ai defunctului PC (tatăl lor, decedat la data de ....10.2007) li s-a atribuit în  indiviziune lotul nr.3 constând din suprafaţa totala de 5.225 m.p. teren din care 5.000 m.p. teren categoria arabil situat în extravilanul comunei ..., jud. Buzău şi 225 m.p. teren categoria arabil situat în extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzau, tarlaua 35 motiv pentru care a  solicitat ieşirea din indiviziune şi în privinţa acestor suprafeţe de teren.

A solicitat obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate în prezentul  dosar.

A  evaluat masa succesorala supusa partajului la suma de 50.000 lei.

 În probaţiune a  solicitat  încuviinţarea  probelor cu înscrisuri, interogatoriul paratului,  rezervându-şi dreptul să uziteze şi de proba cu martori şi orice alta proba a cărei necesitate de administrare va rezulta din poziţia procesuala a pârâţilor sau din cercetarea judecătoreasca în temeiul art.254 alin. 2 Cod procedura civila.

În drept, a  invocat dispoziţiile  art.953 si urm., art. 1.157 Cod civil.

În dovedirea acţiunii reclamanta a depus  la  dosar  înscrisurile anexate  la  filele 9-32.

Pârâtul a formulat întâmpinare (având şi caracter reconvenţional) prin care a învederat că este de acord cererea de  chemare în judecată privind partajarea averii succesorale a bunurilor rămase la decesul defunctei PM, mama lor, decedata la data de 13.04.2014, având ultimul domiciliu în com. ..., jud. Buzău, urmând  să se  stabilească masa bunurilor de împărţit, cotele ce li se cuvin în calitate de moştenitori şi lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea şi atribuirea bunurilor ce li se cuvin.

A  arătat  că moştenitori cu vocaţie succesorala au rămas  părţile din proces:

1. BCE, reclamanta, în calitate de fiica, cu o cota de 1/2;

2. PVM, el, pârâtul, în calitate de fiu cu o cota de1/2 ;

A precizat  că masa succesorală se compune din terenurile nominalizate de reclamanta, respectiv:

- 600 mp arabil intravilan com...., tarlaua 34, parcela 1065;

- 500 mp curţi construcţii intravilan com. ...,tarlaua 34, parcela 972;

- 1000 mp arabil extravilan com...., tarlaua 23, parcela 58;

- 1000 mp arabil extravilan com...., tarlaua 23, parcela 60;

- 1200 mp păşune extravilan com...., tarlaua 45, parcela 72/1;

 - 900 mp teren păşune extravilan com...., tarlaua 38,terenuri dobândite de defuncta ca bunuri proprii conform certificatului de moştenitor nr. .../18.01.1996 şi sentinţei civile nr. .../20.05.2008, pronunţată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr. .../277/2008;

- 5000 mp teren arabil extravilan com...., tarlaua 95, parcela 147;

 - 225 mp teren arabil extravilan com...., tarlaua 35, terenuri deţinute de ei conform sentinţei civile nr. .../19.09.2014 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr. .../277/2013, faţă de care s-a solicitat ieşirea din indiviziune, cu care este de acord.

Cu  privire  la imobilele construcţii arătate de reclamantă, situate în sat ..., com. ..., jud. Buzau, a  făcut  următoarele  precizări:

Imobilele au fost nominalizate cu suprafeţele care figurează în prezent în evidenţele Primăriei, în realitate acestea au suferit modificări, întrucat fiecare dintre părţi locuieşte în câte un imobil, reclamanta în corpul de clădire numit anexa, iar pârâtul în corpul de clădire numit imobil care este dotat cu subsol în suprafața de 12 mp .

A arătat  că fiecare dintre ei au adus îmbunătăţiri corpurilor de casa în care locuiesc, că în prezent au intrări separate, reclamanta intra pe poarta veche folosita şi de defuncta mama, iar pârâtul a creat o alta poartă de acces.

A  susţinut că impropriu este folosit cuvântul „anexa” pentru corpul de clădire întrucât aceasta este imobilul casă în care locuieşte reclamanta, fiind dotată cu apa, gaze, energie electrica, racordata la canalizare, intrare separata, fiind de altfel, casa în care a decedat defuncta mamă. Corp C1 folosit de reclamantă figurează la primărie înscris cu 24 mp, intitulat în cererea de chemare în judecata „ANEXA", în realitate, având  57 mp.

De asemenea, Corpul C 1 este compus din două camere, hol, bucătărie, baie. Casa este ridicată pe fundație de beton, ziduri din cărămidă, iar acoperișul din tablă ondulată zincată. Două camere pe o suprafață de 24 mp, hol- 16 mp, baie- 7 mp , bucătărie 10 mp. Acest  corp a fost utilat de părinții lor cu mobilier specific pentru camere, baie, bucătărie, racordat la rețeaua de gaze, apă și canalizare, iar după moartea părinților ,reclamanta a izolat termic locuinţa, i-a modificat acoperișul și a schimbat parțial tâmplăria.

Corpul C 1 a fost construit de părinții în perioada 1998-2003, fiind locuința în care au trăit și au murit. Îmbunătățirile casei au fost aduse de reclamantă în perioada 2016-2019, îmbunătăţiri pe care i le recunoaşte şi faţă de care nu are nicio pretenţie, urmând să-i sporească lotul sau.

De asemenea  a  arătat  că  C 1 folosită de pârât, denumit în cererea de chemare în judecată imobil casa de locuit, figurează la Primărie cu suprafaţă de 45 mp, însă în realitate are o suprafaţă de 48  mp. Locuința este moștenită de defuncta mama de la părinţii ei, casă ridicată din paiantă, pe fundaţie de lespezi de piatră, acoperișul fiind din țiglă ceramică. Casa a fost racordată doar la reţeaua electrică, fără apă și canalizare. Corpul este compus din două camere, hol și prispă, fără îmbunătăţiri aduse de părinţi. În anul 2008 a modificat acoperișul, acesta fiind comun cu corpul C2, edificat de el în spatele locuinţei C 1 existente.

  A  solicitat să se  constate că a efectuat îmbunătăţiri la casa de locuit, reprezentând înlocuirea acoperişului, îmbunătăţiri ce urmează să-i sporească lotul. Corpul C 2 a fost construit în totalitate din economiile sale  şi a fost începută în primăvara anului 2005 și a fost ridicată cu acordul părinților săi.

Faţă de situaţia prezentata, ca modalitate de atribuire în natura, urmează  ca fiecare sa primească în lot construcţiile pe care le foloseşte, inclusiv îmbunătăţirile precum şi terenul aferent, fiind deja delimitate cu gard.

În ceea ce priveşte obligarea la ridicarea anexelor aflate pe suprafaţa de teren ce îi va fi atribuita reclamantei, a considerat că cererea este prematura, fiind de esenţa împărţelii modalitatea propriu zisa de lotizare.

În probaţiune a solicitat încuviinţarea  probelor cu  înscrisuri , martori şi expertize de specialitate topo si construcţii.

A depus  la  dosar înscrisuri.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că îşi menţine argumentele, punctul de vedere şi solicitările expuse prin cererea de chemare in judecata şi  recunoaşte îmbunătăţirile aduse de pârât imobilului succesoral şi fireşte este de acord cu atribuirea imobilelor conform posesiei actuale.

A precizat că îmbunătăţirile aduse de reclamantă imobilului anexa sunt următoarele: montat parchet in imobil; schimbat tâmplărie în întregime în afara uşilor de la intrarea în locuinţă; schimbat acoperiş;  montat gresie în hol;  montat gresie şi faianţă în bucătărie şi baie; aplicat vopsea lavabilă la interior în întreg imobilul; montat izolaţie exterioară. Mobilierul vechi ce a aparţinut mamei  lor nu mai există, fiind înlocuit de ea.

A solicitat  ca  îmbunătăţirile  făcute să-i sporească lotul . 

A mai susţinut  că litigiul a fost generat în principal de modalitatea în care pârâtul a înţeles să delimiteze suprafaţa de teren intravilan în special în latura ce delimitează cele doua proprietăţi dinspre calea de acces. Astfel, la acest moment intrarea în imobilul în care locuieşte este obturată de gardul edificat de pârât. În plus, tocmai în scop şicanatoriu spre spatele proprietăţii nu a mai fost edificat niciun gard, paratul edificând diverse anexe, iar solicitarea de ridicare a acelor anexe de pe suprafaţa de teren ce îi va fi atribuita nu este nicidecum prematură. Practic pârâtul recunoaşte că a edificat acele anexe fără acordul său, însa cunoaşte faptul că prin edificarea acestora a acaparat o suprafaţă de teren ce i s-ar cuveni potrivit cotei succesorale.

În drept, a  invocat  dispoziţiile art.201 alin.2 Cod procedura civila.

La  termenul de  judecată  din data de 10.02.2021,instanţa a încuviinţat părţilor probele cu  înscrisuri, interogatoriu  reciproc şi  câte un martor.

La termenul de judecată din data de 10.02.2021 s-a administrat proba cu  interogatoriul părţilor (filele 118- 121) fiind audiaţi martorii  MEM  şi AM, depoziţiile  acestora  fiind  consemnate şi ataşate  la  filele  122,123.

La acelaşi  termen de judecată, instanţa a încuviinţat proba cu expertize specialitatea  topo-cadastru şi construcţii, fiind desemnaţi experţi NGG, respectiv  TM.

Prin  serviciul registratură, la data de  26.08.2021, expert  NGG a depus raportul de expertiză efectuat în cauză (filele 145-150),  completat  la data 26.10.2021. (filele 165-168).

La data  de  04.10.2021, expertul TM a depus la dosar  raportul de  expertiză  întocmit în  cauză. (filele 157-162).

La  solicitarea părţilor, la termenul  de judecată  din data de  03.12.2021, instanţa a încuviinţat efectuarea unei expertize  tehnice cu  privire la lotizarea  terenului extravilan fiind  desemnat  expertul NGG care a depus raportul de expertiză la data de 14.01.2022 (filele 177-179).

Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 13.04.2014 a survenit decesul numitei PM, având ultimul domiciliu în comuna ..., jud. Buzău (certificat deces – fila 9).

Din cuprinsul Încheierii nr. 1/13.01.2020 emise de Notarul Public P.. rezultă faptul că nu s-a dezbătut procedura succesorală privind defuncta PM, decedată la data de ....04.2014, cu ultimul domiciliu în Comuna ..., jud. Buzău (fila 11).

Sub aspectul legii aplicabile, instanţa reţine că moştenirea legală este guvernată de legea în vigoare la data deschiderii succesiunii, respectiv data decesului persoanei cu privire la care se solicită dezbaterea succesiunii.

Conform art. 220 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, acest act normativ  a intrat în vigoare la data de 01.10.2011.

Întrucât autorul părţilor a decedat ulterior datei de 01.10.2011, cauzei pendinte îi vor fi aplicabile dispoziţiile Noului Cod Civil.

În drept, conform art. 954 din Codul Civil: „(1) Moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia .” (2) Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.(...)” iar potrivit art. 955 alin 1 din acelaşi act normativ: „Patrimoniul defunctului se transmite prin moştenire legală, în măsura în care cel care lasă moştenirea nu a dispus altfel prin testament. ”

Dispoziţiile art. 963 din Codul civil arată: „moştenirea se cuvine, în ordinea şi după regulile stabilite in prezentul titlul (titlul II), soţului supravieţuitor si rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz”.

Prezintă relevanţă şi dispoziţiile art. 964 din Codul Civil: „(1) Rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine: a) clasa întâi: descendenţii (...) (4) Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel.”

La solicitarea reclamantei BCE (fiică, certificat de naştere - fila 12), instanţa va constata deschisă succesiunea defunctei PM, decedată la data de ....04.2014, cu ultimul domiciliu în Comuna ..., jud. Buzău.

În lipsa unui testament, prin prisma dispoziţiilor din Codul civil privitoare la devoluţiunea legală, persoane cu vocaţie legală generală la moştenirea lăsată de defunctă au rămas rudele în linie dreaptă descendentă, în mod nelimitat în grad.

Coroborând conţinutul Sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale înregistrate la Primăria Comunei ... sub nr. .../10.12.2019 (fila 10) cu actele de stare civilă depuse la dosar şi probele administrate în cauză, instanţa constată că au calitatea de moştenitori legali acceptanți ai defunctei PM:

1. reclamanta BCE (descendent de gradul 1), căreia îi revine 1/2 din masa partajabilă. 

2. pârâtul PVM (descendent de gradul 1), căruia îi revine 1/ 2 din masa partajabilă. 

Având în vedere conţinutul Sentinţei Civile nr. .../277/2008 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul înregistrat sub nr. .../277/2008 (filele 15,16) din care rezultă că PM a dobândit dreptul de proprietate asupra unor terenuri înscrise în titlurile de proprietate nr. .../8/08.04.2003 (fila 17) respectiv nr. .../33/03.12.2004 (fila 18) precum şi datele ce rezultă din evidenţele fiscale ale Primăriei Comunei ..., în sensul că aceasta figurează cu o casă de locuit  de 45 m.p. prevăzută cu subsol şi o anexă de 24 m.p.(certificat atestare fiscală – fila 58), instanţa va constata ca masa succesorală rămasă de pe urma defunctei PM, decedată la data de ....04.2014, se compune din:

- suprafaţa de 1.100 m.p. teren (măsurată = 1.044 m.p.), situată în intravilanul satului ..., comuna ...., jud. Buzău, strada ... nr. 17, identificată conform schiţei anexă nr. 1 la raportul de expertiză topo-cadastru întocmit de expertul NG, compusă din suprafaţa de 600 m.p. teren categoria de folosinţă arabil, situată în tarla 34, parcela 1065 şi suprafaţa de 500 m.p. teren categoria de folosinţă curţi construcţii, situată în tarla 34, parcela 972.

- clădire cu destinaţia casă de locuit având suprafaţa construită de 45 m.p., prevăzută cu subsol cu suprafaţa construită de 12 m.p., amplasată pe terenul menţionat mai sus.

- clădire anexă având suprafaţa construită de 24 m.p., amplasată pe terenul menţionat mai sus.

- suprafaţa de 1.000 m.p. teren categoria de folosinţă arabil, situat în extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarla 23, parcela 58; (cu vecinătăţile indicate în titlul de proprietate nr. .../33/03.12.2004).

- suprafaţa de 1.000 m.p. teren categoria de folosinţă arabil, situat în extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarla 23, parcela 60; (cu vecinătăţile indicate în titlul de proprietate nr. .../33/03.12.2004).

- suprafaţa de 1.200 m.p. teren categoria de folosinţă păşune, situat în extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarla 45, parcela 72/1; (înscrisă în titlul de proprietate nr. .../33/03.12.2004).

- suprafaţa de 900 m.p. teren categoria de folosinţă păşune, situat in extravilanul satului ...,  comuna ..., jud. Buzău, tarlaua 38; (cu vecinătăţile indicate în titlul de proprietate nr. .../33/03.12.2004).

- suprafaţa de 5.000 m.p. teren categoria de folosinţă arabil, situat in extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarlaua 95, parcela 147. (înscrisă în titlul de proprietate nr. .../8/08.04.2003).

În ceea ce priveşte cererea de ieşire din indiviziune, potrivit art. 1143 alin (1) Cod Civil: „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel.”.

Conform art. 983 şi art. 984 din Codul de procedură civilă: „(...) (2) Dacă părţile ajung la o înţelegere cu privire la împărţirea bunurilor, instanţa va hotărî potrivit înţelegerii lor. (...)” „(1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. (...) (2) Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.”

Printre criteriile la care se poate raporta instanţa cu ocazia lotizării se numără şi cele prevăzute de art. 988 C pr civ: „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.”

Ţinând cont de înţelegerea părţilor, instanţa va dispune ieşirea din indiviziune asupra terenurilor extravilane asupra cărora părţile au rămas în indiviziune conform Sentinţei Civile nr. .../19.09.2014 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul înregistrat sub nr. .../277/2013 în sensul că va atribui reclamantei PCE întregul Lot nr. 3 indicat în dispozitivul acestei hotărâri, compus din:

- suprafaţa de 5.000 m.p. teren categoria de folosinţă arabil, situat în extravilanul comunei ..., jud. Buzău, înscrisă în titlul de proprietate nr. .../46/12.01.1995.

- suprafaţa de 225 m.p. teren categoria de folosinţă arabil, situat în extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarla 35, înscrisă în titlul de proprietate nr. .../46/12.01.1995.

Conform înţelegerii părţilor instanţa va dispune şi ieşirea din indiviziune asupra terenurilor extravilane rămase de pe urma defunctei PM, în sensul că: 

1. Va atribui reclamantei PCE:

- suprafaţa de 1.000 m.p. teren categoria de folosinţă arabil, situat în extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarla 23, parcela 58; (cu vecinătăţile indicate în titlul de proprietate nr. .../33/03.12.2004).

- suprafaţa de 900 m.p. teren categoria de folosinţă păşune, situat in extravilanul satului ...,  comuna ..., jud. Buzău, tarlaua 38; (cu vecinătăţile indicate în titlul de proprietate nr. 58399/33/03.12.2004).

2. Va atribui pârâtului PVM:

- suprafaţa de 1.000 m.p. teren categoria de folosinţă arabil, situat în extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarla 23, parcela 60; (cu vecinătăţile indicate în titlul de proprietate nr. .../33/03.12.2004).

- suprafaţa de 1.200 m.p. teren categoria de folosinţă păşune, situat în extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarla 45, parcela 72/1; (înscrisă în titlul de proprietate nr. .../33/03.12.2004).

- suprafaţa de 5.000 m.p. teren categoria de folosinţă arabil, situat in extravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarlaua 95, parcela 147. (înscrisă în titlul de proprietate nr. .../8/08.04.2003).

 În ciuda acordului părţilor, cu privire la cele două construcţii reţinute la masa partajabilă se constată faptul că la data efectuării expertizei în specialitatea construcţii (septembrie 2021) clădirile aflate în posesia părţilor aveau suprafeţe construite mai mari decât cele înscrise în evidenţele fiscale pe numele def. PM iar la dosar nu se regăseşte autorizaţia de construire pentru extinderea acestora respectiv procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

În lipsa probării dreptului de proprietate asupra construcţiilor extinse după intrarea în vigoarea a Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, clădirile în forma actuală nu pot fi atribuite părţilor întrucât în această manieră acestea ar dobândi dreptul de proprietate asupra unor construcţii extinse cu încălcarea dispoziţiilor Legii 50/1991, eludând practic normele legale imperative care stabilesc obligaţia obţinerii unei autorizaţii de construire înainte de a edifica/extinde o construcţie.

Astfel, clădirea anexă având suprafaţa construită de 24 m.p. figurează în evidenţele fiscale ale Primăriei Comunei ... din anul 2004 (de la reînfiinţare), evidenţele fiind preluate de la Primăria Comunei ... (adresă – fila 155).

La data efectuării expertizei, aceasta anexă (aflată în posesia reclamantei BC) era înglobată în construcţia casă de locuit având suprafaţa construită de 58 m.p. edificată fără autorizaţie de construire: C1 conform raport expertiză topo-cadastru NG (fila 167) respectiv imobil II conform raport expertiză construcţii TM. (fila 158 verso).

Deşi în cuprinsul raportului de expertiză specialitatea construcţii efectuat de expertul TM se menţionează faptul că nu era necesară autorizaţie de demolare/extindere/ construcţie pentru îmbunătăţirile/reparaţiile efectuate în anii 2007/2008 asupra anexei existente, instanţa nu-şi poate însuşi concluziile expertului în contextul în care de la o anexă în suprafaţă construită de 24 m.p., în urma unor lucrări s-a ajuns la o casă de locuit de 58 m.p. Or, începând cu intrarea în vigoare a Legii 50/1991, pentru creşterea suprafeţei construite de la 24 m.p. la 58 m.p. era necesară o autorizaţie emisă de autorităţile competente, indiferent de denumirea pe care o foloseşte expertul pentru lucrările efectuate (compartimentare/reabilitare – fila 158 verso).

De altfel, nici PM nu s-a comportat în timpul vieţii ca un proprietar al unei case de locuit în suprafaţă de 58 m.p. în condiţiile în care aceasta a declarat la evidenţele fiscale şi a achitat impozit doar pentru o anexă de 24 m.p.

Similar, clădirea cu destinaţia casă de locuit având suprafaţa construită de 45 m.p., prevăzută cu subsol cu suprafaţa construită de 12 m.p., figurează în evidenţele fiscale ale Primăriei Comunei .... din anul 2004 (de la reînfiinţare), evidenţele fiind preluate de la Primăria Comunei ... (adresă – fila 155, certificat de atestare fiscală – fila 58).

La data efectuării expertizei, aceasta construcţie (aflată în posesia pârâtului PV) era înglobată în construcţia de 132,7 m.p. edificată fără autorizaţie de construire: C2 conform raport expertiză topo-cadastru NG (fila 167); imobil I conform raport expertiză construcţii TM (fila 158).

În acest caz, expertul construcţii indică faptul că imobilul casă de locuit  în suprafaţă de 45 m.p. a fost edificat în anul 1943 şi refăcut din cărămidă şi înlocuitori pe o suprafaţă de 132,7 m.p. „în urma cutremurului din 1977”. 

Deşi din exprimarea expertului nu rezultă dacă refacerea clădirii şi extinderea suprafeţei construite s-a realizat înainte de anul 1991 (data intrării în vigoarea a Legii 50/1991), instanţa reţine faptul că în anul 2005 imobilul casă de locuit construit/refăcut în anul 1978 din cărămidă şi paiantă avea o suprafaţă construită de 48,02 m.p.  iar extinderea de 75,53 m.p. se afla „în construcţie”, astfel cum rezultă din documentaţia tehnică pentru atribuirea numărului cadastral depusă la filele 48-50.

Astfel, în condiţiile în care nici în anul 2005 nu era finalizată extinderea de 75,53 m.p., instanţa reţine că aceasta s-a realizat ulterior intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii 50/1991, fără autorizaţie de construire, motiv pentru care nu o va reţine la masa partajabilă.

Realizarea extinderii ulterior anului 1991 rezultă şi din susţinerile pârâtului din cuprinsul întâmpinării (fila 46), confirmate de reclamantă prin răspunsul la întrebarea nr. 12 din interogatoriu (fila 121) potrivit cărora în anul 2005 a început construcţia corpului C2. (extindere casă de locuit conform plan amplasament – fila 51).

Faţă de aceste considerente, instanţa va atribui părţilor construcţiile pe care le au în posesie însă doar în limita în care acestea au fost reţinute la masa partajabilă, după cum urmează:

1. va atribui reclamantei PCE clădirea anexă având suprafaţa construită de 24 m.p.. înglobată în construcţia casă de locuit având suprafaţa construită de 58 m.p. edificată fără autorizaţie de construire: C1 conform raport expertiză topo-cadastru NG respectiv imobil II conform raport expertiză construcţii TM).

2. va atribui pârâtului PVM clădirea cu destinaţia casă de locuit având suprafaţa construită de 45 m.p., prevăzută cu subsol cu suprafaţa construită de 12 m.p., înglobată în construcţia de 132,7 m.p. edificată fără autorizaţie de construire: C2 conform raport expertiză topo-cadastru NG; imobil I conform raport expertiză construcţii TM.

În speţă, părţile nu au ajuns la un acord în ceea ce priveşte atribuirea suprafeţei de 1.100 m.p. teren (măsurată = 1.044 m.p.), situată în intravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, strada ... nr. 17, identificată conform schiţei anexă nr. 1 la raportul de expertiză topo-cadastru întocmit de expertul NG (fia 166), compusă din suprafaţa de 600 m.p. teren categoria de folosinţă arabil, situată în tarla 34, parcela 1065 şi suprafaţa de 500 m.p. teren categoria de folosinţă curţi construcţii, situată în tarla 34, parcela 972 în sensul că:

- reclamanta BCE solicită să i se atribuie suprafaţa de 522 m.p. identificată potrivit Variantei nr. 1 de lotizare din cuprinsul raportului de expertiză topo-cadastru (schiţa nr. 2 - fila 167)

- pârâtul PVM solicită să i se atribuie suprafaţa de 522 m.p. identificată potrivit Variantei nr. 2 de lotizare din cuprinsul raportului de expertiză topo-cadastru (schiţa nr. 3- fila 168).

Instanţa va omologa Varianta nr. 1 de lotizare pentru terenul intravilan, conform  solicitării reclamantei, din următoarele considerente:

1. Terenul intravilan supus împărţelii are categoria de folosinţă curţi construcţiii (zona construcţiilor şi către drumul public) respectiv categoria de folosinţă arabil (în partea opusă drumului public) iar în varianta nr. 2 solicitată de pârât (fila 168), reclamantei i s-ar atribui o suprafaţă mult mai mică de teren având categoria de folosinţă curţi construcţii decât cea atribuită pârâtului, egalizarea suprafeţelor în această variantă realizându-se prin atribuirea către reclamantă a unei suprafeţe mai mari de teren arabil (în partea din spate a proprietăţii, evident, mai redus valoric). Or, prin această variantă de împărţire nu s-ar ţine cont de mărimea cotelor-părți ce le revine părţilor, respectiv câte 50 %. În schimb, varianta propusă de reclamantă (fila 167) este preferabilă din această perspectivă întrucât aceasta primeşte mai mult teren având categoria de folosinţă curţi construcţii, deşi nici în acestă variantă terenul dinspre stradă (categoria curţi construcţii) nu se împarte în mod egal, fiind favorizat pârâtul din cauza configuraţiei construcţiei aflate în posesia acestuia. 

2. Instanţa nu va da eficienţă „posesiei actuale” invocate de pârât, concretizate prin aceea că acesta a edificat un gard în faţa construcţiilor (spre drumul public) amplasat pe aliniamentul 8-A (fila 150) întrucât această delimitare s-a realizat printr-o manifestare de voinţă unilaterală a reclamantului, în urma unor certuri dintre părţi, fără acordul reclamantei, aspect ce rezultă din coroborarea declaraţiilor martorilor şi răspunsul la interogatorii. (răspuns pârât întrebare nr. 3 din interogatoriu).

De asemenea, această delimitare parţială s-a realizat în cursul anului 2019, ulterior decesului părinţilor celor două părţi, care „nu şi-au pus problema să delimiteze terenurile ce urmau să rămână celor doi copii”. (declaraţie martor – fila 123)

Faptul că în anul 2005 s-a întocmit o documentaţie cadastrală prin care se delimitau cele două loturi de teren conform solicitării pârâtului nu dovedeşte voinţa autoarei privind delimitarea imobilelor ce urmează a fi moştenite de copii, mai ales faţă de scopul lucrării, indicat în memoriul tehnic, parte din documentaţia cadastrală: „întrăinare şi intabulare imobil”. (filele 49,54).

 Aşadar, aceste înscrisuri oferă indicii privind modalitatea în care PM ar fi dorit să vândă cele două loturi de teren, nicidecum cu privire la modalitatea în care ar fi dorit să le împartă celor doi fii. Probabil că dacă ar fi avut o astfel de intenţie, ar fi dispus în acest sens prin testament sau cel puţin ar fi luat măsuri pentru delimitarea fizică a celor două loturi folosite de părţi.

3.  Inconvenientele reclamate de pârât în ipoteza omologării variantei nr. 1 solicitată de reclamantă privind obstrucţionarea intrării în casa de locuit prin mutarea gardului perpendicular pe treptele de la intrarea în casă pot fi înlăturate prin folosirea distinctă a căilor de acces în curte, aşa cum se realizează şi la data soluţionării prezentului litigiu. Astfel, pentru accesul de la stradă către imobilul „anexă”, folosit de reclamantă drept casă de locuit, aceasta va intra în curtea sa prin spaţiul din dreptul porţii (vechea cale de acces, folosită şi de autorii părţilor, indicată în fotografia depusă la fila 72 dosar), în timp ce pârâtul va avea acces la drumul public prin zona indicată în fotografia depusă la fila 73 dosar, acces pe care îl folosea în timpul prezentului litigiu, conform propriilor susţineri.

  Instanţa are în vedere faptul că accesul în imobilul casă de locuit folosit de către pârât (construcţia de 132,7 m.p : C2 conform raport expertiză topo-cadastru NG; imobil I conform raport expertiză construcţii TM) se poate face pe latura dinspre drumul public pe două uşi: prima fiind cea din dreptul scărilor (construcţia veche) - parţial obstrucţionată de împrejmuirea solicitată de reclamantă iar a doua poziţionată favorabil (mai departe de limita dintre cele două loturi), în dreptul extinderii construcţiei vechi, pe care se poate accede ulterior în toate camerele casei de locuit (releveu fila 162).

Astfel, pârâtul are şi o altă cale de acces în casa de locuit, dacă se consideră obstrucţionat de amplasamentul gardului conform variantei solicitate de reclamantă.

Pe de altă parte, accesul în imobilul casă de locuit folosit de reclamantă (construcţia de 58 m.p.: C1 conform raport expertiză topo-cadastru NG respectiv imobil II conform raport expertiză construcţii TM) se face pe două uşi situate în apropierea limitei dintre cele două loturi, iar amplasarea gardului în modalitatea solicitată de pârât i-ar îngreuna substanţial posibilitatea de a intra în construcţia folosită de aceasta, neexistând o altă cale mai facilă de a accede în imobilul casă de locuit (releveu – fila 161, foto acces reclamantă în imobil folosit „anexă” – fila 72).

În consecinţă, instanţa va atribui:

1. reclamantei BCE: suprafaţa de 522 m.p. teren, situată în intravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarla 34, parcelele 1065 şi 972, identificată conform Schiţei anexă nr. 2 la raportul de expertiză topo-cadastru întocmit şi completat de expertul NG. (Varianta nr. 1 de lotizare pentru terenul intravilan.)

2. pârâtului PVM: suprafaţa de 522 m.p. teren, situată în intravilanul satului ..., comuna ..., jud. Buzău, tarla 34, parcelele 1065 şi 972, identificată conform Schiţei anexă nr. 2 la raportul de expertiză topo-cadastru întocmit şi completat de expertul NG. (Varianta nr. 1 de lotizare pentru terenul intravilan.).

Având în vedere delimitarea loturilor atribuite părţilor, care nu corespunde împrejmuirii parţiale efectuate de pârât în anul 2019, instanţa îl va obliga să desfiinţeze gardul amplasat pe aliniamentul 8-A, urmând a fi amplasat pe aliniamentul M-N-P-A, conform schiţei nr. 2 anexă la raportul de expertiză topo-cadastru întocmită de expertul NG (Varianta 1 de lotizare, fila 150).

În ceea ce priveşte anexele C3, C5, C6 şi C7 amplasate pe terenul atribuit reclamantei, 

instanţa constată că pârâtul a recunoscut edificarea în anul 2018 a unei singure anexe demontabile folosită cu „destinaţia coteţ porci”, învederând că restul anexelor erau edificate de părinţii părţilor. (nu se indică despre care anexă este vorba – din cele 9 anexe identificate de expert).

  Se constată că pârâtul a folosit aceste anexe amplasate pe terenul pe care îl deţinea în indiviziune cu reclamanta, cu destinaţia „coteţ pentru porci/găini”, iar situaţia juridică a terenului de la data rămânerii definitive a hotărârii (în ipoteza menţinerii soluţiei sau neexercitării căii de atac) ar fi diferită de situaţia juridică  a terenului de la data introducerii acţiunii. În aceste condiţii, prin raportare la data înregistrării prezentei acţiuni (a învestirii instanţei), nu se poate reţine un refuz nejustificat al pârâtului de a desfiinţa anumite anexe din cele situate pe terenul aflat în indiviziune.

În consecinţă, prin raportare la situaţia juridică existentă la data învestirii, instanţa va respinge ca nefondată cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la ridicarea anexelor, urmând ca în ipoteza în care modalitatea de atribuire a terenului intravilan va rămâne neschimbată iar pârâtul refuză demontarea anexei pe care recunoaşte că a edificat-o, să se poată reevalua îndeplinirea condiţiilor privind admisibilitatea unei acţiuni pentru constrângerea acestuia în acest sens.

Cu privire la cheltuielile de judecată efectuate în cauză, se constată faptul că reclamanta a achitat o taxă judiciară de timbru în cuantum de 2.922 lei calculată prin raportare

la valoarea bunurilor partajabile (chitanţă fila 36), suportând şi cheltuieli notariale în cuantum de 166,6 lei (chitanţe filele 194-196) respectiv cheltuieli în cuantum de 200 lei privind eliberare certificate emise de O.C.P.I. Buzău (chitanţe filele 192-193).

Întrucât admiterea acţiunii având obiect „partaj succesoral - ieşire din indiviziune” a profitat deopotrivă părţilor, proporţional cotelor cuvenite din masa succesorală (50 % fiecare), instanţa va obliga pârâtul să achite reclamantei cu titlu de cheltuieli de judecată suma 1.461 lei reprezentând 1/ 2 din taxa de timbru aferentă acţiunii, suma de 100 lei reprezentând 1/ 2 din contravaloarea taxei pentru eliberarea certificatelor O.C.P.I. şi suma de 83,3 lei reprezentând 1/ 2 din contravaloarea cheltuielilor notariale.

Taxele achitate de părţi pentru îmbunătăţirile indicate în cererea principală şi în cererea reconvenţională ( 1.155 lei reclamanta, chitanţă  - fila 100 respectiv 300 lei pârâtul, chitanţă - fila 96) rămân în sarcina celor care le-au achitat, având în vedere faptul că îmbunătăţirile au fost efectuate asupra imobilelor ce le-au fost atribuite părţilor.

De asemenea, instanţa va dispune compensarea în tot în ceea ce priveşte cheltuielile efectuate de părţi cu onorariilor experţilor desemnaţi (suportate în mod egal de părţi) şi onorariile apărătorilor aleşi (apreciate de instanţă ca fiind în cuantum egal prin raportare la complexitatea cauzei şi activitatea desfăşurată de avocaţi).

Domenii speta

Spete similare