Data publicare portal: 25.05.2022
Prin Sentinta civila nr.... din data de ... pronuntata de Judecatoria …. s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii G.R.F. ...., CNP ...., cu domiciliul în comuna ...., jud. ...; S. I., CNP ...., cu domiciliul ...., jud. ... în contradictoriu cu pârâţii N.M., CNP ....., cu domiciliul în ....., jud. ....., N.M.L., CNP ...., cu domiciliul în ...., sector ...., cu domiciliul ales la ...., jud. ..... şi N.D.G., cu domiciliul în ...., jud. ...., cu domiciliul ales la ....., în mun. ......, jud. ......
Dispune ieșirea din indiviziune a pârâţilor N.M, N.M.L. şi N.D.G. asupra bunurilor reţinute prin încheierea de admitere în principiu din data de ...., prin atribuirea bunurilor indivize în proprietate exclusivă, după cum urmează:
LOTUL I - se atribuie pârâtului N.M şi se compune din imobilul apartament situat în ......, judeţul ....., compus din 3 camere şi dependinţe, înscris în CF nr. ......
1. EVALUARE LOT I: 349.300 lei
2.Cotă totală cuvenită în valoare de 174.650 lei
Lotul I plăteşte sultă lotului II suma de 87.325 lei .
Lotul I plăteşte sultă lotului III suma de 87.325 lei
LOTUL II - se atribuie pârâtului N.M.L. şi constă în sultă.
Lotul II primeşte sultă de la lotul I suma de 87.325 lei.
LOTUL III - se atribuie pârâtei N.D.G. şi constă în sultă.
Lotul III primeşte sultă de la lotul I suma de 87.325 lei.
Obligă pârâtul N.M la plata către reclamantul S.I. a sumei de 7902 lei şi la plata către reclamantul G.R.F. a sumei de 6093 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Compensează cheltuielile de judecată privind partajul şi în consecinţă obligă pe fiecare dintre pârâţii N.M.L. şi N.D.G. la plata către pârâtul N.M a sumei de 2748,75 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:
Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei ..... la data de .... sub nr. .... reclamanţii G.R.F. şi S.I. în contradictoriu cu pârâţii N.M., N.M.L. şi N.D.G. au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate deschisa succesiunea după defuncta Xxxx, să se constate că moştenitori cu vocative succesorala au rămas N.M. în calitate de soţ supravieţuitor, N.M.L. şi N.D.G. în calitate de descendenţi de gr.1, să se constate că în timpul căsătoriei, pârâtul N.M. şi defuncta Xxxx au dobândit imobilul apartament cu 3 camere, în suprafaţă utila de 63,61 mp şi un balcon în suprafaţa de 3,64 mp plus terenul aferent acestei locuinţe de 19 mp, imobil situat în ...., Jud. ....., cu nr. cadastral .... înscris în cartea funciara .... a UAT ...., să se constate cota de contribuţie la dobândirea acestui bun de 50% atât pentru N.M. cât şi pentru defunct Xxxx, să se dispună ieşirea din indiviziune prin formarea loturilor si atribuirea bunului imobil în lotul debitorului N.M., acesta urmând a fi obligat să plătească sulta celorlalţi paraţi, să se dispună obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecata
În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că prin sentinţele civ nr. ....şi nr. ....- ramase definitive, pârâtul N.M. a fost obligat să se plătească sumele de 15.335,00 lei respective 15.060 lei.
A început executarea silita prin BEJ ...., dosarul de executare având nr. .....
În data de 01 iunie 2016 a decedat Xxxx. A făcut demersuri prin executorul judecătoresc pentru a i se emite anexa 24 după defuncta însă aceste demersuri au fost zadarnice – a anexat adresa Primăria nr..... din ....şi adresa fără răspuns către ..........
A reuşit să intre în posesia actului de proprietate al apartamentului - contract de v-c nr. .... din ....., pe care l-a anexat la dosar.
Prin biroul executor judecătoresc a aflat şi adresa şi CNP-ul pârâtului Xxxx ... fiul defunctei Xxxx- a anexat acel înscris.
A aflat nr. de telefon şi adresa pârâtei N.D.G.- fiica defunctei Xxxx.
Din cunoştinţele lor şi din sentinţa de divorţ nr. .... rezulta ca nu mai sunt alţi moştenitori (cei doi în timpul căsătoriei au avut doar doi copii acum majori) .
N.M. şi Xxxx au fost căsătoriţi din anul 1973 , iar din relaţia lor au rezultata doi copii care acum sunt majori - depune copie sentinţa divorţ nr. ..... pronunţata de Judecătoria .... .
De aici rezulta că cei doi au dobândit în timpul căsătoriei, în coproprietate ca soţ şi soţie - anul 1991, bunul apartament descris mai sus.
Pârâtul debitor N.M. nu are o cota ideală determinată din bunurile comune, nefiind deci proprietar exclusiv, cota ideală a soţilor putând să fie stabilită în cadrul unui partaj de creditor.
Potrivit art. 339 N.c.c. bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.
Potrivit sentinţelor civile amintite mai sus, reclamanţii sunt creditorii pârâtului N.M.. Creditorii pot exercita toate drepturile şi acţiunile debitorului lor, în afară de acelea care îi sunt exclusiv personale. Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărţeala acestora.
Cum dreptul de a introduce acţiunea de partaj nu este unul strict personal, provocarea împărţelii le incumbă şi creditorilor.
Cu toate că a fost somat de executor să le restituie sumele de mai sus, debitorul şi ceilalţi doi paraţi stau în pasivitate, nu au niciun interes în împărţirea acestui bun.
Evaluează acest apartament la suma de 191.130 lei , potrivit adresei nr. ..... din ......
În drept au fost invocate dispz. art.817 alin.1 din N.C.P.CIV şi art. 669-686 din N.C.CIV.
În susţinere reclamanţii au depus la dosar înscrisuri (f.5-31, 38-43, 49).
La data de 22.02.2019 pârâţii N.M.L. şi N.D.G. au depus la dosar întâmpinare prin care solicită admiterea cererii introductive astfel: să se constate deschisa succesiunea după defuncta Xxxx - mama lor, să se constate că sunt moştenitori cu vocaţie succesorală, în calitate de descendenţi de gradul I; să se constate că bunul partajat este un imobil apartament, situat în ...., jud......, având număr cadastral ....., să se dispună ieşirea din indiviziune prin formarea loturilor şi atribuirea bunului imobil partajat în lotul pârâtului-debitor N.M.; să fie obligat pârâtul la plata sultei către aceştia; să se stabilească cheltuielile de judecata în funcţie de valoarea loturilor atribuite fiecărui parat.
În fapt, au primit citaţie în cauza cu numărul de mai sus, în calitate de pârâţi, pentru partajarea forţată a bunurilor defunctei mame.
Pârâţii au precizat că nu au avut cunoştinţa de problemele juridice ale pârâtului N.M.-tatăl lor.
Pârâţii au precizat că prezenta acţiune este admisibilă, având în vedere titlurile executorii deţinute de reclamanţi, respectiv hotărâri judecătoreşti definitive, privind obligarea pârâtului N.M. la plata unor sume de bani.
Fata de aceste aspecte, nu pot formula apărări întrucât nu a avut calitate în judecarea cauzelor indicate mai sus şi nici nu a avut cunoştinţa de actele/faptele săvârşite de pârâtul N.M. - tatăl lor.
Pârâţii au depus la dosar copii certificatelor de naştere.
Pârâtul N.M a solicitat instanţei respingerea acţiunii reclamanţilor în baza următoarelor considerente :
Se poate observa cu uşurinţă că ambele decizii de executare silită emise de Judecătoria .... sunt din anul 2017 respectiv: luna a 2-a şi luna 6-a, executorul judecătoresc nu s-a îndreptat asupra veniturilor sale respectiv pensia, ci a trecut direct acum la acest partaj forţat.
Legiuitorul a prevăzut că prima executare silită să se facă asupra veniturilor debitorului dar în această speţă acest pas a fost omis cu bună ştiinţă pot spune (aşa vedea toate demersurile făcute de avocatul reclamanţilor pentru aflarea datelor necesare acestui proces că sunt pornite din anul 2017).
Nu exista la dosar nici cea mai mică dovadă că sa încercat sau simulat măcar executarea pe venitul său aşa cum prevedea legea ci, sa urmărit de la bun început luarea apartamentului şi nu recuperarea debitelor datorate.
Solicitantul (dar care din cei doi ) "evaluează" apartamentul la valoarea de impunere (oare din necunoaştere ori voit) nu face diferenţa dintre valoarea de impunere şi valoarea de piaţă apartamentul fiind modernizat având tot ce îi trebuie sau prin licitaţie repetată (o mascare modernă şi des folosită) se aşteaptă ca oferta la licitaţie să fie sub 50% din această valoare de impunere aşa cum se ştie că se practică în majoritatea cazurilor .
Având în vedere toate acestea pârâtul a solicitat instanţei respingerea acţiunii formulate de reclamanţi.
În cursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din data de .... instanța a admis în parte şi în principiu cererea principală având ca obiect ,,partaj forţat’’, formulată de reclamanţii G.R.F. şi S.I. în contradictoriu cu pârâţii N.M, N.M.L. şi N.D.G..
S-a constatat că pârâtul N.M şi defuncta xxxx, decedată la data de 01.06.2016, cu ultimul domiciliu în ...., , judeţul ....., au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri în cotă de ½ fiecare:
- imobilul apartament situat în ...., judeţul ....., compus din 3 camere şi dependinţe, înscris în CF nr. .... .....
S-a constatat deschisă succesiunea defunctei xxx, decedată la data de 01.06.2016, cu ultimul domiciliu în ...., judeţul ......
S-a constatat că din masa succesorală rămasă după urma defunctei xxxx, decedată la data de 01.06.2016, face parte:
- ½ din imobilul apartament situat în ...., judeţul ....., compus din 3 camere şi dependinţe, înscris în CF nr. .... .....
S-a constatat că moştenitorii legali cu vocaţie succesorală concretă ai defunctei xxxx, decedată la data de 01.06.2016, sunt pârâţii N.M.L. şi N.D.G., în calitate de descendenţi de gradul I – fiu şi fiică, fiecare cu câte o cotă ideală şi abstractă de ½ din masa partajabilă.
Pentru identificarea şi evaluarea bunului imobil apartament, precum şi pentru formarea şi atribuirea loturilor pârâtului N.M şi a moştenitorilor defunctei xxxx, potrivit cotelor ideale ale acestora, s-a dispus efectuarea unor expertize în specialitatea construcţii civile şi evaluarea proprietăţii imobiliare.
La data de 12.04.2021 expert xxxx a depus la dosar raportul de expertiză specialitatea constructii civile ( f. 13-23 vol. II).
Analizând actele şi lucrările dosarului precum şi dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa urmează a admite în parte cererea de chemare în judecată şi a dispune sistarea stării de indiviziune în care se află pârâţii cu privire la bunurile reţinute în încheierea de admitere în principiu din data de ....., prin atribuirea bunurilor indivize în proprietate exclusivă, pentru următoarele considerente:
Se reţine că prin încheierea de admitere în principiu din data de ...... (f. 96-100 vol. I), a fost admisă în parte şi în principiu cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii G.R.F. şi S.I. în contradictoriu cu pârâţii N.M, N.M.L. şi N.D.G., s-a constatat că pârâtul N.M şi defuncta ...., decedată la data de 01.06.2016, cu ultimul domiciliu în ...., judeţul ....., au dobândit în timpul căsătoriei în cotă de ½ fiecare imobilul apartament situat în ...., judeţul ....., compus din 3 camere şi dependinţe, înscris în CF nr. .... ...., s-a constatat deschisă succesiunea defunctei ...., decedată la data de 01.06.2016, cu ultimul domiciliu în ...., judeţul .....; s-a constatat că din masa succesorală rămasă după urma defunctei ...., decedată la data de 01.06.2016, face parte: cota de ½ din imobilul apartament situat în ...., judeţul ....., compus din 3 camere şi dependinţe, înscris în CF nr. .... ...., s-a constatat că moştenitori legali cu vocaţie succesorală concretă ai defunctei ...., decedată la data de 01.06.2016, sunt pârâţii N.M.L. şi N.D.G., în calitate de descendenţi de gradul I – fiu şi fiică, fiecare cu câte o cotă ideală şi abstractă de ½ din masa partajabilă.
Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că reclamanţii G.R.F. şi S.I. sunt creditorii pârâtului N.M, probând câte o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, stabilită prin titlurile executorii - Sentința civilă nr. .... din data de ....pronunțată de Judecătoria .... în dosarul nr. ....şi Sentinţa civilă nr. .... din data de .... pronunţată de Judecătoria .... în dosarul nr. ...., ce fac obiectul dosarelor de executare nr. ....şi .... aflate pe rolul BEJ .....
Prin urmare, în raport de cele reţinute prin încheierea de admitere în principiu din data de 10.09.2019, pârâtul N.M pe de o parte, şi pârâţii N.M.L. şi N.D.G., pe de altă parte, sunt coproprietari asupra imobilului apartament situat în ...., judeţul ....., compus din 3 camere şi dependinţe, înscris în CF nr. .... ...., pârâtul N.M cu cota de ½ din imobil, iar pârâţii N.M.L. şi N.D.G., cu cota de ¼ din imobil fiecare.
Cu privire la partajul propriu-zis, instanţa reţine că partajul este operaţiunea juridică ce pune capăt stării de indiviziune (coproprietate) prin împărţirea, în natură şi/sau prin echivalent, a bunurilor aflate în indiviziune, având ca efect înlocuirea cotei-părţi ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive ale fiecăruia dintre coindivizari asupra unor bunuri (valori) determinate în materialitatea lor.
În noul Cod civil, partajul este reglementat în art. 669-686, care constituie dreptul comun în materie, aplicându-se şi partajului succesoral în măsura în care nu sunt incompatibile cu acesta (conform dispoziţiilor art. 1143 alin. 2 Cod civil).
În conformitate cu dispoziţiile art. 669 Noul Cod civil: „Încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească”, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 1143 alin. 1 Noul Cod civil: „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moştenitorul poate cere oricând ieşirea din indiviziune, chiar şi atunci când există convenţii sau clauze testamentare care prevăd altfel.”
În ceea ce priveşte regulile privitoare la modul de împărţire Noul Cod civil, în art. 676 arată că: „(1)Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. (2)Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: a)atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; b)vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.”, iar conform art. 984 alin. (2) Cod procedură civilă: „Instanţa va face împărţeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani”.
Totodată, sunt aplicabile criteriile prevăzute de art. 988 Cod procedură civilă, potrivit cărora: „Criteriile partajului - La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea”.
Aşadar, împărțeala sau partajul este operația prin care se atribuie fiecărui coproprietar o parte diviză, determinată materialmente din lucru, în loc de partea indiviză abstractă, pe care o avea până atunci, valoarea părții divize fiind proporțională şi echivalentă cu cea a părții indivize anterioare, prin împărțeală punându-se capăt indiviziunii.
Dacă este posibil, partajul se va face în natură şi, numai dacă prin împărţeala în natură s-ar ajunge la o fărâmiţare excesivă, împărţeala se realizează, prin atribuirea bunului coindivizarului celui mai îndreptăţit, cu obligaţia pentru acesta din urmă de a plăti o sultă celorlalţi coindivizari care să fie egală cu cota-parte ce i se cuvine fiecăruia.
Prin urmare, în principiu, partajul judiciar urmează a se face în natură, fiind inadmisibil ca – fără consimţământul coindivizarilor - să se atribuie unora dintre ei toate bunurile în natură, iar altora numai contravaloarea părţii ce li se cuvine, când este posibil să se dea fiecăruia bunuri în natură.
Textul de lege incident (art. 988 Cod procedură civilă) indică enumerativ, o serie de criterii în baza cărora instanţa poate dispune asupra formării şi atribuirii loturilor, iar pe lângă aceste criterii legale, urmează a fi avute în vedere şi alte aspecte, în funcţie de circumstanţele particulare ale fiecărei cauze, cum ar fi: utilizarea îndelungată a bunului de unul dintre copărtaşi; nevoia mai mare a unui copărtaş de bunul supus partajului; imposibilitatea unui copărtaş de a-şi procura un asemenea bun; necesitatea protejării terţului de bună-credinţă dobânditor al unui bun aflat în proprietate comună, prin includerea bunului în lotul înstrăinătorului; necesitatea protejării creditorilor prin includerea bunului în lotul debitorului, pentru a se asigura posibilitatea urmăririi bunului.
Aşadar, enumerarea criteriilor de la art. 988 C.proc.civ. nu are caracter limitativ, dimpotrivă, la finalul textului este folosită expresia „altele asemenea”, ceea ce permite concluzia că instanţa poate să ţină cont şi de alte aspecte de ordin familial, social, material sau moral, în funcţie de specificul fiecărei cauze.
Mai mult, instanţa arată că textul corespondent din reglementarea anterioară - art. 673 ind. 9 CPC 1865 - a format obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constatând constituţionalitatea dispoziţiei legale şi reţinând că textul stabileşte criteriile de care instanţa trebuie să ţină seama la formarea şi atribuirea loturilor pentru realizarea împărţelii judiciare. Examinând aceste criterii legale, Curtea a subliniat că existenţa lor este justificată raţional şi obiectiv, având finalitatea de a îndruma instanţa tocmai pentru a evita arbitrariul în formarea loturilor şi atribuirea lor acelor părţi care au un drept de proprietate comună. Textul criticat nu prevede, prin reglementarea criteriilor, niciun fel de inegalitate sau discriminare, Curtea constatând că nu sunt încălcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
De asemenea, creditorii pot exercita toate drepturile şi acţiunile debitorului lor, în afară de acelea care îi sunt exclusiv personale. Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărţeala acestora. Creditorii personali pot urmări însă cota – parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fără a mai fi necesar să ceară împărţeala.
Cum dreptul de a introduce acţiunea de partaj nu este unul strict personal, provocarea împărţelii le incumbă şi creditorilor. Pasivitatea debitorilor în realizarea drepturilor lor de proprietate obţinute în timpul căsătoriei şi chiar încercarea de a frauda interesele legitime ale creditorilor, sunt cauze care l-au determinat pe legiuitor să prevadă, în favoarea creditorilor, această prerogativă de provocare a împărţelii.
Din probatoriul administrat în cauză şi aşa cum s-a reţinut prin încheierea de admitere în principiu rezultă că imobilul anterior identificat şi reţinut a fost dobândit de pârâtul N.M în timpul căsătoriei cu defuncta .....
În cauza pendinte, se reţine că în vederea formării loturilor, bunul indiviz a fost evaluat prin expertiză de specialitate construcţii şi evaluarea proprietăţii imobiliare, întocmită de expert constructor N.D.(f. 13-23 vol. II), în cadrul căreia a fost stabilită valoarea de circulaţie a imobilului supus partajului la suma de 349.300 lei.
Date fiind cotele deţinute de părţi, instanţa constată că pârâtul N.M deţine cota de ½ din imobil, adică i se cuvine valoarea totală de 174.650 lei, iar pârâţii N.M.L. şi N.D.G., deţin fiecare cota de ¼ din imobil, adică li se cuvine valoarea totală de 87.325 lei.
Dat fiind faptul că imobilul supus împărţelii este un apartament situat la etajul ...., este evident că acesta nu este comod partajabil în natură, prin urmare se impune ca bunul să fie atribuit unui singur lot.
Se mai reţine că din întreg materialul probator administrat în cauză, bunul supus partajului se află în posesia pârâtului N.M (aspect recunosc chiar de către pârât prin cererile formulate şi depuse la dosar), acesta fiind cel care deţine şi cota cea mai mare din bun (de ½ faţă de ceilalţi pârâţi care au cota de ¼ fiecare) şi care este şi debitorul reclamanţilor G.R.F. şi S.I., ce au demarat procedura executării silite împotriva pârâtului şi au formulat pe calea acţiunii oblice prezenta cerere de partaj forţat, având faţă de pârâtul N.M câte o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.
Aşadar, în raport de aceste aspecte, instanţa apreciază că se impune ca bunul imobil să fie atribuit în lotul pârâtului, soluţia adoptată având ca temei juridic şi posibilitatea reclamanţilor de a putea recupera datoria pe care pârâtul o are faţă de aceştia, dar şi acordul pârâţilor L. şi N.D.G., de a fi îndestulaţi prin sultă (conform susţinerilor din întâmpinare – f. 64 vol. I).
Pentru aceste considerente, reţinând incidente în cauză dispoziţiile art. 998 Cod procedură civilă şi în raport de dispoziţiile art. 994 şi 995 Cod procedură civilă, instanţa va admite în parte cererea, urmând să dispună sistarea stării de indiviziune a pârâţilor N.M, N.M.L. şi N.D.G. asupra bunului reţinut prin încheierea de admitere în principiu din data de ...., prin atribuirea bunului indiviz în proprietate exclusivă, după cum urmează:
LOTUL I - se va atribui pârâtului N.M şi se va compune din imobilul apartament situat în ...., judeţul ....., compus din 3 camere şi dependinţe, înscris în CF nr. .... .....
1. EVALUARE LOT I: 349.300 lei
2.Cotă totală cuvenită în valoare de 174.650 lei
Lotul I va plăti sultă lotului II suma de 87.325 lei .
Lotul I va plăti sultă lotului III suma de 87.325 lei
LOTUL II – se va atribui pârâtului N.M.L. şi va consta în sultă.
Lotul II va primi sultă de la lotul I suma de 87.325 lei.
LOTUL III - se va atribui pârâtei N.D.G. şi va consta în sultă.
Lotul III va primi sultă de la lotul I suma de 87.325 lei.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa urmează a reţine raporturile dintre cei doi reclamanţi G.R.F. şi S.I. pe de o parte şi pârâtul care a generat procesul, N.M, pe de altă parte şi raporturile dintre toţi pârâţii ca urmare a ieşirii din indiviziune.
În ceea ce priveşte primul raport juridic – reclamanţi – pârâtul N.M, instanţa reţine următoarele aspecte:
Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată (art. 453 alin. 1 din codul de procedură civilă), iar partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei (art. 452 din codul de procedură civilă).
Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului (art. 451 alin. 1 din codul de procedură civilă).
În cauză instanţa reţine că reclamanţii au efectuat şi dovedit cheltuieli de judecată în cuantum total de 13.995 lei, din care 7902 lei cheltuieli de judecată efectuate de reclamantul S.I. şi 6093 lei cheltuieli de judecată efectuate de reclamantul G.R.F..
Astfel, reclamantul S.I. a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum total de 7902 lei din care: 5152 lei taxă de timbru (conform dovezii – f. 50 vol. I); 1000 lei onorariu expert V.I.V (conform dovezii – f. 115 vol. I); 750 lei onorariu avocat (conform dovezii f. 140 vol. I) şi 1000 lei onorariu expert N.D.(conform dovezii – f. 7 vol. II).
În privinţa sumei de 1000 lei reprezentând onorariu expert V.I.V (conform dovezii – f. 115 vol. I), deşi instanţa a dispus restituirea acestei sume de către expert, însă acesta din urmă nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de normele legale în materie, astfel că în vederea efectuării lucrării de expertiză reclamanţii au fost obligaţi să efectueze o nouă plată a onorariului provizoriu pentru noul expert desemnat N.D., astfel că în această situaţie instanţa apreciază că şi suma de 1000 lei achitată de reclamantul S.I. ca onorariu pentru expertul V.I.V, face parte tot din cheltuielile de judecată efectuate de reclamanţi în legătură cu procesul şi se impune obligarea părţii căzute în pretenţii la suportarea acesteia, cel căzut în pretenţii având posibilitatea recuperării lor pe cale separată.
Reclamantul G.R.F. a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum total 6093 lei din care: 5152 lei taxă de timbru (conform dovezii – f. 51 vol. I); 750 lei onorariu avocat (conform dovezii f. 141 vol. I); 166 lei contravaloare eliberare încheiere notarială (conform dovezii – f. 45); 25 lei contravaloare extras CF (conform dovezii – f. 47 vol. II pentru care a depus la dosar extras-ul de carte funciară pentru informare – f. 91-92 vol. I).
În ceea ce priveşte chitanţa în cuantum de 60 lei eliberată de OCPI ..... la data de ..... pentru cererea nr. ...., depusă la dosar în dovedirea cheltuielilor de judecată de către reclamantul G.R.F.(f. 46 vol. II), instanţa nu va aduna la calcul sumei reprezentând cheltuieli de judecată valoarea acesteia, reţinând că reclamanţii nu au depus la dosar înscrisul privind cererea nr. .... pentru care a fost eliberată chitanţa respectivă şi mai mult dată fiind data eliberării acesteia (.....) prin raportare la data introducerii cererii de chemare în judecată (27.12.2018), instanţa apreciază că aceasta nu putea reprezenta dovada unor cheltuieli de judecată efectuate în prezenta cauză. În cazul în care au fost efectuate în cadrul procedurii de executare silită, reclamantul are posibilitatea să le recupereze în cadrul respectivei proceduri.
Aşadar, reținând culpa procesuală a pârâtului N.M, procesul de partaj fiind generat de acesta (prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite prin titluri executării – plata datoriilor faţă de creditorii reclamanţi), instanța va dispune obligarea acestuia la plata către reclamantul S.I. a sumei de 7902 lei şi la plata către reclamantul G.R.F. a sumei de 6093 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În privinţa raporturilor dintre pârâţii N.M, L. şi N.D.G. ca urmare a ieşirii din indiviziune asupra bunului imobil apartament, instanţa reţine că partajul profită tuturor coproprietarilor.
Prin urmare, faţă de ieşirea din indiviziune culpa pentru desfăşurarea acestui proces aparţine tuturor părţilor care se află în indiviziune asupra imobilelor supuse împărţelii.
Astfel, în cauză instanţa reţine că părţile au efectuat cheltuieli de judecată după cum urmează:
-pârâtul N.M – în valoare totală de 13.995 lei (ca urmare a obligării acestuia la plata către reclamanţi a cheltuielilor de judecată).
- pârâţii .... L. şi N.D.G. – în valoare totală de 3000 lei, câte 1500 lei fiecare (onorariu avocat – conform dovezilor – f. 110 vol. I).
Prin urmare, totalul cheltuielilor de judecată efectuate în cauză pentru ieşirea din indiviziune este în cuantum de 16.995 lei.
Având în vedere cotele deţinute de părţi, cheltuielile de judecată ar trebui suportate astfel: pârâtul N.M (cota de ½) – 8497,5 lei, iar pârâţii .... L. şi N.D.G.- câte 4248,75 lei fiecare. Ţinând cont că pârâţii .... L. şi N.D.G. au suportat din cheltuielile de judecată câte 1500 lei fiecare, instanţa în raport de dispoziţiile art. 453 Cod procedură civilă urmează a compensa sumele deja achitate de pârâţi şi a-i obliga pe fiecare dintre ei la plata sumei de 2748,75 lei (diferenţa sumei pe care pârâţii ar fi trebuit să o suporte şi ceea ce au suportat deja - 4258,75 – 1500 lei) către pârâtul N.M, reprezentând cheltuieli de judecată.