Partaj bunuri comune

Data publicare portal: 25.05.2022

Prin Sentinta civila nr.... din data de ... pronuntata de Judecatoria …. s-a admis pe fond cererea principală formulată de reclamanta-pârâtă R.N.I., CNP ...., domiciliată în ...., jud. .... în contradictoriu cu pârâtul-reclamant T.A., CNP ...., domiciliat în ...., jud. .....

Admite în parte şi pe fond cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant T.A..

Sistează devălmăşia părţilor litigante prin formarea şi atribuirea loturilor copărtaşilor:

LOTUL NR. 1 SE ATRIBUIE ÎN NATURĂ PÂRÂTULUI-RECLAMANT T.A. şi se compune din:

-imobilul apartament situat în ...., jud. .... în lotul pârâtului-reclamant T.A.,

-valoare lot atribuit = 185521 lei,

-valoare lot conform cotă ideală = 92760,5 lei,

-plăteşte sultă lotului nr. 2 suma de 92760,5 lei,

-compensează parţial suma de 92760,5 lei, stabilită cu titlul de sultă, cu suma de 10463 lei, reprezentând 50% din suma de 20925,81 lei, achitată exclusiv de pârâtul-reclamant în contul creditului contractat de la ...., potrivit contractului de credit nr. ....încheiat cu ...., prin Agenţia nr. ...., în perioada ...., stabilită prin încheierea de admitere în principiu din ...., cu titlul de drept de creanţă, sens în care sulta pe care pârâtul trebuie să o achite reclamantei este de 82297,5 lei (92760,5 lei – 10463 lei).

LOTUL NR. 2 SE ATRIBUIE ÎN ECHIVALENT RECLAMANTEI-PÂRÂTE R.N.I. şi se compune din:

-sulta în cuantum de 82297,5 lei pe care o primeşte de la lotul nr. 1.

Regularizarea datoriilor comune, prin constatarea că părţile au o datorie comună în cuantum de 135.000 lei, reprezentând contravaloarea sumei de rambursat conform contractului de credit nr. ....încheiat cu ...., prin Agenţia nr. ...., astfel cum s-a stabilit prin încheierea de admitere în principiu din ...., urmează a fi achitată de părţi conform clauzelor contractuale.

Compensează cheltuielile de judecată, sens în care obligă pârâtul-reclamant să plătească reclamantei-pârâte suma de 9327 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată necompensate (reclamanta a achitat în proces suma de 19813,95 lei, iar pârâtul suma de 1159,2 lei).

Ia act că pârâtul-reclamant îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată cu titlul de onorariu de avocat pe cale separată.

 Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei ..... la data de .... sub nr. ...., reclamanta-pârâtă R.N.I. în contradictoriu cu  pârâtul-reclamant T.A., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună partaj bunuri comune:

 1. să se constate că au dobândit împreună, în timpul căsătoriei, în cote egale de contribuţie de 1/2, un apartament cu 2 camere situat în ...., jud ....;

2. să se constate un pasiv al comunităţii de bunuri în sumă de 135.000 lei, ce reprezintă un credit ipotecar contractat pentru achiziţionarea imobilului apartament;

3. să se dispună ieşirea din starea de codevălmăşie în care părţile se găsesc în prezent.

4. să se dispună compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta-pârâtă a arătat că în fapt, s-a căsătorit cu pârâtul la data de ... iar din relaţia de căsătorie a rezultat minorul T.R.M..

La data de ....., prin sentinţa civilă nr. .... s-a desfăcut căsătoria prin acord iar domiciliul minorului a fost stabilit la domiciliul său.

In timpul căsătoriei, în cotă egală de 1/2, au dobândit un apartament pentru care a plătit suma de 34.500 euro.

Menţionează că pentru achiziţionarea imobilului a plătit 5200 euro ca avans din surse proprii iar pentru diferenţă a contractat un împrumut de la ...., în sumă de 135.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, pentru care, în prezent, plătesc rate lunare.

Dat fiind faptul că domiciliul minorului a fost stabilit la reclamantă, solicită ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, să se dispună lichidarea stării de codevalmaşie în care părţile se afla în prezent, prin atribuirea în lotul său a imobilului apartament, urmând ca ea să fie obligată la plata unei sulte.

Anexează prezentei taxa de timbru necesară soluţionării prezentei cauze.

In drept, art. 357 cod civ, art. 980 si următoarele cod proc. civ.

In dovedirea prezentei, înţelege să se folosească de probele cu înscrisuri, interogatoriu, martori şi expertiză de specialitate.

Pârâtul-reclamant T.A. in temeiul art. 205 C.proc.civ. a formulat întâmpinare si cerere reconventionala la cererea de chemare in judecata a reclamantei prin care solicita:

 Pe cale reconventionala

- 1. sa se constate ca pârâtul-reclamant are un drept de creanţa de 1/2 asupra ratelor plătite in mod exclusiv de pârâtul-reclamant de la data depunerii cererii de divorţ si pana in prezent;

- 2. obligarea reclamantei sa-i plătească c/v îmbunătăţirilor efectuate de el dupa divorţ la imobilul din ...., judet ...., cat si a bunurilor achizitonate pentru mobilarea imobilului, pe care le estimează la suma de 9.000 lei, in vederea timbrării ;

Pe cale de întâmpinare - solicita admiterea in parte cererii de chemare in judecata, respectiv:

- este de acord sa se dispuna partajarea bunului imobil dobândit in timpul căsătoriei cu reclamanta, respectiv ...., judet ....;

- este de acord sa se constatate un pasiv al comunităţii de bunuri in suma de 135.000 lei, ce reprezintă un credit ipotecar contractat pentru achiziţionarea imobilului din ...., judet ....;

- este de acord sa se dispună atribuirea către reclamanta a imobilului din ...., judet ...., obligarea acesteia la plata unei sulte către pârât si la plata ratelor prin preluarea in totalitate a contractului de credit ipotecar nr. .... din ....încheiat cu .... , ca titular de contract;

- cu cheltuieli de judecata

În motivare a arătat că în fapt, la data de ... s-a căsătorit cu reclamanta, iar prin sentinţa civila nr. ..../.....pronunţata in dosarul nr. ....de Judecătoria ...., instanţa a dispus desfacerea căsătoriei incheiata si înregistrata sub nr. ....in Registrul de Stare Civila al Primăriei ...., judet ...., prin acordul părtilor.

In timpul căsătoriei, părţile au achiziţionat un imobil situat in ...., ...., judet ...., compus din 2 camere de locuit si dependinţe, in suprafaţa utila de 50,49 mp si un balcon in suprafaţa de 40 mp, si a cotelor parti in folosinţa comuna si perpetua a coproprietarilor si dreptul folosinţa asupra terenului in suprafaţa de 13,34 mp, in cota parte, plătind suma conform  contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ..../....de BNP B.R..

 Pentru achiziţionarea imobilului a plătit suma de 5.200 euro, din surse proprii, iar pentru diferenţa a contractat un împrumut in suma de 135.000 lei, pentru o perioada de 30 de ani conform contractului de credit ipotecar nr. .... din ....încheiat cu .....

Învederez instanţei ca, de la contractarea creditului imobiliar a plătit ratele la credit, chiar si dupa data de 02.10.2018, cand reclamanta impreuna cu minorul T.R.M. a părăsit domiciliul conjugal, a continuat sa plătească ratele creditului imobiliar pana in prezent conform graficului la contractulul de credit.

Menţionează totodată începând cu aceeasi data de 02.10.2018 a achitat singur toate celelalte utilităţi si cheltuieli aferente imobilului, reclamanta s-a sustras sa contribuie la toate aceste cheltuieli.

In ceea ce priveşte atribuirea imobilului către reclamantă, este de acord ca acest imobil sa fie atribuit reclamantei cu obligarea acesteia la plata unei sulte către pârât si preluarea contractului a creditului imobiliar.

De asemenea, solicită ca reclamanta sa-i plătească imbunatarile efectuate la imobilul din ...., judet ...., cat si bunurile achizitonate imobilului.

Precizează ca a cumpărat parchet pentru dormitor, a montat usa intrare, rigips pentru tavan fals, vopsea lavabila, glet, ciment, cărămizi BCA pentru balcon, instalatie electrica in tot apartamentul, instalaţie de alimentare cu apa si gaze, manopera si alte materiale de imbunatatire si reparaţie.

Potrivit art. 357 Cod civil

1) In cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.

(2) In acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.

Pentru aceste considerente, solicita instanţei admiterea cererii reconvenţionale asa cum a fost formulată.

Probe: înscrisuri, interogatoriul reclamantei, martorul B.D. din .... jud. ...., expertiza evaluatorie a imobilului, precum si orice alt probatoriu considerat de instanţa necesar si util cauzei sau care ar reieşi din dezbateri.

In drept, întemeiază prezenta pe dispoziţiile art. 357. art 669 si urmat. Cod civil si art.205 si 209, 980 Cod procedura civila.

Solicită judecata si in lipsa.

Prin încheierea de admitere în principiu a cererii din .... instanţa a admis în principiu cererea principală formulată de reclamanta-pârâtă R.N.I., CNP ...., domiciliată în ...., jud. .... în contradictoriu cu pârâtul-reclamant T.A., CNP ...., domiciliat în ...., jud. .....

A admis în parte şi în principiu cererea reconvenţională.

A constatat că reclamanta-pârâta are o cotă de contribuţie la dobândirea bunurilor comune de 50%, iar pârâtul-reclamant de 50%.

A constatat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei următorul bun comun:

-imobilul apartament situat în ...., jud. .....

A constatat că părţile au o datorie comună în cuantum de 135.000 lei, reprezentând contravaloarea sumei de rambursat conform contractului de credit nr. ....încheiat cu ...., prin Agenţia nr. .....

A constatat în favoarea pârâtului-reclamant un drept de creanţă în cuantum de 10463 lei, reprezentând 50% din suma de 20925,81 lei, achitată exclusiv de pârâtul-reclamant în contul creditului contractat de la ...., potrivit contractului de credit nr. ....încheiat cu ...., prin Agenţia nr. ...., în perioada ...., această sumă urmând a fi remisă de reclamantă-pârâtă către pârâtul-reclamant odată cu fondul.

Pentru identificarea şi evaluarea bunului comun ce compune masa partajabilă, precum şi pentru formarea şi atribuirea loturilor celor 2 părţi, potrivit cotelor ideale ale acestora, a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea constricţii civile-evaluarea proprietăţii imobiliare, fiind fixat termen pentru continuarea judecăţii cauzei pe fond, pentru desemnarea experţilor, la data de ...., cu citarea părţilor din proces.

La data de .... s-a depus raportul de expertiză de către expertul C.D., la data de .... s-a depus completarea la acesta, iar la data de ..... s-a depus a doua completare la raport.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma celor anterior statuate, instanţa reţine următoarele:

Conform art. 988 C.pr.civ., la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.

Instanţa prin încheierea de admitere în principiu a cererii a dispus că părţile litigante au o cotă ideală din dreptul de proprietate egală (50%-50%), că acestea au o datorie comună de 135.000 lei, iar pârâtul are o creanţă împotriva reclamantei de 10463 lei, iar expertul desemnat a stabilit că valoarea imobilului bun comun al părţilor este de 170.524 lei (fila 23 vol. II dosar), la care se adună îmbunătăţirile realizate împreună de părţi şi cele exclusiv de pârât (această stare de fapt a fost menţionată exclusiv de expertul desemnat şi nu reprezintă o constatare a instanţei de judecată la filele 86-87 dosar, vol. II şi 103-104 dosar, vol. II) în cuantum total de 14997 lei, compusă din suma de 11865 lei şi 3132 lei, prim areprezentând contribuţie exclusivă a pârâtului şi a doua contribuţie realizată împreună de părţi.

Referitor la această ultimă constatare a expertului desemnat în proces, instanţa reţine că expertul nu a stabilit de la bun început o valoare totală a imobilului supus partajului, ci a defalcat nepermis imobilul pe structura generală şi îmbunătăţiri (comune vs exclusive ale pârâtului), deşi instanţa nu a reţinut asemenea chestiuni factuale prin încheierea de admitere în principiu, sens în care la stabilirea valorii întregului imobil instanţa va lua în calcul toate valorile identificate de expert, cu menţiunea că nu este apanajul expertului să bifurce valorile identificate fără autorizarea instanţei, întrucât aceasta din urmă are competenţa de a stabili în drept care dintre valori se regăsesc în patrimoniul comun al părţilor, aşa cum rezultă din cuprinsul încheierii de admitere în principiu.

Dacă nu există un acord al părţilor cu privire la valoarea bunurilor supuse partajului, acestea se evaluează la valoarea de circulaţie. Luarea în considerare a valorii bunurilor din momentul partajului face ca diminuarea valorii prin uzură fizică sau morală, or sporul de valoare dobândit, în măsura în care nu este rezultatul intervenţiei unuia dintre copărtaşi, să se impute asupra drepturilor tuturor, respectiv să profite tuturor.

Aşa fiind, instanţa a reţinut că valoarea imobilului la data prezentei este de 185.521 lei, compusă din 170.524 lei valoare brută imobil şi 14997 lei îmbunătăţiri.

La această valoare cota de 1/2 este de 92760,5 lei.

Instanţa reţine că, potrivit sentinţei de divorţ a părţilor, identificată în cuprinsul încheierii de admitere în principiu a cererii, morul rezultat din căsătoria părţilor a rămas la mama reclamantă (fila 11 dosar, vol. I), iar ambele părţi litigante doresc atribuirea în lotul acestora a imobilului.

Referitor al criteriile de departajare între cele două părţi, instanţa constată că pârâtul a menţionat la fila 96 dosar, vol. I că acesta locuieşte alături de mama sa şi nu are o locuinţă proprie. În aceeaşi ordine de idei, la fila 106 şi urm. dosar, vol. I acesta a depus o serie de înscrisuri prin care se atestă că a achitat rate şi contravaloare asigurări la imobilul bun comun după depunerea cererii de divorţ, dar numai unele sunt din această perioadă, cele mai multe vizează o perioadă în care părţile erau căsătorite, iar acestea au fost analizate de instanţă în cuprinsul încheierii de admitere în principiu a cererii şi nu pot fi considerate o împrejurare de natură a fi reţinută în beneficiul pârâtului ca şi criteriu de atribuire în lotul său a acestui imobil.

Raportat la situaţia locativă a părţilor, pârâtul a menţionat la fila 6 dosar, vol. II că acesta locuieşte cu sora şi familia acesteia, alături de mama sa, iar reclamanta ar locui singură alături de minor într-un apartament cu 4 camere în .... aparţinând părinţilor săi, care ar locui la ţară, dar, conform art. 249 C.pr.civ., nicio parte litigantă nu a produs dovezi în sensul celor afirmate mai sus, deşi au beneficiat de apărare calificată.

Din actele dosarului instanţa reţine că pârâtul este totuşi singurul care a realizuat o dovadă a cheltuielilor efectuate la imobilul apartament după despărţirea soţilor şi divorţul acestora, precum şi plata ratelor şi a sumelor reprezentând asigurări obligatorii şi cheltuieli de întreţinere la asociaţia de proprietari şi nu reclamanta, aceasta din urmă nedepunând nicio dovadă a unei cheltuieli relizate sau suportate în legătură cu acest imobil, precum nici cu referire la situaţia locativă a acesteia.

Faptul că minorul rezultat din căsătoria părţilor este în grija reclamantei nu conduce la un criteriu absolut în a acorda preferinţă reclamantei în ceea ce priveşte acordarea în lot a imobilului, în contextul în care nu s-a realizat de către aceasta nicio dovadă a stării sale materiale şi sociale care să fie cântărită de instanţă în concret.

Prin urmare, va sista devălmăşia părţilor litigante prin formarea şi atribuirea loturilor copărtaşilor, respectiv:

LOTUL NR. 1 SE VA ATRIBUI ÎN NATURĂ PÂRÂTULUI-RECLAMANT T.A. şi se va compune din:

-imobilul apartament situat în ...., jud. .... în lotul pârâtului-reclamant T.A.,

-valoare lot atribuit = 185521 lei,

-valoare lot conform cotă ideală = 92760,5 lei,

-va plăti sultă lotului nr. 2 suma de 92760,5 lei.

De asemenea, raportat la art. 1616 C.civ., datoriile reciproce se sting prin compensație până la concurența celei mai mici dintre ele.

Conform Deciziei nr. 6/2019 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care chiar dacă vizează "interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1.616-1.618 lit. c) raportat la art. 499, art. 514 alin. (1) și (3), art. 515, art. 525 alin. (1), art. 529-531 din Codul civil și art. 729 alin. (3) și (7) din Codul de procedură civilă, referitor la posibilitatea compensării pe cale judiciară a obligațiilor de întreținere datorate de părinți copiilor, atunci când copiii au fost separați, iar fiecare dintre părinți prestează întreținere copilului (copiilor) care nu locuiește (locuiesc) împreună cu el", este reţinută din perspectiva teoriei compensaţiei, compensația legală, compensația convențională și compensația judiciară, ca modalități de executare, prin stingere, a obligației de întreținere.

Reglementată între modurile de stingere a obligațiilor în art. 1.615 din Codul civil, compensația a primit o consacrare distinctă în art. 1.616 din același cod, care prevede că "datoriile reciproce se sting prin compensație până la concurența celei mai mici dintre ele".

Astfel, dacă obligațiile sunt egale, se sting în întregime, iar dacă nu sunt de aceeași valoare, se sting până la concurența celei mai mici dintre ele. (...)

(...) atât definiția dată compensației de art. 1.616 din Codul civil, cât și condițiile de existență ale acesteia prevăzute de art. 1.617 din Codul civil (datorii certe, lichide și exigibile având ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeași natură) trebuie considerate ca referindu-se doar la compensația legală, aspect care rezultă din utilizarea în art. 1.617 alin. (1) din Codul civil a sintagmei "compensația operează de plin drept", noul Cod civil, la fel ca și cel din 1865, nefăcând referiri la compensația convențională, care operează prin acordul de voință al părților, sau la cea judiciară, care este hotărâtă de instanța de judecată competentă, aceste noțiuni fiind dezv....ate în doctrină și jurisprudență.

Faptul că legea civilă nu reglementează decât compensația legală se explică prin aceea că existența compensației convenționale nu este altceva decât rezultatul libertății contractuale și al autonomiei de voință a datornicilor mutuali, părțile fiind libere să încheie orice act juridic prin care să pună capăt unor obligații reciproce într-un alt mod decât prin plată efectivă, iar compensația judiciară intervine atunci când instanța, constatând dovedite pretenții reciproce în cauză, procedează la compensarea datoriilor pe care părțile le au una față de alta până la valoarea celei mai mici și dispune obligarea debitorului având cea mai mare datorie la plata diferenței rămase neacoperite prin compensare, în aplicarea art. 1.616 din Codul civil.

Rostul compensației convenționale este acela de a acoperi tocmai acele situații în care compensația legală nu poate fi operațională, cum ar fi faptul că datoriile nu sunt ajunse încă la maturitate, nu sunt certe sau cuantumul nu rezultă cu exactitate din titlul lor, pe când rațiunea compensației judiciare este aceea de a facilita executarea obligațiilor reciproce între părțile litigiului, astfel cum acestea au rezultat din probele administrate în cauză.

Efectul esențial care se produce între beneficiarii compensației este că obligațiile se sting reciproc și concomitent, ca și când ar fi fost făcută o plată a fiecărei obligații în parte.

În cazul compensației legale efectul extinctiv se produce automat, ope legis, deci fără să mai fie necesară vreo manifestare de voință din partea debitorilor reciproci, în schimb, în cazul compensației convenționale, stingerea datoriilor se produce după cum au convenit părțile prin contractul lor, iar în cazul compensației judiciare, stingerea obligațiilor se realizează în temeiul dispozițiilor instanței.

Astfel fiind, va compensa parţial suma de 92760,5 lei, stabilită cu titlul de sultă, cu suma de 10463 lei, reprezentând 50% din suma de 20925,81 lei, achitată exclusiv de pârâtul-reclamant în contul creditului contractat de la ...., potrivit contractului de credit nr. ....încheiat cu ...., prin Agenţia nr. ...., în perioada ...., stabilită prin încheierea de admitere în principiu din ...., cu titlul de drept de creanţă, sens în care sulta pe care pârâtul trebuie să o achite reclamantei este de 82297,5 lei (92760,5 lei – 10463 lei).

LOTUL NR. 2 SE VA ATRIBUI ÎN ECHIVALENT RECLAMANTEI-PÂRÂTE R.N.I. şi se va compune din:

-sulta în cuantum de 82297,5 lei pe care o primeşte de la lotul nr. 1.

În privinţa regularizării datoriilor comune, instanţa reţine că părţile au o datorie comună în cuantum de 135.000 lei, reprezentând contravaloarea sumei de rambursat conform contractului de credit nr. ....încheiat cu ...., prin Agenţia nr. ...., astfel cum s-a stabilit prin încheierea de admitere în principiu din ...., iar aceasta urmează a fi achitată de părţi conform clauzelor contractuale.

În privința obligației de rambursare a ratelor decurgând din contractul de credit nr. ....încheiat cu ...., prin Agenţia nr. ...., instanța reține că datoriile nu pot face obiectul unui proces de partaj (art. 36 Cod fam. în vechea reglementare prevede partajarea bunurilor comune, nu a datoriilor comune, iar art. 357 C.civ. din actuala reglementare - lichidarea comunității prevede partajul bunurilor comune și regularizarea datoriilor); regularizarea datoriilor nu are drept consecință împărțirea (partajarea) acestor datorii; obligațiile de plată ale soților urmează a fi stinse în condițiile în care au fost contractate și la termenele convenite.

Astfel, obligațiile comune urmează a fi stinse de către ambele părți, iar obligațiile personale urmează a fi stinse de soțul ce a contractat obligația.

O asemenea regularizare presupune o desocotire între soți, o analiză a modului în care au fost stinse obligațiile de plată și face posibilă nașterea unor drepturi de creanță, în situația în care doar unul dintre soți a achitat o datorie comună.

Reținând că obligațiile comune nu pot face obiectul unui partaj, instanța reține că aceste obligații urmează a fi executate împreună de către foștii soți; în măsura în care unul dintre foștii soți a executat singur o obligație comună – ex. plata ratelor de rambursare a unui împrumut - atunci el are dreptul de a solicita restituirea de către celălalt soț a părții din plată ce cădea în sarcina acestuia din urmă, în proporția contribuției acestuia la formarea patrimoniului comun.

Reținând că după divorțul soților, pârâtul a preluat obligația de rambursare a creditului contractat în nume comun de ambele părţi și față de constatarea că obligația de rambursare are natura unei obligații comune, instanța urmează a constata caracterul de obligație comună a obligației de rambursare credit începând cu data desfacerii căsătoriei, urmând ca în măsura în care pârâtul a dovedit că a rambursat singur o parte din aceste rate instanța să procedeze la regularizarea datoriilor dintre soți.

Asupra cererii având ca obiect pretenții rezultând din regularizarea datoriilor, instanța a constatat prin încheierea de admitere în principiu caracterul de datorie comună a obligației de rambursare rate credit decurgând din contractul de credit, iar pentru perioada .... a stabilit un drept de creanţă în favoarea pârâtului care a făcut obiectul compensaţiei anterior expuse, iar pentru ratele următoare acestei perioade urmează ca foştii soţi coproprietari până la sistarea definitivă a devălmăşiei prin prezenta să-şi definească natura şi cuantumul pretenţiilor aferente, instanţa neputând obliga reclamanta la plata către pârât a ½ din valoarea ratelor viitoare, în condițiile în care s-a constatat caracterul de datorie comună a acestei obligații de rambursare, în considerarea dispozițiilor art. 351 lit. c) C.civ., această constatare nu modifică modalitatea de stingere a datoriei.

Prin urmare, datoria contractată de reclamant urmează a se stinge în condițiile contractului de credit încheiat - eșalonat, la termenele stipulate - condiții ce profită nu numai reclamantei, ci și pârâtului, întrucât contractul de credit nu poate fi modificat pe cale judiciară, fără introducerea în proces a celeilalte părți contractante – niciuna dintre părţi nu poate pretinde celeilalte ca acesta să-și execute partea de obligație comună altfel decât în condițiile contractului de credit ce a născut această obligație comună.

Ca și reclamanta, pârâtul are posibilitatea de a plăti partea sa la termenele scadente ale fiecărei rate în parte, nu printr-o prestație anterioară scadenței acestor rate; în măsura în care părțile nu vor găsi o soluție pentru a executa împreună această obligație de rambursare, oricare parte are posibilitatea ca pe măsura achitării acestor rate (în raporturile cu banca creditoare ambelor părţi, în calitate de părţi contractante, li se poate pretinde efectuarea plății, iar o eventuală executare silită va fi îndreptată împotriva ambelor prin apelarea la prevederile art. 364 alin. 2 C.civ.) să solicite obligarea celeilalte părţi la plata a ½ din valoarea ratelor achitate doar de acesta.

Conform art. 453 C.pr.civ., va compensa cheltuielile de judecată, sens în care va obliga pârâtul-reclamant să plătească reclamantei-pârâte suma de 9327 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată necompensate (reclamanta a achitat în proces suma de 19813,95 lei, iar pârâtul suma de 1159,2 lei), de unde rezultă că totalul sumelor cheltuite de părţi în proces sunt în cuantum de 20973 lei, din care 1/2 reprezintă suma de 10486,5 lei, pârâtul trebuind să achite reclamantei suma de 10486,5 lei cota de 1/2 din suma totală achitată în proces cu titlul de cheltuieli de judecată - 1159,2 lei suma achitată în proces de pârât, adică suma de 9327,3 lei, rotunjit la 9327 lei.

Conform art. 9 C.pr.civ., va lua act că pârâtul-reclamant îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată cu titlul de onorariu de avocat pe cale separată.

Domenii speta

Spete similare