Fond funciar

Sentinţă civilă 4986 din 17.11.2020


Data publicare portal: 25.05.2022

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţi ..., cu domiciliul în ..., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet avocat ..., în Municipiul ..., ..., judeţul ..., ... (Cnp ...), cu domiciliul în ... şi ... (Cnp ...), cu domiciliul în ..., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locală de Fond Funciar ..., cu sediul în comuna ..., judeţul ...şi Comisia Judeţeană ...pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi forestiere de pe lângă Instituţia Prefectului – Judeţul ..., cu sediul în Municipiul ..., ...., judeţul ..., ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ..., la data de ... cu nr. ... reclamanta ...în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar ... şi Comisia Judeţeană ...pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.... din ..., referitor la numele titularului (persoana căreia i s-a constituit dreptul de proprietate - ...); obligarea pârâtelor la eliberarea unui nou titlu de proprietate, care să fie completat în sensul adăugării la rubrica „cetăţeanul" şi a numelui „...", alături de ...;

In fapt, reclamanta este fiica autorului ..., decedat la data de ...; în luna ianuarie ... a obţinut o copie de pe titlul de proprietate nr. ..., unde a observat că tatăl său nu este trecut în TP, alături de fratele său ....

Autoarea ..., decedată la data de ..., a avut 2 moştenitori, respectiv ... şi ... în calitate de fii, moştenind fiecare câte o cotă de ½  din bunurile succesorale; succesiunea autoarei a fost dezbătută conform certificatului de moştenitor nr. ... ...;

La apariţia Legii 18/1991, ..., tatăl reclamantei, dar şi fratele acestuia ..., au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma mamei lor ..., însă aşa cum se poate observa, titlul de proprietate nr. ... din ... a fost eliberat doar pe numele cetăţeanului ...;

În acelaşi fel, Comisia Locală de Fond Funciar ... a procedat şi la eliberarea TP nr. ... din ..., care a fost emis pe numele cetăţeanului ..., însă instanţa de judecată prin sentinţa nr. ... a constatat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. ... din data de ... emis pe numele cetăţeanului ... pentru terenul în suprafaţă de 2500 mp pădure, cu privire la numele titularului, în sensul adăugării cetăţeanului ..., menţinând celelalte elemente; a fost obligată Comisia Locală ... să îndeplinească formalităţile premergătoare pentru eliberarea unui nou titlu de proprietate şi, respectiv, Comisia Judeţeană ...să elibereze un nou titlu de proprietate, în cuprinsul căruia, la rubrica „cetăţeanul,, să fie trecut şi ..., menţinând celelalte elemente;

La data de ..., reclamanta, prin Cabinet avocat, a trimis o adresă Comisiei Locale de Fond Funciar ..., prin care a solicitat să i se comunice actele care au stat la baza eliberării TP nr. ...din ... pe numele cetăţeanului ...; cu toate că au trecut mai mult de 3 luni de la trimiterea acestei adrese, Comisia Locală nu a trimis niciun răspuns; mai mult decât atât, mergând personal la sediul Primăriei ... şi solicitând răspuns la această adresă, persoana de la compartimentul de specialitate i-a spus reclamantei că „nu va primi niciun răspuns, atât cât ea va lucra în acea Primărie"!

În susţinerea cererii au fost depuse la dosar înscrisurile (f....) și împuternicire avocaţială (f....)

Instanţa în temeiul art.203 alin.1 C.pr.civ. a solicitat Comisiei Locale ... să înainteze actele premergătoare emiterii titlului de proprietate nr. ...din ....

Comisia Locală ... la data de ... a înaintat relaţiile solicitate (f....).

La termenul din data de ... instanţa a dispus introducerea în cauză a moştenitorilor defunctului ... și ....

Instanţa la termenul din data de ... a dispus comunicarea de către pârâte a suprafeţei de teren reconstituită de pe urma autorului ....

La data de ..., respectiv la data de ... s-au înaintat relaţiile solicitate (f... și ...).

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, a apărărilor expuse şi a probelor administrate, instanţa  reţine  următoarele :

Art. III din Legea nr. 169/1997 prevede că:

„(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;

(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;

(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;

(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;

(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de Art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.

….

(2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun.”

Potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face la cerere, în condițiile acestei legi, prin reconstituirea sau constituire.

La art. 23 din Legea nr. 18/1991, se arată că, sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din decretul-lege nr. 42/1990, iar potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești constituie proprietatea particulară a deținătorilor, însă acesta nu poate depăși, împreună cu cel atribuit potrivit art. 4, suprafața de 6000 m.p.

Din interpretarea literală și sistematică a textelor legale enunțate mai sus, rezultă în mod indubitabil împrejurarea că dobânditorul construcției este îndreptățit la constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, dar și curții și grădinii din jurul acestora.

Acest punct de vedere a fost adoptat în mod constant în practica judiciară, concluzie ce poate fi desprinsă din cuprinsul deciziilor civile nr.302/1994 și nr.498/1994 pronunțate de Secția de C. Administrativ a Curții Supreme de Justiție, hotărâri din considerentele cărora se desprinde concluzia că pentru suprafața ce depășește întinderea de 1000 mp aferentă construcției și care a fost atribuită deținătorului construcției în temeiul art. 35 (în actuala numerotare art.36) din Legea nr.18/1991, fostul proprietar este îndreptățit să-și redobândească dreptul chiar dacă respectivul act normativ nu reglementează expres situația juridică a unei asemenea categorii de terenuri.

În fapt.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanţii au solicitat nulitatea parţială a titlului de proprietate nr....din data de ... în sensul adăugării pe titlu alături de ..., și a autorului ....

Instanţa reţine că în urma cererilor de reconstituire formulate de către ... și ..., la data de ... s-a reconstituit suprafaţa de 5 ha, 4700 conform titlului de proprietate nr.... din data de ... (f....).

De asemenea, instanţa mai reţine că pe numele moştenitorilor s-a reconstituit, și suprafaţa de 2500 mp pădure, prin titlul de proprietate nr.... din data de ..., ce a făcut obiectul dosarului nr. ....

Conform notei explicative (f....), autorul ... a fost validat cu suprafaţa de 5,75 ha.

Prin titlul de proprietate nr....din data de ... (care face obiectul prezentei cauze) s-a constituit numitului ... suprafaţa de 0,4900 mp (f....).

Sintagma „sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor”, pe care legiuitorul a folosit-o în cuprinsul art. 23 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, privește un caz de dobândire a dreptului de proprietate în temeiul legii. Cu toate acestea, atâta timp cât persoana interesată a înțeles să se adreseze comisiilor de fond funciar pentru a obține eliberarea titlului de proprietate cu caracter recognitiv și constatator, dispozițiile art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 nu pot fi interpretate și aplicate decât prin prisma dispozițiilor legii fondului funciar, ceea ce înseamnă că trebuie parcursă procedura prevăzută de acest act normativ.

În aceste condiţii, instanţa reţine, pe de o parte că numitul ... este beneficiarul constituirii şi nu reconstituirii suprafeţei de 0,4900 mp, iar pe de altă parte, că reclamanţii nu au făcut dovada că autorul ..., ar fi o fost persoană îndreptăţită la constituirea dreptului de proprietate.

Astfel, instanţa nu poate să dispună nulitatea titlului prin care s-a constituit dreptul de proprietate și în consecinţă constituirea dreptului de proprietate pentru autorul Mărăscu Gheorghe întrucât în lege se instituie o procedură de constituire a unui drept de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, respectiv  existenţa unei cererii adresată comisiilor.

Din întreaga economie a Legii nr.18/1991, cât şi din reglementările ulterioare rezultă că în materia fondului funciar pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate, a fost instituită o procedură administrativ-jurisdicţională şi o procedură specială de control judecătoresc a actelor administrativ-jurisdicţionale emise de comisiile judeţene pentru aplicarea Legii nr.18/1991.

Mai mult, instanţa reţine din înscrisurile (f.... și ...) că dacă s-ar da eficienţă cererii reclamanţilor, suprafaţa reconstituită ar fi mult mai mare decât ar fi fost îndreptăţite persoanele care au formulat cerere de reconstituire.

Având în vedere argumentele de drept şi de fapt expuse, instanţa urmează să respingă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţi, ca neîntemeiată.