Constatare nulitate persoana juridică.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 11.09.2020, reclamanta AC a solicitat în contradictoriu cu pârâta AP, solicitând constatarea nulității absolute a Asociației de Proprietari AP, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii se arată de reclamantă că prin încheierea din data de 21.11.2014, instanța de judecată a dispus acordarea personalității juridice reclamantei, ca urmare a adunării generale din 11.07.2014, hotărâre definitivă prin neapelare. Ulterior, la data de 07.11.2018, instanța a luat act de schimbarea conducerii asociației, MM având legal calitatea de reprezentant al asociației.

La data de 21.11.2018 s-a dispus acordarea personalității juridice pentru AP, în dosarul nr. 2090/310/2018.

Faţă de această situație de fapt, solicită constatarea nulității absolute a asociației pârâte, aceasta fiind înființată cu încălcarea dispozițiilor legale imperative ale Legii nr. 192/2018, în vigoare la data la care asociația a dobândit personalitate juridică, după cum urmează.

Conform art. 13 alin. (2) Legea nr. 192/2018, în condominiile cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociații de proprietari pe fiecare tronson ori scară în parte numai în condițiile în care proprietatea comună aferentă tronsoanelor sau scărilor poate fi delimitată și în condițiile în care există branșamente separate pe fiecare scară sau tronson.

La momentul la care proprietarii din Blocul C3 au decis constituirea unei asociații separate, nu exista o delimitare clară a proprietății comune aferente fiecărui tronson și nici nu existau branșamente separate de utilități pentru fiecare tronson.

Este de precizat că aceste condiții nu sunt îndeplinite nici la acest moment, în opinia sa fiind vorba de un fapt imposibil, deoarece suprafețele aferente nivelurilor subterane, unde se găsesc parcări și adăposturi ALA sunt comune, neputând fi izolate unul de altul într-un mod care să permită separarea justă a costurilor privind încălzirea, iluminare și întreținerea acestora.

Totodată, în activitatea de zi cu zi a blocului, faptul că există două asociații pe instalații comune produce o serie întreagă de efecte negative, cu potențial de a atrage răspunderea patrimonială a proprietarilor.

Cu titlu de exemplu, recent, în urma unor revizii la bariera de acces înspre hotel M s-a constatat că aceasta nu poate fi pusă în funcțiune din cauza faptului că nu este alimentată cu curent electric, defecțiunea fiind localizată în cadrul complexului, într-o anexă ce se află în posesia asociației pârâte. Astfel, la înființarea asociației pârâte s-a încălcat o dispoziție legală sancționată cu nulitatea absolută.

Consideră că nulitatea incidentă este cea absolută, deoarece dispoziția legală ocrotește o valoare de ordine publică, împărțirea asociațiilor pe scări sau tronsoane nefiind o chestiune unde să intervină un interes privat al asociațiilor respective, iar încălcarea acestei reglementări poate duce la vicii profunde în funcționarea și întreținerea condominiului, prin faptul că nu se pot împărți corect cheltuielile și nu se pot face toate reparațiile necesare, paguba creată depășind simpla sferă a intereselor proprietarilor și intrând și peste atribuții ale autorităților locale, care veghează ca astfel de situații să nu se producă.

Pentru toate aceste motive, consideră că se impune constatarea nulității absolute a asociației pârâte. Cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta AP a formulat întâmpinare la acțiunea reclamantei, solicitând respingerea acesteia; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii se arată că prin acțiune s-a solicitat instanței să constate nulitatea absolută a asociației pârâte, pe motiv că a fost înființată cu încălcarea disp. Legii nr. 192/2018, personalitate juridică ce a fost acordată prin dosarul 2090/301/2018 al Judecătoriei Sinaia.

În motivarea acțiunii, în esență, reclamanta susține că nu a respectat art. 13 alin. 2 din Legea nr. 192/2018, întrucât nu există branșamente separate pe fiecare scară sau tronson.

Menţionează că a calificat disp. pe care se întemeiază pretențiile reclamantei ca fiind corecte cele ale Legii nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, Legea nr. 192/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat invocată, nefiind aplicabilă în speță.

În raport de motivarea în fapt si în drept a cererii de chemare în judecată, consideră că acțiunea reclamantei urmează a fi respinsă prin admiterea următoarelor excepţii, invocate în apărare:

- excepției lipsei calității procesuale active: calitatea procesuală activă, presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat; în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes.

Reclamanta, fiind cea care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea sa procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei chemate în judecată, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.

Potrivit doctrinei, calitatea procesuală activă presupune existența identității între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat iar calitatea procesuală pasivă constă în identitatea dintre persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic.

Apreciază că în speța de fată nu se justifică legitimitatea procesuală activă, iar pârâta nu are calitate procesuală pasivă.

- excepției inadmisibilității acțiunii:

Așa după cum în mod constant s-a arătat în jurisprudență și doctrină, nulitățile, absolute sau relative, pot să fie exprese (cele mai puține) sau virtuale (majoritatea din ele) și intervin ori de câte ori nu s-au respectat condițiile de valabilitate de fond sau formă ale încheierii actului juridic civil.

În acest sens, potrivit art.1247 alin.(l) Cod civil, nulitatea absolută devine incidentă atunci când actul juridic este încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.

Or, prin cererea de chemare în judecată reclamanta nu a invocat și justificat admisibilitatea acțiunii, nu a menționat în concret care sunt condițiile de valabilitate de fond sau formă, nerespectate de către asociația pârâtă și ce dispoziții legale sunt încălcate instituite pentru ocrotirea unui interes general.

- excepției lipsei de interes:

Conform art. 32 alin. 1 lit.d Cod proc. civilă, „orice cerere poate fi formulată si susținută numai dacă autorul acesteia:... justifică un interes". În ceea ce privește interesul de a acționa, ca o condiție de admisibilitate a acțiunii civile, art. 33 C. proc. civ. statuează că acesta „trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut si actual".

În cazul în care condițiile privitoare la interes nu sunt întrunite, art. 40 Cod proc.civ. statuează că sancțiunea este respingerea cererii ca lipsită de interes.

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acțiunii civile, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obține în ipoteza admiterii cererii, iar reclamanta nu își justifică interesul în formularea prezentei cereri de chemare în judecată.

Pe fond, solicită pârâta respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În primul rând, solicită a se pune în vedere reclamantei să justifice mandatul dat de către proprietarii membri ai asociației, în baza unei decizii a adunării generale și în urma consemnării voinței lor într-un proces-verbal legal întocmit cu majoritatea prevăzută de lege, pentru a fi mandată în promovarea prezentei acțiuni.

În acest sens, asociația este obligată să acționeze pe seama voinței acestora, fiind forma juridică de organizare și de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor din condominiu.

Asociația de proprietari se constituie în scopul exercitării drepturilor și obligațiilor legale ce le revin proprietarilor din condominiu.

Menționează acest aspect, întrucât a solicitat lămuriri proprietarilor membri în asociația reclamantei, iar aceștia nu aveau cunoștință despre prezenta acțiune și nu au fost convocați în nicio adunare în acest sens.

Cu privire la legalitatea asociației, arată că prin încheierea din 21 noiembrie 2018 pronunțată în dosarul 2090/310/2018, instanța a apreciat în mod legal și temeinic că au fost îndeplinite prevederile legale și i-a acordat personalitate juridică, încheierea definitivă, care a produs efectele juridice prevăzute de lege.

Apreciază neîntemeiată acțiunea reclamantei, ce vizează constatarea nulității absolute o asociației, opunându-se în acest sens puterea de lucru judecat a hotărârii judecătorești menționate anterior, care a avut în vedere o dată cu acordarea personalității juridice, îndeplinirea tuturor dispozițiilor legale pentru constituirea valabilă, implicit aspectele semnalate de către reclamantă.

Cu privire la celelalte aspecte menționate de reclamantă: potrivit cărora a nesocotit prev. art.13 alin.(2) din Legea 198/2018 „în condominiile cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociații de proprietari pe fiecare tronson ori scară în parte, numai în condițiile în care proprietatea comună aferentă tronsoanelor sau scărilor poate fi delimitată și în condițiile în care există branșamente separate pe fiecare scară sau tronson", susținerile potrivit cărora nu ar fi respectat aceste condiții, sunt combătute prin următoarele înscrisuri anexate prezentei, respectiv: contract de prestări servicii de administrare nr. 87/24.12.2018, beneficiar fiind asociația; contract de racordare nr. R112718/30.10.2019, având ca obiect AEE tablou securitate la incendiu, unde asociația este parte, contract încheiat de asociație pentru tot imobilul, inclusiv pentru blocul reprezentat de reclamantă, serviciile fiind refacturate de către pârâtă reclamantei; contract de furnizare a energiei electrice la clienți eligibili noncasnici cu preț fix nr. 82136821/20.12.2019, unde asociația este parte; factura seria GDF nr.11310224137 din 24.09.2020 (gaze naturale) unde este menționat expres Bloc C3.

Or, în condițiile acestea, potrivit înscrisurilor ce învederează branșamente diferite, fapte cunoscute reclamantei, apreciază acțiunea ca fiind abuzivă.

Cu privire la aspectele menționate de reclamantă: potrivit cărora „în activitatea de zi cu zi a blocului, faptul că există două asociații pe instalații comune produce o serie întreagă de efecte negative, cu potențial de a atrage răspundere patrimonială a proprietarilor”, consideră că nici aceste fapte nu pot fi avute în vedere de către instanță.

Ținând cont de faptul că asociația reclamantă are numeroase probleme juridice, după cum chiar aceasta menționează, prejudicii de recuperat în cuantum de zeci de mii de euro și numeroase diferende interne cu privire la proprietari și la membrii din conducere (înscrisuri anexate de reclamantă), a considerat în mod corect și temeinic ca fiind în beneficiul proprietarilor să nu adere, ci să-şi înființeze propria asociație.

Acest fapt este chiar recomandat, întrucât deciziile în cadrul unei asociații cu număr mai mic de membri, pot fi luate cu ușurință și pot apăra mai bine interesele acestora.

„Cu atât mai mult cu cât numărul de membri ai comitetului asociației nu poate fi mai mare de cinci; or, în cazul asociațiilor cu numeroase scări de bloc, e preferabil ca fiecare scară să fie reprezentată de cineva în comitet, iar limitarea numărului membrilor va duce la neplăceri în cozul asociațiilor de acest fel”, subliniază Mihai Mereuță președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari.

De asemenea, reclamanta menționează, cu titlu de exemplu, recent, în urma unor revizii la bariera de acces dinspre hotel M s-a constatat că aceasta nu poate fi pusă in funcțiune din cauza faptului că nu este alimentată cu curent electric, defecțiunea fiind localizată în cadrul complexului, într-o anexă ce se află în posesia asociației pârâte.

Astfel, la înființarea asociației pârâte s-a încălcat o dispoziție legală sancționată cu nulitatea absolută.”

Cu privire la aceste aspecte, irelevante în cauza pendinte, care nu au nicio legătură cu solicitările reclamantei de constatarea nulității și cu obiectul dedus judecății, arată că bariera de acces este alimentată de la Anexa comercială - C2 (schița atașată), anexă proprietatea VM(dezvoltatorul imobilului), în niciun caz nu este proprietatea lor, fapte cunoscute de reclamantă.

Afirmațiile reclamantei nefondate și malițioase, prezentate ca fiind reale, pot fi considerate un abuz de drept.

O interpretare contrară nu poate fi acceptată, întrucât ar însemna șă conserve în mod artificial un drept (de a contesta oricând și discreționar validitatea unui act emis de un organ suveran) prin simpla formulare a unei cereri, fără nicio motivare temeinică în fapt și în drept, cu prezentarea eronată a situației de fapt.

Drepturile subiective trebuie să fie exercitate potrivit scopului pentru care au fost recunoscute, astfel încât să nu se nesocotească drepturile celorlalți ori interesul general.

În drept: disp. Legii 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, art. 1247 Cod civil, art. 205, 255, 309 şi urm., 453 Cod proc.civilă (filele 75-80).

Reclamanta AC a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtei, prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate și a apărărilor ridicate ca nefondate.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active și pasive ;

Din cuprinsul întâmpinării rezultă că pârâta s-a rezumat la a afirma că nu se justifică legitimarea procesuală activă și că aceasta nu are calitate procesuală pasivă, fără a prezenta vreun argument în susținerea acestor excepții.

Așa cum a menționat și în cererea de chemare în judecată, proprietatea comună aferentă tronsoanelor sau scărilor nu poate fi delimitată pe aceste tronsoane sau scări. Încălcarea dispoziției din Legea nr. 196/2018 care prevede expres că se pot înființa asociații de proprietari pe scări sau tronsoane numai în măsura în care proprietatea comună poate fi delimitată pe acestea, atrage nulitatea absolută a persoanei juridice astfel înființate deoarece această dispoziție legală protejează interesul general ca administrarea și exploatarea clădirilor unde există părți obiect al unui drept de coproprietate forță să se desfășoare în mod optim și coerent.

Susţine reclamanta că face parte din cercul persoanelor care justifică un interes, în accepțiunea dispozițiilor art. 1247 alin. (2) din Codul civil, în formularea acțiunii în nulitatea absolută a persoanei juridice, deoarece existența a doua asociații de proprietari pentru scări ale aceluiași imobil este de natură a crea neconcordanțe în calcularea cotelor de contribuție la cheltuielile aferente părților comune, mai ales în condițiile în care asociația de proprietari este obligată să întocmească proiectul de venituri și cheltuieli anual și să îl supună votului adunării generale și să identifice care sunt problemele din condominiu și să propună surse de finanțare, iar furnizorii de servicii sunt aceeași.

Prin existența a două asociații de proprietari în cadrul unui condominiu unde există părți comune ale clădirii care nu pot fi separate pe scări sunt în situația de a avea două bugete de venituri și cheltuieli cu privire la aceleași bunuri imobile.

De exemplu, este posibil ca atât reclamanta, cât și pârâta să adopte hotărâri în cadrul adunărilor generale, prin care să se prevadă sume diferite care să fie avansate de proprietari pentru reabilitarea părților comune, izolarea acestora sau modernizarea acestora, care ar putea fi solicitate ca urmare a unei judecăți, dacă este cazul, de două ori, ceea ce este absurd.

În cazul condominiului pe care îl administrează exemplul cel mai elocvent este situația parcării subterane, care prezintă numeroase probleme tehnice și de construcție, fiind de notorietate infiltrațiile de apă sau funcționarea defectuoasă a iluminatului comun. Pentru a preîntâmpina astfel de situații legiuitorul a prevăzut că în condominiile cu mai multe scări sau tronsoane nu se pot constitui mai multe asociații atunci când părțile comune nu pot fi delimitate pe acestea.

Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, solicită respingerea ei ca neîntemeiată, motivat de faptul că atunci când o persoană (fizică sau juridică) dorește soluționarea unei situații juridice are dreptul de a formula o cerere înaintea instanței competente, conform art. 30 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Stabilirea faptului că o normă legală a fost nesocotită de către subiectele de drept și remedierea acestei încălcări reprezintă, în același timp, un principiu al statului de drept și o prerogativă acordă instanțelor judecătorești. În fond, este atributul instanței de judecată să se pronunțe asupra unei cereri de constatare a nulității absolute, ca, de altfel, asupra oricărei cereri care privește drepturile și libertățile subiectelor de drept sau care privește o situație juridică supusă atenției acesteia.

Contrar susținerilor pârâtei, a indicat textul legal nesocotit de către pârâtă.

Cu privire la excepția lipsei de interes, o apreciază ca neîntemeiată pentru motivele prezentate la pct. 1 din răspunsul la întâmpinare.

În plus, față de motivele prezentate la pct. 1 menționează că interesul de acționa rezultă și din faptul că este titulara contractului de furnizare a apei pentru întreg condominiul, care este compus din patru scări, motiv pentru care consumul de apă este facturat pe seama sa.

Contrar susținerilor pârâtei, justifică un interes de a acționa, deoarece, fiind titulară a contractului de furnizare a apei încheiat cu HP, obligația de plată a consumului de apă îi revine.

Atât timp cât există o asociație separată, asupra căreia nu are niciun control, este pusă în situația de a achita atât principalul, cât și penalitățile percepute de furnizor pentru plata cu întârziere a facturilor din fondurile proprii de la Bloc 1 și Bloc 2.

Reprezentantul Asociației de proprietari Bloc 3 i-a transmis refuzul acestuia de a mai achita suma de bani reprezentând consumul de apă aferent acestei scări, ceea ce-l obligă să-l achite din fondul de rulment colectat de la proprietarii scărilor 1 și 2, pentru a preîntâmpina o întrerupere a furnizării de apă sau executarea silită.

De asemenea, are un interes legitim, deoarece toate efectele juridice ale actelor încheiate se vor răsfrânge asupra sa, în cazul în care se va constata nulitatea absolută a pârâtei, deoarece, pe de o parte, Legea nr. 196/2018 solicită în mod imperativ să existe asociație de proprietari în imobilele cu una sau mai multe construcții, în care există cel puțin 3 proprietăți individuale reprezentate de locuințe și locuințe sau spații cu altă destinație, după caz, și cote-părți indivize de proprietate comună iar, pe de altă parte, toate acțiunile pârâtei anterioare constatării nulității în mod definitiv vor fi neafectate, deoarece nulitatea persoanei juridice nu are efect retroactiv (art. 198 alin. (1) C.civ.).

Susţine reclamanta că nu ar avea un drept de opțiune în ceea ce privește preluarea patrimoniului Asociației de proprietari Bloc 3, ceea ce o prejudiciază pentru că preia, ca o obligație instituită de lege, obligații pe care nu şi le-a asumat, fără a putea alege între a prelua aceste obligații sau nu.

Cu privire la apărările formulate pe fondul cauzei, arată că din lecturarea dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 196/2018 nu rezultă că organele de conducere ale asociației de proprietari au nevoie de un mandat expres pentru a acționa în justiție pentru apărarea intereselor proprietarilor într-o situație juridică cum este cea din prezenta cauză.

Conform art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 196/2018, organele de conducere au, printre alte atribuții, urmărirea respectării prevederilor legale.

Însăși pârâta recunoaște că serviciile de administrare imobil și contractul de racordare de care face vorbire privesc întreg imobilul. De aici se desprinde concluzia că existența acesteia este nelegală, fiind înființată ulterior reclamantei.

Menţionează că încheierea din 21.11.2018 nu are autoritate de lucru judecat, fiind pronunţată într-o procedură necontencioasă, conform art. 535 Cod proc.civilă.

Consideră că apărările invocate pe fondul cauzei sunt nefondate, deoarece acestea nu pot înlătura dispoziţiile imperative ale legii, a căror nerespectare atrage nulitate absolută.

Utilizând argumentaţia prezentată de pârâtă s-ar ăputea ajunge la situaţii în care să nu se sancţioneze încălcări ale legii pentru motive de oportunitate sau eficacitate, ceea ce nu poate fi admis. Caracterul oportun sau nu al unui dmers judiciar nu constituie un motiv întemeiat de înlăturare a efectelor sancţiunii nulităţii absolute.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instaţa reţine următoarele:

Prin încheierea pronunţată de Judecătoria Sinaia la data de 21.11.2018, în dosarul nr. 2090/310/2018, s-a dispus acordarea personalității juridice AP(dosar ataşat).

Reclamanta AC s-a înfiinţat prin încheierea din data de 21.11.2014, pronunţată de Judecătoria Sinaia în dosarul nr. 2120/310/2014 (filele 44-45).

Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamanta solicită constatarea nulității absolute a asociației pârâte, faţă de împrejurarea că aceasta a fost înființată cu încălcarea dispozițiilor legale imperative ale Legii nr. 196/2018, în vigoare la data la care asociația a dobândit personalitate juridică.

Conform art. 13 alin. (2) Legea nr. 192/2018, în condominiile cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociații de proprietari pe fiecare tronson ori scară în parte numai în condițiile în care proprietatea comună aferentă tronsoanelor sau scărilor poate fi delimitată și în condițiile în care există branșamente separate pe fiecare scară sau tronson.

Cu privire la nulitatea absolută a persoanei juridice, se reţine că, potrivit art. 196 alin.1 Cod civil, nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau, după caz, declarată de instanța judecătorească numai atunci când:

a) lipsește actul de înființare sau nu a fost încheiat în forma autentică în situațiile anume prevăzute de lege;

b) toți fondatorii sau asociații au fost, potrivit legii, incapabili, la data înființării persoanei juridice;

c) obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri;

d) lipsește autorizația administrativă necesară pentru înființarea acesteia;

e) actul de înființare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate; f) actul de înființare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociaților ori capitalul social subscris și vărsat;

g) s-au încălcat dispozițiile legale privind patrimoniul inițial sau capitalul social minim, subscris și vărsat;

h) nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociați prevăzut de lege;

i) au fost nesocotite alte dispoziții legale imperative prevăzute sub sancțiunea nulității actului de înființare a persoanei juridice.

(2) Nerespectarea dispozițiilor alin. (1) lit. a), c) -g) se sancționează cu nulitatea absolută.

Ca urmare, cauzele de nulitate absolută a unei persoane juridice sunt strict definite de lege, ele fiind de strică interpretare şi aplicare, şi se referă la trei ipoteze:

- lipsește actul de înființare sau nu a fost încheiat în forma autentică în situațiile anume prevăzute de lege;

- obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri;

- s-au încălcat dispozițiile legale privind patrimoniul inițial sau capitalul social minim, subscris și vărsat.

Raportându-se aceste dispoziţii legale la prezenta cerere de chemare în judecată, se reţine că reclamanta nu invocă nicio încălcarea a vreuneia dintre normele imperative a căror nesocotire ar atrage nulitatea absolută a persoanei juridice.

Astfel fiind, prezenta cerere de chemare în judecată urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Relativ la excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinarea depusă la dosar, susţinută pe împrejurarea că prin cererea de chemare în judecată reclamanta nu a invocat și justificat admisibilitatea acțiunii, nu a menționat în concret ce condiții de valabilitate de fond sau formă, nerespectate de către asociația pârâtă și ce dispoziții legale sunt încălcate, instituite pentru ocrotirea unui interes general, instanţa urmează a o respinge ca neîntemeiată, câtă vreme prin cererea de chemare în judecată reclamanta a argumentat cauza de nulitate absolută pe care se întemeiază cererea formulată, constând în nerespectarea dispoziţiilor legale ale art. 13 alin. 2 din Legea nr. 192/2018 (corect fiind ale Legii nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor), întrucât nu există branșamente separate pe fiecare scară sau tronson, dispoziţie legală a cărei nerespectare ar atrage, în opinia reclamantei, nulitatea absolută a persoanei juridice.

În temeiul art. 451-453 Cod proc.civilă, va fi obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată către pârâtă, în cuantum de 3.000 lei, constând în onorariul avocatului ales, dovedit cu factura şi copia ordinului de plată depuse la dosar, anterior închiderii dezbaterilor.

Domenii speta

Spete similare