Tip : sentinta civila

Prin cererea înregistrată la această instantă sub nr. (...) reclamanta (...) a chemat in judecată pe pârâtul (...) solicitand instantei ca prin hotărârea ce va pronunta să dispună oblifarea paratei la plata sumei de (...) lei reprezentand echivalentul prejudiciului pe care parata l-a cauzat reclamantei prin fapta sa culpabila; obligarea paratei la plata sumei de (...) lei reprezentand daune morale; cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii reclamanta arată că la data de (...), parata a sanctionat -o contraventional  prin intocmirea procesului verbal de constatare a contraventiei seria (...)de catre (...) din cadrul Politiei (...), pentru pretinsa fapta ca la data de (...), ora (...) in localitatea (...) , in calitate de transportator autorizat in efectuarea de transport persoane in regim taxi , ar fi folosit la aceasta activitate un conducator auto care nu detinea certificat de atestare a pregatirii profesionale, cu amenda contraventionala in cuantum de (...)lei iar ca masura complementara a dispus retragerea autorizatiei taxi in baza Legii 38/2003.

Mai precizează reclamanta că împotriva procesului verbal de constatare a contraventiei seria (...) , reclamanta a formulat plangere , admisa in parte de (...) prin sentinta civila nr (...) ramasa definitiva prin decizia nr (...) pronuntata de (...)

Prin sentinta civila nr (...) ramasa definitiva prin decizia nr (...) pronuntata de (...) instanta a retinut ca sanctiunea complementara a suspendarii autorizatiei taxi, dispusa prin procesului verbal de constatare a contraventiei seria (...), este nelegala nefiind retinuta in cauza savarsirea uneia din contraventiile strict si limitativ enumerate de art 56 alin 4 din Legea 38/2003.

Referitor la posibilitatea contestarii acestei masuri , instanta a retinut dispozitiile art 14 indice 3 alin 6 din Legea 38/2003, conform carora contestarea masurii de retragere a autorizatiei de transport sau a copiei conforme ca masura complementara se poate realiza prin aplicarea corespunzatoare a prevederilor art 56 indice 1 alin 3, astfel sanctiunea complementara incidenta, fata de contraventia retinuta , era cea a refragerii autorizatiei taxi si organul competent sa aplice aceasta masura , conform art 14 indice 3 din Legea 38/2003, era autoritatea de autorizare , respectiv (...), institutie care nu a refras sau suspendat autorizatia detinuta de catre petenta reclamanta , ci doar a respectat masura dispusa de agentul constatator.

Mai arată reclamanta că potrivit art 21 OUG 2/2001, in cazul in care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul verbal de constatare aplica si sanctiunea . Daca potrivit actului de stabilire si sanctionare a contraventiei , agentul nu are dreptul sa aplice si sanctiunea , procesul verbal de constatare se trimite de indata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea . Jn acest caz sanctiunea se aplica prin rezolutie scrisa pe procesul verbal.

Din analiza procesului verbal contestat, a rezultat ca acesta nu cuprindea nicio rezolutie a organului competent sa aplice masura complementara a retragerii autorizatiei , in cauza, (...)

De altfel , (...), mentioneaza in mod expres prin adresa nr (...) aflata Ia dosarul cauzei, respectiv (...), ca sanctiunea complementara a retragerii autorizatiei taxi  nu a fost aplicata de catre aceasta, fapt pentru care instanta a retinut ca masura complementara a retragerii autorizatiei taxi a fost dispusa in mod nelegal de catre intimata parata, aceasta neavand competenta functionala sa aplice o asemenea sanctiune.

In ceea ce priveste reclamanta, face mentiunea ca, incepand cu data de (...) , data aplicarii sanctiunii retragerii autorizatiei taxi si pana la (...), data pronuntarii deciziei nr (...) de catre (...) prin care a ramas definitiva solutia anularii sanctiunii, aceasta nu a desfasurat activitate cu autoturismul, nr inmatriculare (...) , fiind prejudiciata in acest sens cu suma de (...) lei.

Evident, din toate considerentele expuse rezulta fapta ilicita a paratei , a carei forma de vinovatie, fie ca este din neglijenta sau imprudenta , raspunderea autorului faptei ilicite se angajeaza chiar pentru culpa cea mai usoara.

Mai mult, rezulta din cele mai sus invederate, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta paratei si prejudiciul cauzat reclamantei, faptul ca autoturismul, nr inmatriculare (...) , a carei autorizatie a fost retrasa in mod nelegal, nu a functionat pe o perioada de un an de zile, a adus o pierdere societatii reclamante de (...) lei.

Mai arată că suma de (...) lei reprezinta veniturile pe care societatea le ar fi avut pe durata unui an de zile dar si cheltuielile realizate cu plata pentru licenta auto (...) asa cum rezulta din inscrisurile atasate prezentei, astfel că pentru toate motivele invocate solicită admiterea cererii.

In drept, a invocat dispozitiile art 1349, 1357, 1381 Cod civil coroborate cu art 219, art 221-224 Cod civil.

A depus alăturat, in copie, înscrisuri.

La data de (...) pârâtul a formulat intampinare, prin care solicită respingerea cererii ca neîntemeiată

A depus alăturat, in copie, înscrisuri.

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri si a fost audiat martorul (...)

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin procesul verbal de contraventie seria (...) reclamnta a fost sanctionata cu amenda contraventionala in cuantum de (...) lei motivat de faptul ca la aceeasi data, orele (...), in calitate de transportator autorizat in efectuarea transportului persoanelor in regim de taxi a folosit la aceasta activitate un conducator auto care nu detinea certificat de atestare a pregatirii profesionale. Totodată, s-a dispus retragerea autorizatiei taxi in baza Lg.38/2003.

Prin sentinţa civilă nr. (...), pronunţată de (...) în dosarul nr. (...) definitivă prin decizia civilă nr. (...), pronunţată de (...) în dosarul cu acelaşi număr, prin respingerea apelului formulat de intimatul (...), s-a dispus anularea măsurii complementare a retragerii autorizaţiei taxi numărul (...), ca nelegală, fiind menţinute celelalte dispozitii din procesul verbal de contraventie seria (...)

Pentru a hotărî în acest sens, instanţa de fond a reţinut dispoziţiile art. 143 alin. 5 lit. h) din Legea 38/2003, conform cărora autorizaţia taxi sau orice altă copie conformă poate fi retrasă în următoarele cazuri: în cazul în care conducătorul auto nu deţine certificat de atestare a pregătirii profesionale sau certificatul de atestare a pregătirii profesionale obţinut are valabilitatea depăşită.

Astfel, în cazul săvârşirii contravenţiei prevăzute de art. 55 pct. 2 lit. b) din Legea 38/2003, sancţiunea complemetară incidentă este retragerea autorizaţiei taxi, iar nu suspendarea acesteia, astfel cum în mod greşit s-a menţionat în cuprinsul procesului-verbal, cu toate că temeiul de drept a fost corect indicat de către agentul constatator.

Instanţa de fond a constatat că sancţiunea complemetară a suspendării autorizaţiei taxi se aplică, în temeiul art. 56 alin. 4 din Legea 38/2003, pentru o perioadă de 1-3 luni, în următoarele cazuri: a) nerespectarea prevederilor art. 143 alin. (4), art. 15 alin. (5) şi (6), art. 19, art. 25 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi art. 31; b) nerespectarea prevederilor privind obligaţiile transportatorilor autorizaţi în legătură cu emiterea şi utilizarea rapoartelor de închidere zilnică şi a rapoartelor memoriei fiscale. Faţă de aceste dispoziţii legale, sancţiunea complementară a suspendării autorizaţiei taxi, dispusă prin procesul-verbal supus analizei, este nelegală, nefiind reţinută în cauză săvârşirea uneia dintre contravenţiile strict şi limitativ enumerate de art. 56 alin. 4 din Legea 38/2003. Referitor la posibilitatea contestării acestei măsuri, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 143 alin. 6 din Legea 38/2003, conform cărora contestarea măsurii de retragere a autorizaţiei de transport sau a copiei conforme ca măsură complementară se poate realiza prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 561 alin. (3). Sancţiunea complementară incidentă, faţă de contravenţia reţinută, este cea a retragerii autorizaţiei taxi. În ceea ce priveşte organul competent să aplice această măsură, conform art.143 din Legea 38/2003, retragerea autorizaţiei de transport se realizează de către autoritatea de autorizare şi are drept consecinţă pierderea calităţii de transportator autorizat, anularea contractului de atribuire în gestiune a serviciului de transport, precum şi retragerea tuturor autorizaţiilor taxi sau a altor copii conforme atribuite pe baza autorizaţiei respective.

În cauză, s-au reţinut dispoziţiile art. 11 lit. d), conform cărora autoritatea de autorizare este compartimentul sau serviciul de transport din cadrul primăriei localităţii sau a municipiului Bucureşti, după caz, licenţiat în acest scop de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.), în condiţiile legii. Prin urmare, organul competent să aplice sancţiunea complementară incidentă prin raportare la contravenţia reţinută în cauză era (...), institutie ce nu a retras sau suspendat autorizatia detinuta de catre petenta ci doar a respectat masura dispusa de catre agentul constatator.

În cererea de chemare în judecată reclamanta a arătat că, în contextul celor de mai sus, începând cu data de (...), data aplicării măsurii complementre constând în retragerea autorizaţiei taxi şi până la (...), data pronunţării deciziei civile nr. (...) de către (...), prin care a rămas definitivă sentinţa civilă nr. (...), pronunţată de (...) în dosarul nr. (...), reclamanta a fost în imposibilitatea de a desfăşura activităţi de transport persoane în regim taxi cu autoturismul marca cu numărul de înmatriculare (...), fiind astfel prejudiciată cu suma de (...) lei.

.Cu privire la suma de (...) lei reclamnta a arătat că acesta reprezintă veniturile pe care societatea le-ar fi realizat în perioada (...), dar şi cheltuielile realizate în această perioadă în legătură cu licenţa de taxi pentru auto cu nr. (...)

În drept, reclamanta şi-a întemeiat pretenţiile pe dipoziţiile privind răspunderea civilă delictuală (art. 1349 C.civ.), respectiv răspunderea pentru fapta proprie (art. 1357 C.civ.).

Conform art. 1349 alin. (1) şi (2) C.civ. orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral, iar potrivit art. 1.357 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligată să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă. 

Faţă de situaţia de fapt expusă în cuprinsul cererii de chemare în judecată, precum şi cea reţinută anterior, instanţa apreciază că temeiul răspunerii civile aplicabil în prezenta cauză este reprezentat de răspunderea comitenţilor pentru prepuşi, potrivit art. 1373 C.civ. în condiţiile în care măsura complementară constând în retragerea autorizaţiei taxi numărul (...) nu a fost luată de către pârtul (...), ci de un agent constator, ce are calitatea de agent de poliţie în cadrul (...) fiind evident un raport de tipul comitent – prepus, în sensul dispoziţiilor art. 1373 C.cicv., între pârâtul (...) (comitent) şi agentul de poliţie care a întocmit procesul-verbal de contraventie seria (...) şi a dispus, în mod nelegal, aşa cum s-a reşinut prin sentinşa civilă nr. (...), definitivă, măsura complementară a retragerii autorizaţiei taxi numărul (...) corespunzătoare autoturismului cu nr. de înmatriculare (...)

Aşadar, fapta ilicită constând în luarea măsurii complementare a retragerii autorizaţiei taxi numărul (...), cu nerespecatrea dispoziţiilorlegale incidente acestei măsuri, nu a fost săvârşită de către pârâtul (...) ci de către un prepus al său, respectiv agentul constatator care a întocmit procesul-verbal de contraventie seria (...)

Pe de altă parte, instanţa reţine faptul că răspunderea civilă delictuală indiferent de forma sa (răspunderea pentru fapta proprie, răspunderea pentru fapta altuia) presupune existenţa unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, precum şi existenţa unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.

Analizând condiţia referitoare la existenţa prejudiciului, se constată că în prezenta cauză reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata echivalentului unui prejudiciu material, în cuantum de (...) lei şi a unui prejudiciu moral, în cuantum de (...) lei.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral, instanţa reţine că în acord cu jurisprudența națională și practica CEDO, care a făcut o serie de aprecieri notabile în ceea ce priveşte proba prejudiciului moral, proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul şi raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanţele urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existenţă a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluţia fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă.

Însă, în prezenta cauză nu suntem în situaţia unei fapte ilicite de natură să producă un prejudiciu moral, astfel încât să se deducă producerea prejudiciului moral din simpla existenţă a faptei ilicite, întrucât fapta ilicită ce face obiectul prezentei cauze a constat în luarea unei măsuri complementare de către un agent constatator, faţă de o societate comercială, constând în retragerea unei autorizaţii taxi, iar din proba solicitată, incuviinţată şi adminstrată cu privire la existenţa şi întinderea prejudiciului moral, constând în proba testimonială cu martora (...) nu a rezultat producerea unui astfel de prejudiciu.

Aşa cum rezultă din depoziţia martorei, unii dintre clienţii societăţii reclamante, printre care şi martora audiată, au perceput într-un mod denaturat măsurile luate prin procesul-verbal de contravenţie seria (...) şi consecinţele acestora. Astfel, chiar dacă anumiţi clienţi ar fi evitat să apeleze la serviciile de transport oferite de societatea reclamantă ca urmare a măsurilor aplicate prin procesul-verbal de contravenţie seria (...) nu există un raport direct de cauzalitate între aceste măsuri şi conduita clienţilor, acesta din urmă fiind deteminată, în opinia instanţei, de modul defectuos de transmitere, în cadrul comunităţii, a unor astfel de informaţii, dar şi de capacitatea clienţilor de a percepe însemnătatea şi consecinţele aplicării unor sancţiuni contravenţionale, care sub niciun aspect nu au legătură cu funcţinarea în mod legal a societăţii, în ansamblu şi cu atât mai puţin cu calitatea serviciilor prestate sau cu calitatea autovehiculelor folosite pentru transport (martora a arătat că din discuţiile purate în comunitate ar fi înşeles că reclamanta (...) nu ar avea autorizaţii, are avea probleme cu actele societăţii şi că nu ar presta servicii de calitate, folosind autovehicule murdare).

Cu privire la prejudiciul material pretins de către reclamantă, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că acesta se compune din veniturile pe care societatea le-ar fi realizat în perioada (...), prin utilizarea autoturismului cu nr(...), respectiv (...) lei, cuantumul fiind stabilit prin comparaţie cu veniturile realizate în aceeaşi perioadă de un alt autoturism aparţinând reclamantei (cu nr. de înmatriculare (...)), precum şi cheltuielile realizate în această perioadă în legătură cu licenţa de taxi pentru auto cu nr. (...), în cuantum de (.,..) lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de monitorizare prestate de (...)

În ceea ce priveşte suma de (...) lei, instanţa apreciază că înscrisurile depuse la dosar şi mai ales modalitatea în care reclamanta a înţeles să îşi probeze aceste retenţii, nu fac dovada întinderii prejudiciului material pretins, întrucât reclamanta nu a făcut dovada că veniturile realizate de oricare dintre autovehiculele aparţinând societăţii, în aceeaşi perioadă de timp, sau în general, în aceleaşi perioae de timp, sunt măcar similare, dacă nu identice.

Instanţa mai apreciază faptul că venituriile realizate în cadrul prestării de servicii de transport persoane în regim taxi, spre deosebire de veniturile realizate din presstarea de servicii regulate de transport persoane (maxi-taxi, autobuz), unde este stabilit un orar fix, precum şi un itinerariu obligatoriu, sunt influenţate şi de abilităţile conducătorului auto de a atrage potenţialii noi clienţi, de a-i determina sa apeleze şi pe viitor la serviciile aceleşi societăţi comerciale şi de a păstra opţiunea clienţilor vechi.

Aşadar, instanţa reţine că deşi înscrisurile depuse de reclamantă la dosar fac dovada unor venituri în cuantum de (...) lei realizate prin utilizarea autoturismului cu nr. de înmatriculare (...), nu se poate concluziona că în aceeaşi perioadă, din utilizarea autoturismului cu numărul de înmatriculare (...) ar fi rezultat cu exactitate aceleaşi venituri, cum susţine reclamanta.

Totodată, având în vedere că prejudiciul analizat este unul material, intinderea acestuia nu poate fi estimată de către instanţă, ci dovedită de către reclamantă, or, pentru motivele deja expuse, instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada întinderii accestui prejudiciu.

Din facturile fiscale depuse la dosar rezultă că suma de (...) lei reprezintă contravaloarea licenţei start de utilizare a platformei (..:), aferentă licenţei taxi pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare (...)conform contractului nr. (...) şi astfel constituie cheltuieli al societăţii reclamante, efectuate în desfăşurarea activităţii sale de transport persoane în regim taxi.

Astfel, în condiţiile în care serviciile prestate de către furnizorul (...) constând în utilizarea de către reclamantă a platformei (...) constituie cheltuieli ale societăţii reclamante, necesare pentru realizarea obiectului de activitate şi efectuate în desfăşurarea activităţii sale de transport persoane în regim taxi, în legătură cu toate autovehiculele deţinute, nu se poate reţine că aceste cheltuieli constituie un prejudiciu produs prin fapta ilicită, întrucât plăţile către furnizorul (...) trebuiau efectuate şi în cazul în care nu ar fi fost retrasă autorizatia taxi pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare (...) şi acesta putea fi utilizat la prestarea de servicii de transport.

În acest sens, instanţa apreciază că singurul prejudiciu material ce poate decurge din retragerea unei autorizaţiei taxi în mod nelegal, poate fi reprezentat de veniturile nerealizate ca urmare a acestei măsuri, însă, pentru motivele arătate anterior, în prezenta cauză nu s-a făcut dovada întinderii acestui prejudiciu.

Pentru considerentele de fapt şi de drept anterior expuse, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată, şi în consecinţă, faţă de această soluţie, va respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată

Domenii speta

Spete similare