Popriri

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:..................

Dosar nr. ................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A-III-A CIVILĂ

Decizia civilă nr. ..............

Şedinţa din Camera de Consiliu  de la ..................

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Judecător

Grefier 

Pe rol se află soluţionarea apelului declarat de apelantul creditor ......................., împotriva încheierii din Camera de Consiliu din ............... pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în dosarul nr. .............., având ca obiect încuviinţare executare silită.

La apelul nominal făcut în şedinţa din Camera de Consiliu nu a răspuns apelantul creditor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Se învederează instanţei că apelantul creditor a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa.

Tribunalul constată cauza in stare de judecată şi o reţine pentru soluţionare.

TRIBUNALUL,

Deliberând, asupra apelului civil de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea din Camera de Consiliu din ............ pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în dosarul nr. ............., s-a respins ca neîntemeiată cererea de încuviinţare a executării silite a contractului de credit nr. .............., formulată de Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti ................., privind pe creditoarea ................. şi pe debitorul .................

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut urmatoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti sub nr. de mai sus, Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti ................... a solicitat încuviinţarea executării silite în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit .................. încheiat de debitorul .....................

Analizând actele dosarului, instanţa a constatat că

În lumina jurisprudenţei Curţii Constituţionale, instanţa de executare, analizând cererea de încuviinţare a executării silite, urmărește ca din înscrisul ce reprezintă titlul executoriu, coroborat cu celelalte înscrisuri prezentate în susţinerea cererii, să rezulte fără dubiu certitudinea creanţei, precum şi lichiditatea şi exigibilitatea acesteia.

Conform art. 663 alin. 2 C.pr.civ., creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu.

Or, dacă cererea de încuviinţare a executării silite nu este însoţită de o evidenţă a plăţilor efectuate de către debitor sau un calcul al penalităților şi nu rezultă, totodată, data declarării scadenţei anticipate a creditului, daca este cazul, există o serioasă îndoială cu privire la certitudinea creanţei.

Conform art. 663 alin. 3 C.proc.civ. creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui.

Instanța a mai reţinut că lichiditatea creanţei trebuie să rezulte clar fie doar din înscrisul cu valoare de titlu executoriu, fie din acesta, susţinut de modalităţi de calcul efectuate de către creditor, în temeiul contractului. Este si motivul pentru care simpla menţionare a unei sume, cu titlul de capital, respectiv dobândă, penalitate sau comisioane, după caz, fără indicarea modalităţii de calcul nu corespunde exigenţelor in care trebuie făcuta analiza cererii de încuviinţare a executării silite.

In fine, conform art. 663 alin. 4 C. proc. civ. creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Astfel, pe lângă graficul de rambursare, creditorul trebuie sa prezinte evidenţa plăţilor efectuate de către debitorul sau, din care să rezulte data de la care acestea au încetat ori daca au fost realizate cu întârziere, calculul dobânzilor sau penalităţilor, daca este cazul si sa indice data declarării scadenţei anticipate.

Concluzionând, dacă executarea silită face parte din procesul civil, impunându-se si în acest cadru respectarea dreptului la un proces echitabil pentru ambele părţi, simpla înfăţişare a unui înscris cu putere titlu executoriu pentru sumele afirmate şi preluate de executor in cuprinsul cererii adresate instanţei de executare ar însemna transformarea procedurii intr-una formală.

Altfel spus, după cum a reținut Curtea Constituționala, ar fi lăsata o faza a procesului civil la aprecierea reprezentanţilor unui serviciu administrativ, care nu se bucură de garanţiile de independenţă şi imparţialitate ale instanţei de judecată, dar si la simpla apreciere a creditorului.

Prin urmare, cererea de încuviinţare a executării silite a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Împotriva încheierii de mai sus, în termen legal a formulat apel creditoarea ...............

Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a III-a Civilă la data de .....................

Apelanta solicită instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, sa dispună admiterea cererii de apel si pe cale de consecinţa sa admită cererea de incuviintare executare silita pentru următoarele motive:

Prin încheierea pronunţata, instanţa de fond, in mod netemeinic si nelegal, a respins cererea de incuviintare prin considerând ca nu este indeplinita condiţia prevăzuta la art. 666 alin. 5 pct. 4 CPC „Creanţa nu este certa, lichida si exigibila."

Fata de aceste aspecte, formulează apel in vederea anularii in totalitate a soluţiei pronunţate de către instanţa de executare cu ocazia soluţionării cererii de incuviintare a executării silite, ca nefondata, pentru următoarele considerente:

Creanţa deţinuta de Societate este CERTA, LICHIDA si EXIGIBILA

Creanţa deţinuta impotriva debitorului este CERTA deoarece rezulta cu claritate din prevederile Contractului de credit cu privire la cuantumul sumei împrumutate, fiind respectate astfel dispoziţiile art. 663 alin. (2) NCPC: "Creanţa este certa când existenta ei neîndoielnica rezulta din insusi titlul executoriu."; Creanţa deţinuta impotriva debitorului este LICHIDA, exprimata in bani, cuantumul creanţei fiind clar determinat prin Contractului de credit si Anexe (Graficul de rambursare), dar si determinabil, conţinând elemente (indici financiari, procentuali, formule de calcul) cu ajutorul cărora creanţa poate fi calculata, fiind astfel respectate dispoziţiile art. 663 alin. (2) NCPC: "Creanţa este lichida atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elemente care permit stabilirea lui.";

Creanţa deţinuta impotriva debitorului este EXIGIBILA, întrucât aceasta a ajuns la scadenta in conformitate cu prevederile contractului ce stabilesc faptul ca in situaţia in care imprumutatul si/ sau coplatitorii/ garanţii nu achita rata totala de rambursat, întregul credit si toate celelalte obligaţii asumate prin semnarea prezentului contract devin exigibile, iar banca este indreptatita sa procedeze la recuperarea creanţelor sale pe calea executării silite prin valorificarea garanţiilor asigurătorii sau a oricăror alte bunuri aflate in proprietatea împrumutatului si/sau coplatitorilor/garantilor. Si cu respectarea dispoziţiile art. 663 alin. 4 NCPC „Creanţa este exigibila daca obligaţia debitorului este ajunsa la scadenta sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata".

In cazul de fata, creanţa creditorului rezulta din Contractul de credit prin care debitorul si-a asumat obligaţia achitării sumei împrumutate si a dobânzii aferente, la termenele menţionate in graficul de rambursare, fiind inserata si clauza penala referitoare la acoperirea prejudiciului pentru neindeplinirea la termen a obligaţiei de plata.

Atât timp cat debitorul si-a asumat calitatea de imprumutat prin semnarea Contractului de credit, contract prin care se individualizează dreptul de creanţa, instanţa apreciază faptul ca se respecta trăsăturile noţiunii de creanţa certa, noţiune care vizează existenta creanţei, si nu cuantumul acesteia.

Referitor la cea de a doua condiţie si anume caracterul lichid al creanţei, conform definiţiei legale, acesta vizează posibilitatea de determinare a câtimii creanţei pe baza titlului executoriu.

Având in vedere contractul încheiat intre parti din care rezulta in mod clar obligaţia de plata a împrumutatului, calculul creanţei este posibil de realizat pe baza înscrisurilor asumate de debitor, creanţa este determinabila, fiind astfel respectata cerinţa caracterului lichid.

Precizează faptul ca perioada contractuala stabilita prin Contractul de credit, cat si rambursarea in rate a creditului era valabila numai cu condiţia ca graficul de rambursare - anexa la contractul de credit, sa fie respectat de către debitor, respectiv trebuia sa achite in fiecare luna rata aferenta lunii in curs, la data agreata ca si scadenta, astfel cum s-a obligat in momentul semnării Contractului.

In conformitate cu Contractul de credit, instituţia financiar bancara este indreptatita sa declare scadenta anticipata a creditului la apariţia oricărui caz de culpa precum si pentru incalcarea oricăror alte obligaţii contractuale. Astfel având in vedere faptul ca debitorul a întârziat cu plata ratelor, Contractul a devenit scadent anticipat rezultând o creanţa certa, lichida si exigibila.

Pentru acest contract incheiat cu banca au fost inregistrate intarzieri la plata a ratelor lunare. In condiţiile existentei unor intarzieri de sute de zile inregistrate cu privire la plata ratelor lunare de credit, instituţia financiar bancara a făcut aplicarea dispoziţiilor cu privire la declararea scandentei anticipate a creditului, astfel incat toate obligaţiile au devenit exigibile, iar instituţia financiar bancara a devenit indreptatita sa procedeze la recuperarea creanţelor sale pe calea executării silite, prin valorificarea garanţiilor asigurătorii sau a oricăror alte bunuri aflate in proprietatea imprumutatului si/sau coplatitorii /garanţii.

Aşadar, declararea anticipata a scadentei creditului s-a realizat numai după ce refuzul debitorului de a-si respecta obligaţiile de plata a fost evident, deoarece numai creditorul care si-a executat sau se declara gata sa isi execute obligaţiile este singurul in drept a aprecia daca este cazul sa aplice rezolutiunea contractului sau sa ceara executarea silita a contractului si de a nu ajunge la rezolutiune.

In aceste condiţii, apreciază ca in mod greşit instanţa de încuviinţare a considerat ca nu sunt indeplinite condiţiile privind caracterul cert, lichid si exigibil al creanţei.

Instanţa de executare nu se poate pronunţa asupra temeiniciei creanţei

Procedura de încuviinţare a executării silite este una necontencioasa, in care nu se stabileşte un drept potrivnic, in contradictoriu cu o alta parte, ci instanţa realizează o verificare sumara a condiţiilor prevăzute la art. 666 alin. 5 CPC, precum caracterul de titlu executoriu al înscrisului, competenta organului de executare sesizat, imunitatea de jurisdicţie, etc.

Apreciază ca verificarea minuţioasa a titlului executoriu pentru determinarea caracterul cert, lichid si exigibil al creanţei echivalează cu o analiza de fond, asupra temeiniciei creanţei, aspecte specifice unei proceduri contencioase ce impune administrarea unor probe, respectarea unor drepturi procesuale specifice procedurii contencioase.

Or, astfel cum s-a reţinut si in doctrina „având în vedere caracterul necontencios al procedurii încuviinţară executării silite, instanţa de executare va face o analiză prima facie a caracterului cert, lichid ori exigibil al creanţei, neputând, spre exemplu, să dispună efectuarea unei expertize contabile în vederea determinării cuantumului creanţei sau să invoce, din oficiu, aspecte referitoare la certitudinea sau lichiditatea acesteia (spre exemplu, dat fiind caracterul necontencios al procedurii, instanţa nu va putea invoca din oficiu, caracterul abuziv al unor clauze cuprinse în contractul care constituie titlu executoriu)". (Analiza motivelor pentru care poate fi respinsă cererea de încuviinţare a executării silite de către instanţa de executare, Nicolae Horia Tit)

In aceste condiţii, rolul instanţei investita cu soluţionarea unei unei cereri de încuviinţare a executării silite este sa verifice o aparenta a dreptului creditorului, astfel cum aceasta rezulta din titlul executoriu, orice incident sau apărare care ar presupune dezbateri contradictorii, cum ar fi aspecte cu privire la modalitatea de calcul a dobânzilor, cuantumul dobânzilor raportat la valoarea debitului principal/debitului total, neputand face obiectul procedurii de incuviintare a executării silite.

Mai mult decât atât, prevederile legale ii recunosc debitorului, in calitate de parte interesata, calea contestării cuantumului creanţei, pe motivul lipsei caracterului cert, lichid si exigibil, prin intermediul contestaţiei la executare, in situaţia in care acesta ar fi nemulţumit de valoarea creanţei.

Fata de aceste considerente solicită instanţei sa admită apelul, sa modifice in tot încheierea atacata si pe cale de consecinţa sa dispună 'încuviinţarea cererii de executare silita.

DOCTRINA:

1. Caracterul cert şi lichid al creanţei. „Caracterul de constrângere al măsurilor de executare şi împrejurarea că ele pot uneori crea îndatoriri pentru terţi impun ca această fază a procesului civil să nu înceapă decât după ce s-a constatat, în mod neîndoielnic, dreptul la urmărire silită şi s-a stabilit şi momentul de când ea poate fi pornită. Pentru pornirea executării silite este necesar ca creanţa pusă în executare să fie certă, lichidă şi exigibilă, iar dreptul de a executa să fie constatat printr-un înscris, anume întocmit potrivit legii, înscris denumit titlu executoriu".(S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, Tratat, 2001, p. 142)

Reglementarea anterioară prevedea aceleaşi condiţii pentru efectuarea executării silite, dar criteriile care permiteau stabilirea caracterului cert şi lichid al creanţei erau mai largi. Astfel, potrivit art. 379 alin. (3) CPC 1865, „creanţa certă este aceea a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul". Potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, „creanţa este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă sau şi a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau a stipulaţiilor conţinute în actul de creanţă, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală".

Actualmente, caracterul cert al creanţei trebuie să rezulte din însuşi titlul executoriu, iar caracterul lichid al acesteia trebuie să poată fi determinat prin raportare la elementele conţinute în titlul executoriu.

Articolul 663 NCPC nu permite efectuarea executării silite a unei creanţe constatate printr-un titlu executoriu dacă dovedirea caracterului cert sau lichid al creanţei se face prin alte înscrisuri, chiar dacă acestea sunt autentice sau chiar dacă, sub semnătură privată fiind, sunt recunoscute de debitor.

Caracterul exigibil. Potrivit alin. (4) al art. 663 NCPC, creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă. Codul asimilează cu o creanţă exigibilă situaţia debitorului care, deşi beneficiază de un termen de plată, este decăzut din beneficiul acestuia. Conform art. 1413 alin. (1) NCC, termenul profită debitorului, afară de cazul când din lege, din voinţa părţilor sau din împrejurări rezultă că a fost stipulat în favoarea creditorului sau a ambelor părţi. Potrivit art. 1417 NCC, debitorul decade din beneficiul termenului dacă se află în stare de insolvabilitate sau, după caz, de insolvenţa declarată în condiţiile legii, precum şi atunci când, cu intenţie sau dintr-o culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanţiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanţiile promise. Decăderea din beneficiul termenului poate fi cerută şi atunci când, din culpa sa, debitorul ajunge în situaţia de a nu mai satisface o condiţie considerată esenţială de creditor la data încheierii contractului. „în acest caz, este necesar să se fi stipulat expres caracterul esenţial al condiţiei şi posibilitatea sancţiunii decăderii, precum şi să fi existat un interes legitim pentru creditor să considere condiţia respectivă drept esenţială". (G. Boroi, M. Stancu, op. cit., p. 955).

Decăderea din beneficiul termenului trebuie constatată sau, după caz, dispusă de către instanţă, iar hotărârea care dovedeşte exigibilitatea anticipată trebuie depusă la executor împreună cu titlul executoriu.

Potrivit ultimului alineat al art. 663 NCPC, creanţele cu termen sau cele condiţionale nu pot fi puse în executare decât după împlinirea termenului (cu excepţia debitorului decăzut din beneficiul termenului) sau realizarea condiţiei. Trebuie precizat că textul are în vedere creanţele (sau obligaţiile) afectate de un termen suspensiv sau de o condiţie suspensivă.

Titularii unor creanţe afectate de termen suspensiv sau condiţie suspensivă vor putea participa la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparţinând debitorului, conform dispoziţiilor art. 874 alin. (3), art. 881 şi art. 882 NCPC. Cu titlu de excepţie, art. 781 alin. (4) NCPC prevede că se va putea popri şi creanţa cu termen ori sub condiţie. In acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei.

În doctrină s-a precizat că „interdicţia legală de a pune în executare creanţe neajunse la scadenţă nu cunoaşte excepţii, astfel încât, chiar în cazurile excepţionale în care este permis creditorului să se adreseze instanţei pentru a obţine o hotărâre fără ca dreptul pretins să fie încă actual, instanţa poate admite cererea înainte de ajungerea creanţei la termen, dar trebuie să prevadă expres în hotărâre că executarea se va putea face numai la data împlinirii termenului (art. 34 NCPC)" (G. Boroi, M. Stancu, op. cit., p. 955). Precizăm totuşi că exigibilitatea anticipată a unei creanţe, care să permită executarea silită, poate avea loc şi în cel puţin încă un caz decât cel al decăderii din beneficiul termenului, la care face referire alin. (4) teza a 11-a şi care este asimilat cu ajungerea la scadenţă. De exemplu, în cazul reglementat de art. 2156 NCC, potrivit căruia comodantul poate cere restituirea bunului înainte de momentul prevăzut de art. 2155 alin. (1) NCC (ajungerea la termen) atunci când comodatarul decedează. Or, art. 2157alin. (1) NCC prevede că, în ceea ce priveşte obligaţia de restituire, contractul de comodat încheiat (...) printr-un înscris sub semnătură privată cu dată certă constituie titlu executoriu, în condiţiile legii, în cazul încetării prin decesul comodatarului. (BOROI Gabriel;coIectiv, Codul de procedura civila comentat din 15-mar-2016, Hamangiu).

JURISPUDENTA:

Punerea în executare a contractelor care prevăd o clauză penală. Lipsă caracter executoriu.

Acordarea despăgubirilor ca urmare a încălcării unei obligaţii contractuale presupune analiza condiţiilor care fac să se nască răspunderea civilă contractuală, şi anume: existenţa unei fapte ilicite care constă în nerespectarea unei obligaţii contractuale, aducându-se prin aceasta o atingere unui drept subiectiv patrimonial al creditorului; existenţa unui prejudiciu patrimonial în care se concretizează această atingere, raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciu; vinovăţia celui ce săvârşeşte fapta ilicită. Procedura încuviinţării executării silite este o procedură necontencioasă care se rezumă la analiza înscrisului depus de către executorul judecătoresc prin care este sesizată instanţa, a cererii adresate de creditor executorului judecătoresc şi a titlului executoriu. Numai instanţa de judecată, prin pronunţarea unei hotărâri, poate stabili îndeplinirea cumulativă a condiţiilor enunţate în paragraful anterior. Instanţa a constatat că nu este îndeplinită condiţia caracterului cert al creanţei a cărei valorificare se urmăreşte prin executarea silită, această creanţă nerezultând din cuprinsul actelor autentificate încheiate între părţi la data de 20 noiembrie 2007. Aşadar, documentele în cauză nu constituie titluri executorii, fiind necesară pronunţarea unei hotărâri care să stabilească în urma administrării în contradictoriu a unui probatoriu de natură a forma convingerea instanţei îndeplinirea condiţiilor acordării despăgubirilor ca urmare a răspunderii civile contractuale. Nefiind îndeplinită condiţia caracterului cert al creanţei, instanţa nu a mai analizat condiţiile caracterului lichid şi exigibil al creanţei, întrucât din cuprinsul art. 66 <https://idrept.ro/00164086-2015-09-24.htm> din Legea nr. 36/1995 <https://idrept.ro/00164086-2015-09-24.htm> rezultă necesitatea întrunirii cumulative a acestor trei condiţii pentru ca actul autentificat de notarul public să fie titlu executoriu [Jud. Sector 1 Bucureşti, încheierea din 27 octombrie 2009, în R. Stanciu, încuviinţarea executării silite, nr. 6, p. 12].

Procedura încuviinţării executării silite este o procedură necontencioasă care se rezumă la analiza înscrisului depus de către executorul judecătoresc prin care este sesizată instanţa, a cererii adresate de creditor executorului judecătoresc şi a titlului executoriu. întrucât numai prin pronunţarea unei hotărâri se poate stabili îndeplinirea cumulativă a condiţiilor enunţate, instanţa constată că nu este îndeplinită condiţia caracterului cert al creanţei a cărei valorificare se urmăreşte prin executarea silită, această creanţă nerezultând din însuşi actul autentificat încheiat între părţi. încălcarea unei obligaţii contractuale, cu consecinţa obligării părţii culpabile la repararea prejudiciului cauzat cocontractantului, presupune analiza condiţiilor care fac să se nască răspunderea civilă contractuală, şi anume: existenţa unei fapte ilicite care constă în nerespectarea unei obligaţii contractuale, aducându-se prin aceasta o atingere unui drept subiectiv patrimonial al creditorului; existenţa unui prejudiciu patrimonial în care se concretizează această atingere, raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciu; vinovăţia celui ce săvârşeşte fapta ilicită [Jud. Sector 1 Bucureşti, încheierea din 7 ianuarie 2010, în R. Stanciu, încuviinţarea executării silite, nr. 12, p. 24].

Probe – înscrisuri.

Deliberând asupra cererii de apel prin prisma motivelor formulate raportat la actele şi lucrările dosarului de fond, instanţa de judecată reţine următoarele :

Apelanta-creditoare a criticat încheierea civilă apelată susţinând că rezultă cin chiar contractul de credit caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei pentru care a fost solicitată încuviinţarea executării silite, iar pe de altă parte instanţa nu se poate pronunţa asupra temeiniciei creanţei în cadrul procedurii necontencioase a încuviinţării executării silite.

Titlul executoriu în temeiul căruia a fost solicitată încuviințarea executării silite este un contract de card de credit. Numai din textul acestui contract nu rezultă folosirea de către debitor a vreunei sume de bani din limita de credit conținută de acest card. Nu a fost depus la dosar un extras de cont complet din care să reiasă sumele extrase de pe card de către utilizatorul debitor și nici sumele returnate. Apreciază tribunalul că nu a fost astfel sub nici o formă justificată suma pretinsă de către creditoare prin cererea de încuviințare a executării silite, din dovezile administrate nereieșind faptul că debitorul datorează creditorului vreo sumă de bani, cu atât mai puțin suma solicitată prin cererea de încuviințare a executării silite.

Pe cale de consecință, apreciază tribunalul că nu a fost făcută de către creditor dovada deținerii unei creanțe certe, lichide și exigibile, în temeiul titlului executoriu invocat, astfel că nu sunt întrunite condițiile pentru a putea fi admisă cererea de încuviințare a executării silite, apelul fiind nefondat.

Mai mult, prin înscrisurile depuse creditoarea nu a făcut nici dovezi complete în sensul că ar fi titulara creanței pretinse. Contractul de card de credit a fost încheiat între debitorul ................ și ..................... Deși se pretinde cesionarea creanței rezultate din declararea scadenței anticipate a sumelor datorate în temeiul acestui contract către ..............., la dosar nu au fost depuse anexe la contractele de cesiune invocate care să facă dovada cesionării creanței pentru care se solicită executarea silită.

Apreciază tribunalul că dovada înscrierii în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare nu poate substitui lipsa anexelor la contractele cadru de cesiune de creanțe, întrucât înscrierile respective nu au decât rol de a asigura opozabilitatea față de terți, neavând însă efect constitutiv sau translativ de drepturi.

Reiese astfel că creditoarea nu face nici dovada faptului că ar fi titulara creanței pentru care solicită încuviințarea executării silite, acesta constituind un alt motiv pentru care se impune respingerea cererii de încuviințare a executării silite.

Cât priveşte critica în sensul că prima instanţă nu se putea pronunţa asupra temeiniciei creanţei în cadrul procedurii necontencioase a încuviinţării executării silite, tribunalul apreciază că şi aceasta este nefondată.

Prin analiza lor, atât prima instanţă cât şi tribunalul au verificat dacă există un titlu executoriu în temeiul căruia rezultă existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile, aspecte care trebuie verificate în mod obligatoriu în cadrul procedurii necontencioase a încuviinţării executării silite. Chiar dacă instanţa nu poate verifica în detaliu corectitudinea calculului în baza căruia a fost stabilită suma, totuşi, în cadrul acestei proceduri, instanţa de executare trebuie să stabilească pe bază de dovezi dacă aparent există faţă de debitor creanţa pretinsă de către creditoare, trebuind deci să fie depuse la dosar de aceasta dovezi suficiente în acest sens. Aceasta nu semnifică faptul că între părţi se stabileşte cu autoritate de lucru judecat dacă există creanţa şi care este întinderea sa, ci există posibilitatea ca debitorul să formuleze contestaţie la executare, aceasta soluţionându-se în cadru contencios, cu citarea părţilor şi unde se stabilesc aspectele invocate cu autoritate de lucru judecat. Concluzionează tribunalul că nu au fost depăşite de către prima instanţă în analiza sa limitele permise şi impuse de lege pentru încuviinţarea executării silite.

În concluzie, în temeiul prev. art. 480 C.proc.civ., tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelantul creditor ............, cu sediul ales la ..................., împotriva încheierii din Camera de Consiliu din .................. pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în dosarul nr. ................., ca nefondat.

Definitiva.

Pronunţată prin punerea la dispoziţie de grefa instanţei, azi, .................

Preşedinte,

Judecător,

Grefier,

Red. Jud. AG

Tehnored. –AG/AM/4  ex.

--------------------------------

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti

Jud.Fond –

Domenii speta

Spete similare