Respinge cererea de trecere la faliment formulată de creditoare, admite cererea formulată de administratorul judiciar, în temeiul art. 132 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, dispune închiderea procedurii reorganizării debitorului

La data de 21 februarie 2020, debitoarea .................. societate aflata in reorganizare conform Hotărârii nr. .............../13.11.2014, pronunţata in dosarul nr. ....................../63/2013. prin care Tribunalul Dolj Secţia a Il-a Civila a confirmat Planul de reorganizare al SC ................... SRL. reprezentata de administrator special .................., în contradictoriu cu Agenţia Naţionala de Adminstrare Fiscala, Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Craiova a formulat note de şedinţă prin care a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună închiderea procedurii insolvenţei S.C. .................... S.R.L, în temeiul art. 132 alin. 1 din Legea 85/2006, cu inserarea in sentinţa de închidere a procedurii a tuturor sumelor pe care Redac le mai datoreaza creditorilor, respectiv Raiffeisen Bank SA, 1NG Bank N.V. si Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Craiova.

În motivare, a arătat că prin încheierea de şedinţa din data de ............04.2013 pronunţata in dosarul nr. ................./63/2013, Tribunalul Dolj Secţia a Il-a Civila a admis cererea debitoarei ................... SRL si a dispus deschiderea procedurii generale de insolventa, luând act de intenţia de reorganizare a debitoarei;

Prin încheierea de şedinţa pronunţata la data de 10.04.2014 in dosarul nr. .............../63/2013, Tribunalul Dolj Secţia a Il-a Civila a confirmat ................ in calitate de administrator judiciar al ................. S.R.L. iar prin Hotărârea nr. ................/13.11.2014 a fost confirmat Planul de reorganizare al SC ..................... SRL, plan propus de către debitoare, şi a dispus reorganizarea activităţii debitoarei în mod corespunzător, pe o perioadă de 3 ani. Potrivit Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a asociaţilor S.C. .................. S.R.L. din data de 25.11.2014 ora 10:00, tinuta la sediul ales al administratorului judiciar ...................... SPRL, a fost confirmat in funcţia de administrator special dl. Scărlătescu ........................., care si-a exprimat intenţia de a propune un plan de reorganizare a activităţii debitorului prin cererea introductiva de deschidere a procedurii insolventei. acesta avand in prezent dreptul de administrare;

S-a precizat că prin încheierea pronunţata de Tribunalul Dolj, Secţia a Il-a Civila in data de 23.01.2017, in dosarul nr. ...................../63/2013, avand in vedere depunerea la Tribunalul Dolj, Secţia a Il-a Civila, a Modificării si prelungirii planului de reorganizare a activitatii debitoarei S.C. .................. S.R.L. si a Eratei la Modificarea si prelungirea planului de reorganizare a activitatii debitoarei S.C. .................S.R.L., propus de către debitoare prin administratorul special ...................., Tribunalul Dolj Secţia a Il-a Civila a confirmat Modificarea si prelungirea Planului de reorganizare a activitatii debitoarei SC ..................... SRL precum si a Eratei la modificarea Planului.

În ceea de priveşte creanţa solicitata de contestatoarea ANAF - DGFP Dolj, respectiv suma de 1.072.560 lei, a arătat  ca, in primul rând este o creanţa curenta, născută după data deschiderii procedurii insolventei împotriva ................, ca a fost recunoscuta de debitoare si ca ar fi urmat a fi achitata in conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei Nr. 6/.............. din 31 iulie 2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale emisa de Guvernul României, publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 5 august 2019, aprobata prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2810/2019 din 26 august 2019 pentru aprobarea procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 în cazul debitorilor care au datorii principale în cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion lei, publicat in Monitorul Oficial nr. 711 din 29 august 2019, in măsură in care la teremnul din data de 28.10.2019 instanţa ar fi admis Raportul final de activitate si ar fi dispus închiderea procedurii de reorganizare împotriva ....................

Debitoarea a susţinut că, in realitate, creanţa pe care o datorează ANAF este de 785.185 lei , motivat de faptul ca suma dc 287,375 Ici nu este datorata de ................, fiind respinsa de Tribunalul Dolj, Secţia a Il-a Civila, prin Sentinţa civila nr. ............../23.01,2014, pronunţata in Dosarul nr, ................/63/2013/al, ramasa definitiva prin respingerea apelului declarat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova si ................. împotriva Hotărârii pronunţate in Dosarul nr. ..................../63/2013/al de Tribunalul Dolj, avand ca obiect contestaţie la tabelul creanţelor prin Decizia civila nr. ............../04.11.2014. după cum urmeaza:creditoarea ANAF - DGFP Dolj a solicitat pe data de 20 mai 2013 înscrierea la masa credala cu suma de 787.916 lei, din care suma de 432.571 de garantată iar suma de 355.345 lei bugetară, suma cu care a fost menţionata în tabel.

Debitoarea a susţinut că valoarea creanţei garantate este de 131.996 lei debit + 13.200 lei penalităţi, conform deciziei numărul 680779 din 8 mai 2013, iar instanţa a reţimut  că în dovedirea creanţei sale ANAF - DGFP Dolj a depus decizii şi declaraţii privind obligaţiile de plată a contribuţiilor şi fişele de decont privind TVA pe anul 2013, acte din care rezultă creanţa bugetară ce nu face însă obiectul contestaţiei. A mai depus somaţii, titluri executorii emise la 30.06.2011 şi procesul verbal de sechestru numărul ..................... din data de 19 iulie 2011 pentru suma de 422.921. Suma  rămasă de achitat fiind de 131.996 lei la care se adaugă penalităţile. Cauza pierderii valabilităţii eşalonării la plata obligaţiilor fiscale este menţionata a fi neachitarea în totalitate obligaţiilor fiscale curente cu termen de plată la data de 25 martie 2013.

Deşi niciuna din părţi nu a depus decizia numărul 7366 sau acte din care să rezulte plata debitelor, din conţinutul deciziei numărul 680779, din procesul verbal de sechestru şi titlurile emise în anul 2011, anexate declaraţiei de creanţă, rezultă că debitoarea a beneficiat de eşalonarea plăţii întregii sume pentru recuperarea căreia s-a înfiinţat sechestru până în anul 2013 şi achitat datoriile curente şi a respectat termenele de plată.

Altfel o decizie de constatare a pierderii valabilităţii eşalonării s-ar fi emis anterior datei de 8 mai 2013. Acest aspect rezultă şi din faptul că suma reprezentând creanţa bugetară este exclusiv pe anul 2013 iar în situaţia în care decizia de eşalonare nu viza întreg debitul de 432.571 lei din procesul verbal de sechestru, plăţile efectuate pe anul 2012 excluzându-le pe cele care făceau obiectul eşalonării, s-ar fi imputat mai întâi asupra creanţelor mai vechi. Ori interpretând decizia numărul 680779 rezultă că obligaţiile curente pe anul 2012 au fost plătite la termen. Situaţia este identică şi în cazul în care decizia de eşalonare nu viza întreaga sumă pentru care s-a înfiinţat sechestrul. Nu s-ar fi acceptat plata datoriilor curente pe anul ................. fără a fi achitată mai întâi datoriile restanAşadar, astfel cum reiese din hotărârile judecătoreşti anterior menţionate, creanţa in cuantum de 287.375 lei nu exista, ea nefiind datorata de ....................

Debitoarea a arătat că, a acceptat toate susţinerile si toate solicitările ANAF - DGFP Dolj numai in speranţa ca se va închide procedura si ca va putea beneficia de eşalonările (si nu ajutor public) creanţei bugetare, in conformitate cu procedurile stabilite prin Ordonanţa nr. 6/2019 din 31 iulie 2019, aprobata prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2810/2019 din 26 august 2019, sens in care a si demarat demersurile pentru a se încadra in procedurile si termenele stabilite prin actele normative anterior menţionate.

Cu atat mai mult cu cat DGFP Dolj trebuia sa elimine sumele nedatorate din deciziile de impunere in concordanta cu hotărârile instanţelor judecătoreşti; insa, prin Adresa nr. ................../13.03.2019 a interpretat eronat dispoziţiile legale in sensul ca a considerat ca creanţele bugetare neachitate prin planul de reorganziare se vor stinge odata cu închiderea procedurii insolventei si de aici si opoziţia la închiderea procedurii insolventei.

Aşadar, sumele reale de plata către ANAF - DGFP Dolj, sunt in momentul de fata in cuantum de 785.185 lei, doar creanţa in cuantum de 287.375 lei, care nu este datorata urmând a fi stinsa după insolventa, restul sumelor urmând a fi achitate in conformitate cu documentele din care rezulta.

S-a mai susţnut de către debitoare că legea insolventei precizează încă de la inceput că „scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei de redresare a activităţii acestuia”.

Aceeaşi teză este reluată, de această dată cu valoare de principiu, statuând regula acordării unei şanse debitorilor de redresare eficientă şi efectivă a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolvenţei, fie prin procedura de reorganizare judiciară. Prin urmare, orice debitor are dreptul la a doua şansă, deschiderea procedurii de faliment necesitând a fi demarată doar după epuizarea soluţiilor care permit reorganizarea.

Ca şi principii indirecte, care favorizează reorganizarea în detrimentul lichidării, a arătat : regula maximizării gradului de valorificare a activelor şi de recuperare a creanţelor- valorificarea activelor nu trebuie să presupună în mod necesar vânzarea lor (în caz de faliment), ci punerea acestora în valoare în cel mai profitabil mod (spre exemplu, prin afectarea bunurilor unei anumite activităţi aducătoare de profit). Or, chiar dacă reorganizarea poate să prevadă şi înstrăinarea activelor, esenţa ei constă tocmai în păstrarea lor şi continuarea activităţii.

Un  alt principiu indirect care favorizează reorganizarea în detrimentul lichidării :accesului la surse de finanţare în procedurile de prevenire a insolvenţei, în perioada de observaţie şi de reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creanţe.

Această din urmă regulă reprezintă poate cel mai important mecanism introdus de legiuitor în sprijinul acordării celei de-a doua şanse debitorilor si ajutorării acestora în încercarea de a-si redresa activitatea. Insa, deşi suna extrem de fumos pe hârtie, realitatea a demonstrat ca este deosbit de greu ca o societate- chiar si una de talie mijlocie spre mare cum este Redac - sa aibă acces la finanţare in perioada de reorganizare, dovada stand refuzul tuturor instituţiilor de credit sa finanţeze societatea in aceasta perioada, deşi se află in reorganizare si nu doar in procedura generala de insolventa sau in faliment.

Debitoarea a  menţionat că, cu atat mai mult cu cat, in aceasta perioada a pierdut extrem de mulţi clienţi si furnizori, nu a putut participa la licitaţii motivat de procedura in care se află, numărul de angajaţi s- a redus de cinci ori, insa tot a reuşit aducerea la îndeplinire a planului de reorganizare, in parametri funcţionali si legali.

A susţinut că pe intreg parcursul reorganizării Redac s-a achitat întocmai si la timp atat de obligaţiile curente cat si cele născute anterior deschiderii procedurii insoventei, respectiv:

 toate sumele prevăzute in programul de plata al creanţelor au fost achitate in perioada de reorganizare, in termenul prevăzut de lege si de plan, excepţie facand cele pentru care au fost obţinute eşalonări in condiţiile legii;

Având in vedere ca data scadenta a contractelor de împrumut încheiate cu Raiffeisen Bank SA si ING Bank N.V. depaseau perioada de reorganizare si in considerarea dispoziţiilor art. 95 alin. 3 Teza a Il-a din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, „Termenele de plata stabilite prin contracte - inclusiv de credit sau de leasing - pot fi menţinute prin plan, chiar daca depusese perioada de 3 ani. Aceste termene pot fi si prelungite. cu acordul expres al creditorilor, daca iniţial erau mai scurte de 3 ani. După realizarea tuturor obligaţiilor din plan si includerea procedurii de reorganizare, aceste plaţi vor continua conform contractelor din care rezulta.", coroborat cu art. 95 alin 5 lit. H din aceiaşi lege ,prelungirea datei scadentei, precum si modificarea ratei dobânzii, a penalităţii sau a oricărei alte clauze din cuprinsul contractului ori a celorlalte izvoare ale obligaţiilor sale;", a apreciat ca au fost respectate întocmai si la timp atat obligaţiile de plata cat si obligaţiile legale asumate de Redac;

A susţinut că plăţile făcute de ...................... către ANAF - bugetul consolidat al statului - numai in perioada de insolventa, in afara de plăţile efectuate prin plan, respectiv creanţele anterioare deschiderii insolvenţei se ridica la suma de 14,683,142.74 lei - aşadar aproape dublu fata de ce s-a achitat la masa credala;

Plăţile efectuate de .................. in perioada de reorganizare au fost de 7.371.669,43 lei;

 În ceea ce priveşte creanţa curenta a contestatoarei Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Dolj , in cuantum real de 785.185 lei, reitereaza faptul ca a fost recunoscuta de către Redac SRL, ca respectate dispoziţiile Ordonanţei Nr. 6/2019 din 31 iulie 2019 respectiv au fost demarate procedurile  de eşalonare prin depunerea Notificării intenţiei de restructurare a obligaţiilor bugetare  înregistrate la 31.12.2018 de către .................. SRL insa, in măsură in care nu se va putea merge aceasta procedura, ................. va achita aceste obligaţii in conformitate cu dispoziţiile Codului I si Codului de Procedura Fiscala.

Debitoarea a arătat faptul ca dispoziţiile art. 95 alin. 3 Teza a II- Legea nr. 85/2006 coroborat cu art. 95 alin 5 lit. H din aceiaşi lege sunt aplicabile si creanţei contestatoarei Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Craiova, respectiv poate fi achitata si in afara planului de reorganizare.

Debitoarea  SC .................... SRL  prin administrator special a formulat precizări cu privire la creanţa ANAF - DGFP Dolj în sensul că suma de 1.072.560 lei este o creanţa curenta, asa cum a arătat in toate documentele depuse pana acum la dosarul cauzei, născută după data deschiderii procedurii insolventei, ca a fost recunoscuta de debitoare si ca urmeaza a fi achitata in conformitate cu dispoziţiile legii insolventei, după ieşirea din reorganizare.

Insa, in fapt, creanţa pe care o datoreaza ANAF - DGFP Dolj este de 785.185 Iei (saptesute optzecisicinci mii unasutaoptzecisicinci lei), motivat de faptul ca suma de 287.375 lei nu este datorata de .................., fiind respinsa de Tribunalul Dolj, Secţia a Il-a Civila, prin Sentinţa civila nr. .................../23.01.2014, pronunţata in Dosarul nr. ................/63/2013/al, ramasa definitiva prin respingerea apelului declarat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova si ................ împotriva Hotărârii pronunţate in Dosarul nr. ................./63/2013/al de Tribunalul Dolj, avand ca obiect contestaţie la tabelul creanţelor prin Decizia civila nr. ............../04.11.2014.

Aşadar, astfel cum reiese din hotărârile judecătoreşti anterior menţionate, creanţa in cuantum de 287.375 lei nu exista, ea nefiind datorata de ...............

Potrivit ultimelor discuţii purtate intre parti, respectiv intre Redac si ANAF - DGFP Dolj, s-a ajuns un acord comun si anume la interpretarea data prin Adresa emisa de ANAF - DGFP Dolj nr. .............../13.03.2019, respectiv la faptul ca, indiferent ca exista sume ce nu sunt datorate de Redac, In ceea ce priveşte creanţa curenta a contestatoarei Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Craiova, in cuantum real de 785.185 Iei, reitereaza faptul ca a fost recunoscuta de către Redac SRL, ca au fost respectate dispoziţiile Ordonanţei Nr. 6/2019 din 31 iulie 2019 respectiv au fost demarate procedurile de eşalonare prin depunerea Notificării intenţiei de restructurare a obligaţiilor bugetare restante înregistrate la 31.12.2018 de către ................ SRL insa, in măsură in care nu se va putea merge pe aceasta procedura, ...................... va achita aceste obligaţii in conformitate cu dispoziţiile Codului Fiscal si Codului de Procedura Fiscala.

Analizând cererea de închidere a procedurii de reorganizare formulate de către administratorul judiciar desemnat să administreze procedura, raportat la motivele invocate de acesta şi la concluziile depuse de către debitoare prin administratorul special, a actelor şi lucrărilor dosarului, Judecătorul sindic reţine şi constată următoarele:

Prin încheierea de şedinţă din data de 25 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Dolj  în dosarul nr. ................../63/2013 s-a deschis procedura generală de insolvenţă a debitoarei SC REDAC SRL şi s-a luat act de intenţia acesteia de  reorganizare a activităţii.

Astfel, prin Sentinţa nr. ................../13.11.2014 a fost confirmat Planul de reorganizare al SC ................... SRL, planul propus de  către debitoare şi s-a dispus reorganizarea activităţii pentru o perioadă de  3 ani, plan care ulterior a fost prelungit, respectiv, Încheierea din data de  23.01.2017.

Planul de reorganizare, confirmat, modificat şi prelungit a prevăzut, conform votului dat de creditori, ca o parte din creanţe să fie plătite prin reeşalonare, termenele de plată putând să depăşească perioada de 3 ani.

În acest sens, contractele de credit încheiate cu ING Bank N.V. şi cu Raiffeisen Bank au fost renegociate şi s-a prelungit termenul de plată prin încheierea unor acorduri de reeşalonare depuse la dosar.

În urma încheierii acestor acorduri, cei doi creditori importanţi au revenit asupra cererii de trecere la faliment, acceptând astfel ca societatea debitoare să-şi continue activitatea şi ei să-şi recupereze creanţele mai târziu decât termenele iniţial stabilite.

Aceste reeşalonări s-au făcut în conformitate cu dispoziţiile art.93 al.3 teza a II-a  din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei care prevăd expres ” Termenele de plată stabilite prin contracte inclusiv de credit sau de leasing pot fi menţinute prin plan , chiar dacă depăşesc perioada de 3 ani. Aceste termene pot fi şi prelungite, cu acordul expres al creditorilor, dacă initial erau mai scurte de 3 ani. După realizarea tuturor obligaţiilor din plan şi închiderea procedurii de reorganizare, aceste plăţi vor continua conform contractelor din care rezultă”(filele 56-59 şi 78-85 vol.IX).

Rezultă, din cele expuse că Băncile, principalii creditori ai societăţii debitoare, au înţeles să acorde un sprijin prin prelungirea duratei stabilite iniţial pentru recuperarea creditului acordat, contribuind în acest mod la evitarea falimentului-etapă finală care presupune lichidarea averii debitorului pentru acoperirea pasivului înregistrat, urmată de radierea societăţii.

Este adevărat că la data solicitării de închidere a procedurii de reorganizare, societatea debitoare SC ................. SRL înregistrează şi către Statul Român prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova o creanţă în cuantum de 1072560 lei, sumă ce se compune din obligaţiile societăţii debitoare la bugetul consolidat al statului (CAS; CASS; contribuţia la fondul de şomaj; contribuţie la fondul de accidente şi boli profesionale; impozit pe profit; TVA; impozit pe salarii etc) creanţă născută după deschiderea procedurii.

Mai înainte de a hotărî cu privire la această creanţă care există, este recunoscută de către debitoare şi care trebuie plătită, trebuie amintit faptul că prin O.G. nr. 6/31 iulie 2019 privind instituirea unor facilitate fiscale, s-a stabilit că pentru debitorii care au datorii mai mari  sau egal cu suma de un million lei să se permită o procedură de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018.

Potrivit dispoziţiilor art.1 din OUG nr.6/2019 ” În scopul revitalizării şi evitării deschiderii procedurii insolvenţei, debitorii, persoane juridice de drept public sau privat, cu excepţia instituţiilor publice definite potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a unităţilor administrativ-teritoriale, aflaţi în dificultate financiară şi pentru care există riscul intrării în insolvenţă, îşi pot restructura obligaţiile bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018 în cuantum mai mare sau egal cu un milion lei şi neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum şi obligaţiile bugetare accesorii”.

Fără a adăuga la lege,  ci doar interpretând  dispoziţiile OG 6/2019 se trage concluzia că acest act normativ a fost adoptat pentru a veni în sprijinul societăţilor comerciale care, din cauza unor dificultăţi  financiare pot ajunge în insolvenţă şi apoi în faliment.

Prin acest act normativ, statul a dorit să evite ca societăţile comerciale  să ajungă, în situaţia în care înregistrează creanţe bugetare, la intrarea în insolvenţă, asigurând în felul acesta continuarea activităţii chiar şi într-o situaţie financiară mai dificilă.

Dacă această posibilitate a fost acordată societăţilor comerciale care nu au reuşit să plătească la timp impozitele şi taxele datorate bugetului de stat, această posibilitate trebuie acordată şi societăţilor comerciale care deja se află în procedura insolvenţei şi, între creanţele înscrise în tabelul definitiv, doar creanţele bugetare nu pot fi plătite conform  planului de reorganizare propus, celelalte putând fi achitate eşalonat conform înţelegerii acordate de către creditori.

În cauza de faţă, Judecătorul sindic reţine  că în tot timpul derulării procedurii de insolvenţă, chiar de  la data depunerii cererii de deschidere a procedurii, societatea debitoare şi-a manifestat dorinţa de a se redresa şi de a continua activitatea.

Acest fapt a fost demonstrat prin continuarea activităţii în ritm normal, cu acelaşi număr de salariaţi ( respectiv 50), prin achitarea sumelor prevăzute în programul de plată al creanţelor, cu excepţia celor pentru care s-au obţinut reeşalonări, conform legii.

Pornind de la principiul fundamental care stă la baza procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi anume cel înscris în art.4 pct.2 din Legea nr. 85/2006 şi care prevede următoarele ” acordarea unei şanse debitorilor de redresare eficientă şi efectivă a afacerii fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolvenţei, fie prin procedura de reorganizare judiciară” Judecătorul sindic apreciază că în cauza de faţă se poate acorda posibilitatea redresării activităţii societăţii debitoare în condiţile în care băncile care o finanţează au fost de acord să permită reeşalonări ale creditelor contractate.

Prin continuarea activităţii, şi creanţa bugetară va putea fi satisfăcută de către creditoare, conform dispoziţiilor legale arătate mai sus (O.G. nr. 6/2019).

Este adevărat că procedura instituită de O.G. nr. 6/2019 nu reglementează o procedură de ieşire din insolvenţă dar, dacă permite societăţilor comerciale care sunt în dificultate să evite intrarea în insolvenţă, poate, în cazul închiderii procedurii în urma reorganizării, să ajute şi societăţile comerciale aflate în această situaţie.

În Raportul final de activitate privind închiderea procedurii insolvenţei, administratorul judiciar a prezentat în detaliu întreaga procedură, pe etape, desfăşurată de la data deschiderii procedurii şi până la data când a fost depus raportul, şi se prezintă situaţia  creanţelor certe, lichide şi exigibile care au fost achitate de către  SC .................... SRL, precum şi prelungirea datei scadente, modificarea ratei dobânzii, a penalităţilor şi a altor clauze din contractele aflate în derulare, raportul fiind supus aprobării Adunării creditorilor.

În concluzie, având  în vedere considerentele de fapt şi de drept arătate, judecătorul sindic va respinge cererea de trecere la faliment formulate de creditoarea DGRFP Dolj pentru creanţa născută în timpul procedurii şi va admite cererea de închidere a procedurii formulată de către administratorul judiciar şi administratorul special  al debitoarei SC ......................... SRL.

Domenii speta

Spete similare