Litigiu privind funcţionarii publici statutari

Titlu: litigiu privind funcţionarii publici statutari

Domeniu asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa nr. 703/2020

Şedinţa publică de la 27 noiembrie 2020

Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul T.F.D., în contradictoriu cu pârâţii X, Y, Z şi I, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici statutari.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că s-a depus răspunsul la adresa emisă la termenul anterior, după care,

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată încheiată cercetarea judecătorească şi reţine cauza în pronunţare pe excepţia lipsei de obiect a capătului de cerere vizând perioada ulterioară datei de ..., invocată în cauză, şi pe fondul cauzei.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, reține și constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia contencios administrativ şi fiscal la data de ..., sub nr. ..., reclamantul T.F.D . a chemat în judecată pârâţii X, Y, Z şi I, solicitând instanţei să dispună obligarea pârâţilor la plata sumei cuvenite şi neachitate ce reprezintă valoarea financiară neimpozabilă a Normei de Hrană ..., pentru ultimii ... ani, începând cu luna ... şi pentru viitor.

La motivarea în fapt, reclamantul a arătat că are calitatea de poliţist şi ca urmare este funcţionar public civil, cu statut special, aşa cum rezultă din art. 1 al Legii nr. 360/2002 privind statutul poliţistului.

Aşa cum rezultă din Dispoziţia Şefului I nr. ... din ..., respectiv Dispoziţia X nr. ...din .. din data de ..., este angajat în cadrul Z, Y, din subordinea X, parte integrantă a .....

În speţa dedusă judecăţii, reclamantul a considerat că îi sunt aplicabile prevederile Statutului Poliţistului, respectiv art. 28 alin. 1 lit. c din Legea nr. 360/2002, prevederi prin care s-a instituit dreptul poliţistului la uniformă, echipament specific, alocaţie pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze şi medicamente gratuit.

În temeiul art. 28 alin. 1 lit. c din Legea nr. 360/2002, privind statutul poliţistului, s-a adoptat de către Guvernul României Hotărârea nr. 65/23.01.2003 care constituie cadrul legal în baza căruia se acordă alocaţii pentru hrană poliţiştilor.

Art. 1 al hotărârii susmenţionate precizează că personalul aparţinând Ministerului de Interne, căruia i se aplică statutul poliţistului, beneficiază pentru perioada în care se află în activitate, de o alocaţie de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, diferenţiate pe categorii, care reprezintă norme de hrană.

În anexa la HG nr. 65/2003 se regăseşte Norma ... care se acordă mai multor categorii de poliţişti sau personal din cadrul Poliţiei Române, între aceştia fiind şi personalul căruia i se aplică statutul poliţistului, care încadrează unităţile şi subunităţile de poliţie din structura X.

La poziţia Normei ... din anexa 1 HG nr. 65/2003 se specifică că aceasta reprezintă supliment pentru eforturi deosebite sau situaţii speciale.

Ordinul nr. 440/2003, adoptat de către ..., în baza dispoziţiilor art. 4 din H.G. nr. 65/2003, prevede în art. 1, alin. 1, că efectivele ... au dreptul la hrană gratuită, care în timp de pace se acordă potrivit regulilor şi normelor cuprinse în acest ordin.

Anexa nr. 1 din ordin prevede normele de hrană şi categoriile cărora se acordă.

Observând anexa ordinului se constată că Norma ... reprezintă „suplimente de hrană”.

Conform punctului 1 din Nota la Norma nr. ..., suplimentul .. de hrană, se acordă poliţiştilor şi salariaţilor civili care depun eforturi deosebite sau care se află în situaţii speciale.

Situaţiile când se acordă norma şi efectivele care beneficiază de acestea sunt prevăzute în tabelul 1 al notei de sub Norma ...

În situaţia reglementată de pct. 7 din tabelul 1 anexa 1 din Ordinul ... nr. .., norma de hrană se acordă pe tot parcursul anului „personalului care încadrează unităţile şi subunităţile de poliţie din structura X.”.

La punctul 3 din notă se stipulează că poliţiştii care îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de suplimentul ... ... se alocă la drepturi nominal, prin ordin de zi pe unitate/dispoziţie zilnică a şefului unităţii.

Conform prevederilor art. 5, art. 7, art. 11, art. 12 din Legea nr. 218/2002 se constată că în cadrul X, funcţionează Y, fără personalitate juridică, iar Z sunt unităţi subordonate nemijlocit Y prin Z, în cadrul acestor brigăzi funcţionând şi servicii de combatere a criminalităţii organizate.

Brigăzile şi serviciile de combatere a criminalităţii organizate susmenţionate nu sunt ordonatori de credit şi nu au personalitate juridică, fiind asigurate financiar şi logistic de inspectoratele judeţene de poliţie, fără a face parte din structura acestora şi fără a fi subordonate acestora.

Astfel, brigăzile de combatere a criminalităţii organizate nu pot funcţiona în mod independent de X şi nu pot fi considerate ca fiind doar subordonate X., fiind în fapt unităţi şi subunităţi teritoriale din cadrul unei structuri X.

Dispoziţiile pct. 7 din tabelul 1 anexa 1 din Ordinul ... nr. ... se aplică tuturor poliţiştilor din cadrul unităţilor şi subunităţilor de poliţie din structura X, nu numai celor ce fac parte din direcţiile generale, direcţiile, serviciile şi birourile din cadrul X.

Având în vedere cele expuse anterior se poate concluziona că, în condiţiile în care are calitatea de poliţist în cadrul unei unităţi din structura X i se cuvine acordarea dreptului la norma ... în condiţiile pct. 7 din tabelul 1 anexa 1 din Ordinul ... nr. ..., respectiv în tot timpul anului.

Astfel, calitatea procesuală pasivă a X rezultă nu numai din calitatea de ordonator secundar de credite ci şi din natura raporturilor de serviciu ale sale cu acesta, inclusiv din subordonarea faţă de acesta.

Reclamantul a mai precizat că prin hotărârea civilă nr. ... pronunţată la data de ... de către Curtea de Apel ... -Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. ... s-a decis ca un număr de zece lucrători din cadrul Z să beneficieze de calcularea şi plata valorii financiare a suplimentului ... pe ultimii ... ani şi în viitor.

Totodată, a menţionat că prin raportul înregistrat la Z sub nr. ..., înaintat către I prin adresa nr. ... a solicitat calcularea şi plata valorii financiare a suplimentului ... pe ultimii ... ani şi în viitor.

Prin adresa nr. ... din ..., I i-a comunicat că începând cu data de ... a fost alocat prin dispoziţia de zi a Şefului I la suplimentul ......

În ceea ce priveşte acordarea drepturilor financiare respective pentru ultimii ... ani i s-a comunicat că acest lucru nu este posibil, deoarece nu a avut calitate de reclamant în dosarul nr. ....

S-a constatat astfel că, deşi I i-a recunoscut dreptul de a beneficia de valoarea financiară a suplimentului, aşa cum a rezultat din adresa susmenţionată, emisă chiar de instituţia în cauză, a refuzat acordarea acestor drepturi băneşti aferente ultimilor trei ani, aşa cum a fost cazul a zece lucrători din cadrul Z, doar pe motivul neîndeplinirii calităţii de reclamant în cauza civilă amintită anterior, încurajând astfel încărcarea instanţelor de judecată cu cauze ce ar putea fi „soluţionate” prin acte/decizii interne.

În drept, prezenta cerere de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004, Legea nr. 360/2002, Legea nr. 218/2002, OMAI ..., OMAI ..., H.G. nr. 65/23.01.2003 şi în conformitate cu prevederile art. 223 Cod de procedură civilă, s-a solicitat judecarea şi în lipsă.

În dovedire, s-au anexat: Hotărârea civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul ....-Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. ...; Hotărârea civilă nr. ... pronunţată de Curtea de Apel ...-Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. ...., Raport său nr. ... şi adresa nr. ... prin care a fost înaintat către I; Adresa I nr. .... din data de ...; Raport său nr. .... şi adresa nr. ... prin care a fost înaintat către X- Direcţia Management Resurse Umane; Dispoziţia Şefului I nr. .... din ... şi Dispoziţia X nr. ... din ... din data de ....

La data de ..., prin serviciul registratură, pârâtul I a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, considerând-o ca fiind neîntemeiată.

În motivare, pârâtul a precizat că reclamantul este încadrat, începând cu data de ... la Y - Z, structură aflată în subordinea nemijlocită a X. Aşadar, Z nu este o structură a I, fiind, însă, asigurat din punct de vedere logistic, potrivit O.M.A.I. nr. ..., de către I.

Hrănirea efectivelor ... pe timp de pace s-a realizat potrivit prevederilor .... nr. ...., care stabilea normele de hrană, precum şi regulile de aplicare a acestora, respectiv de scoatere şi alocare la drepturi a personalului.

Potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din actul normativ sus-menţionat, „Normele de hrană sunt stabilite pe categorii de personal şi se aplică pe tot parcursul anului.” Norma nr. ... ce constituie obiectul prezentei cauze era prevăzută în anexa nr. 1 la .... nr. ....

În conformitate cu punctul 7 din Tabelul nr. 1 cuprinzând categoriile de efective care beneficiază gratuit de suplimentul de hrană prevăzut de norma nr. ..., de această normă beneficiază în tot cursul anului „poliţiştii care încadrează unităţile şi subunităţile de poliţie din structura X.”

La data de ... a intrat în vigoare ... nr. ... pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea şi funcţionarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum şi a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării şi păstrării produselor alimentare, preparării, transportului şi servirii hranei în unităţile ..., pe timp de pace, care în Anexa nr. ....la Regulile de aplicare a normelor de hrană la care are dreptul personalul ..., punctul 6 din Tabelul nr. ... cuprinzând categoriile de efective care beneficiază gratuit de suplimentul de hrană prevăzut de norma nr... conţine aceeaşi reglementare.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 218/2002, „Poliţia Română are următoarea structură organizatorică:

a) Inspectoratul General al Poliţiei Române;

b) unităţi teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratele judeţene de poliţie;

c) instituţii de învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuă a personalului;

d) alte unităţi necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice poliţiei, înfiinţate potrivit legii.”

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 11 din acelaşi act normativ, „Inspectoratul General al Poliţiei Române are în structura sa organizatorică direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri, înfiinţate prin ordin al ministrului afacerilor interne, în limita fondurilor la dispoziţie.”

Din economia acestor prevederi legale, a rezultat că trebuie făcută deosebirea între structura organizatorică a Poliţiei Române aşa cum este reglementată de art. 5 din Legea nr. 218/2002, şi structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliţiei Române aşa cum reiese din art. 11 din aceeaşi lege, întrucât „Poliţia Română” include, dar nu se identifică cu „Inspectoratul General al Poliţiei Române”, acesta din urmă fiind potrivit art. 7 din aceeaşi lege „unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală”.

Pe de altă parte, pârâtul a considerat că trebuie făcută deosebirea între sintagma „unităţi teritoriale aflate în subordinea nemijlocită a X”, care se referă la unităţile care îşi desfăşoară activitatea în teritoriu, şi sintagma „unităţi şi subunităţi din structura X.”, care face referire la structurile aflate în componenţa aparatului central al X şi care îşi desfăşoară activitatea la nivel central.

În acest sens, Dispoziţia X nr. ... privind Statul de Organizare al Y prevede în mod expres faptul că acestea sunt subordonate nemijlocit X prin Y.

Astfel, din Anexa nr. 40 - „Organigrama unităţilor subordonate nemijlocit X.”, la ... nr. ... din ..., în vigoare începând cu ..., a reieşit faptul că cele 15 Y sunt unităţi subordonate nemijlocit X., nefăcând parte din structura aparatului central.

Din pct. 7 al tabelului nr. 1, menţionat anterior, în care sunt prevăzute categoriile de efective care beneficiază de norma ... şi modul în care aceasta se acordă, a rezultat că „poliţiştii care încadrează unităţile şi subunităţile de poliţie din structura X” beneficiază de norma „...” în tot cursul anului.

Prin urmare, având în vedere cele expuse, pârâtul a conchis că, potrivit pct. 7 din Tabel, numai poliţiştii care sunt încadraţi în structurile aparatului central al X beneficiază de norma ...în tot cursul anului, nu şi poliţiştii care sunt încadraţi în unităţile teritoriale subordonate nemijlocit X.

În consecinţă, în privinţa drepturilor solicitate aferente perioadei ... -..., pârâtul a apreciat că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată.

Pe de altă parte, chiar dacă reclamantul nu a avut calitatea de reclamant în dosarul nr. ...., faţă de decizia civilă nr. ... a Curţii de Apel ..., începând cu data de ... acesta a fost alocat, alături de ceilalţi poliţişti din cadrul Z, la norma ....

Aşadar, începând cu data de ... şi în prezent, reclamantul a beneficiat de valoarea financiară a normei de ....

În consecinţă, cererea referitoare la perioada ulterioară datei de ... a considerat că este lipsită de obiect.

Faţa de motivele invocate, s-a solicitat respingerea acţiunii.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 din Codul de procedură civilă.

În baza art. 411, alin. 1, pct. 2, teza a doua din Codul de procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei şi în eventuala sa lipsă la dezbateri.

La data de ..., pârâtul X, în temeiul dispoziţiilor art. 205 din Codul de procedură civilă, a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând pe fondul cauzei respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Astfel, potrivit art. 19 alin. (1) din ... nr. .. „Alocarea scoaterea la/de la drepturi de hrană a personalului ...., care beneficiază de norme de hrană, se face la începutul fiecărui an calendaristic/şcolar şi în cazul mişcărilor de efective, nominal, prin ordin de zi pe unitate/ dispoziţia zilnică a şefului unităţii, de către structura responsabilă cu evidenţa efectivelor.”

De asemenea, conform prevederilor art. 5 alin. (2) din acelaşi act normativ „Actualizarea valorii financiare a normelor de hrană se face periodic (...) şi se comunică structurilor ministerului cu responsabilităţi în domeniul hrănirii, de către Direcţia Logistică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumită în continuare DL.”.

S-a mai precizat că dispoziţii similare referitoare la procedura de alocare la plata suplimentului de hrană prevăzut de norma ... sunt prevăzute de art. 7 şi 18 din Ordinul ...,  respectiv pct. 1 la nota I. Suplimentul „...” pentru norma ... din ordin, act normativ ce a înlocuit dispoziţiile ....

Pârâtul a mai precizat că Y în care este încadrat reclamantul nu face parte din structura organizatorică a X, aceasta fiind o unitate subordonată nemijlocit X., aşa cum rezultă din prevederile art. 5. alin. 2 din O.M.A.I. nr. ... pentru aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a X (clasificat la nivel „secret de serviciu”).

În acest sens, s-a arătat că potrivit art. 5 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare, „Poliţia Română are următoarea structură organizatorică:

a) Inspectoratul General al Poliţiei Române;

b) unităţi teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratele judeţene de poliţie:

c) instituţii de învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuă a personalului;

d) alte unităţi necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice poliţiei, înfiinţate potrivit legii.”

Totodată, conform art. 11 din acelaşi act normativ, „Inspectoratul General al Poliţiei Române are în structura sa organizatorică direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri, înfiinţate prin ordin al ministrului afacerilor interne, în limita fondurilor la dispoziţie”.

Din economia acestor prevederi legale, rezultă că trebuie făcută deosebirea între structura organizatorică a Poliţiei Române aşa cum este reglementată de art. 5 din Legea nr. 218/2002, şi structura organizatorică a X aşa cum reiese din art. 11 din aceeaşi lege, întrucât „Poliţia Română” include, dar nu se identifică cu „X”, acesta din urmă fiind potrivit art. 7 din aceeaşi lege „unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală”.

Pe de altă parte, trebuie făcută deosebirea între sintagma „unităţi teritoriale aflate în subordinea nemijlocită a X”, care se referă la unităţile care îşi desfăşoară activitatea în teritoriu, şi sintagma „unităţi şi subunităţi din structura X”, care face referire la structurile aflate în componenţa aparatului central al X şi care îşi desfăşoară activitatea la nivel central.

Reclamantul, poliţist în cadrul Y, a solicitat acordarea suplimentului de hrană prevăzut de norma ... în baza dispoziţiilor pct. 7- Tabelul nr. 1 din Anexa nr. 1 la Ordinul M.A.I. nr. ... privind hrănirea efectivelor .. în timp de pace, şi respectiv pct. 6 din Tabelul nr. 1 al Anexei nr. 1 la Ordinul ...pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea şi funcţionarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum şi a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării şi păstrării produselor alimentare, preparării, transportului şi servirii hranei în unităţile ..., pe timp de pace.

În conformitate cu pct. 1 la nota de la Anexa nr. 1 pentru norma ... din Ordinul M.A.I. nr. ...., suplimentul de hrană ... se acordă sub formă de hrană rece sau valoarea financiară a acestuia, poliţiştilor şi personalului contractual care depun eforturi deosebite sau se află în situaţiile speciale enumerate în Tabelul nr. 1 cuprinzând categoriile de efective care beneficiază gratuit de suplimentul de hrană prevăzut de norma .... din această anexă.

Reclamantul nu poate beneficia de stimulentul de hrană ... în baza pct. 7 al Tabelului nr. 1 din Anexa nr. 1 la Ordinul M.A.I. nr. ..., deoarece aceste prevederi stabilesc faptul că de acest stimulent beneficiază, în tot cursul anului, poliţiştii care încadrează unităţile şi subunităţile de poliţie din structura X.

Prin urmare, având în vedere cele expuse mai sus, i s-a solicitat instanţei de judecată să constate că, potrivit pct. 7 din Tabel, numai poliţiştii care sunt încadraţi în structurile aparatului central al X beneficiază de norma ... în tot cursul anului, nu şi poliţiştii care sunt încadraţi în unităţile teritoriale subordonate nemijlocit X.

Cu privire la incidenţa dispoziţiilor O.M.A.I. nr. ..., s-au învederat următoarele:

În anexa nr. 1 la ordin este reglementată norma ...., suplimentul „...”, iar categoriile de efective care beneficiază gratuit de aceasta sunt enumerate în Tabelul nr. 1.

Din analiza comparativă a prevederilor O.M.A.I. nr. ... şi O.M.A.I., nr. ... referitor la norma ..., suplimentul „....”, se constată faptul că dispoziţiile pct. 7 al Tabelului nr. 1 din O.M.A.I. nr. ... are corespondent în noua reglementare, intrată în vigoare la ...., la pct. 6 din Tabelul nr. 1 al anexei nr. 1.

Întrucât cele două texte sunt identice din punct de vedere al conţinutului, rezultă faptul că emitentul actului normativ a intenţionat să menţină aceleaşi categorii de poliţişti ca beneficiari ai dreptului care face obiectul cererii de chemare în judecată.

În consecinţă, s-a apreciat că după intrarea în vigoare a O.M.A.I. nr. ...., numai poliţiştii care sunt încadraţi în structurile aparatului central al X beneficiază de norma .... în tot cursul anului, nu şi poliţiştii care sunt încadraţi în unităţile teritoriale subordonate nemijlocit X.

Având în vedere argumentele expuse mai sus, s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În dovedirea celor susţinute, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

S-a invocat practică judiciară: Sentinţa civilă nr. .... pronunţată de Tribunalul .... în dosarul nr. ...., definitivă prin respingerea recursului şi Sentinţa civilă nr. ... din ...., pronunţată de Tribunalul ..., nedefinitivă.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti s-a administrat proba cu înscrisuri şi s-au solicitat înscrisuri de la pârâtul I, sens în care a fost emisă adresă, fiind comunicat răspunsul la dosar.

Examinând acţiunea dedusă judecăţii, în raport de excepția invocată de către I, motivele de fapt şi de drept invocate de părţi şi prin prisma materialului probator administrat în cauză, tribunalul reţine următoarele considerente:

În cauză, reclamantul a sesizat instanța de judecată cu acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții X, Y, Z şi I, solicitând instanţei să dispună obligarea pârâţilor la plata sumei cuvenite şi neachitate ce reprezintă valoarea financiară neimpozabilă a Normei de Hrană (supliment) ..., pentru ultimii ... ani, începând cu luna ... şi pentru viitor.

Reclamantul are calitatea de polițist, fiind funcționar public civil, cu statut special, aşa cum rezultă din art.1 al legii 360/2002 privind statutul polițistului, text care prevede: ” Art. 1 - (1) Poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului.”, fiind încadrat în cadrul Z, Y.

Tribunalul reține că drepturile polițistului sunt reglementate în art.28 şi următoarele din Legea 360/2002.  Astfel, potrivit art. 28 din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare, ”(1) Poliţistul are dreptul la:

a) salariu lunar, potrivit legii;

b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;

c) uniformă, echipament specific, alocaţii pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

d) locuinţă de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;

e) concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

f) concedii medicale pentru: caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin lege;

g) bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

h) pensii, în condiţiile stabilite prin lege;

i) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;

j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

k) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;

l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziţionat personal, în condiţiile legii;

m) asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

n) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

o) decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale şi/sau civile, iniţiate împotriva sa, pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi în situaţia în care este victimă a unor fapte de ultraj, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.”

Observând art. 28 alin.1 lit. c din Lege, se reține că polițistul are dreptul la alocații pentru hrană, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

În temeiul prevederilor art.28 alin.1 lit. c din Legea 360/2002, privind statutul polițistului, a fost adoptată  Hotărârea Guvernului  nr.65/23.01.2003. Prin art. 1 din această hotărâre de guvern se prevede că : ”Personalul aparținând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului, beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocație de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, diferenţiate pe categorii, care constituie norme de hrană.” De asemenea, prin art. 2 se prevede că: ” Normele de hrană zilnice, plafoanele calorice şi categoriile de personal pentru care se acordă sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.”

Prin art. 3 se prevede ”Hrana se asigură  în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează acordarea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică şi siguranță națională.”

Astfel, se observă că prin această Hotărâre de Guvern adoptată în temeiul art. 28 alin.1 lit. c din Legea 360/2002 se instituie cadrul legal în limitele căruia se  acordă alocații pentru hrană polițiștilor.

Pârâții susțin că din interpretarea dispozițiilor invocate rezultă că trebuie făcută deosebirea între structura organizatorică a Poliţiei Române aşa cum este reglementată de art. 5 din Legea nr. 218/2002, şi structura organizatorică a X aşa cum reiese din art. 11 din aceeaşi lege, susținând că „Poliţia Română” include, dar nu se identifică cu „X”, acesta din urmă fiind potrivit art. 7 din aceeaşi lege „unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală”.

De asemenea, au susținut pârâții că trebuie făcută deosebirea între sintagma „unităţi teritoriale aflate în subordinea nemijlocită a X”, care se referă la unităţile care îşi desfăşoară activitatea în teritoriu, şi sintagma „unităţi şi subunităţi din structura X”, care face referire la structurile aflate în componenţa aparatului central al X şi care îşi desfășoară activitatea la nivel central.

În plus, pârâtul I a arătat că, deși reclamantul nu a fost parte în dosarul nr. ..., acesta a fost alocat, alături de ceilalți polițiști din cadrul Z la norma ..., astfel că începând cu data de ... și până în prezent, reclamantul beneficiază de valoarea financiară a normei ... fiind depuse înscrisuri în acest sens, filele ..., pârâtul susținând că cererea referitoare la perioada ulterioară datei de ... este lipsită de obiect.

 Tribunalul constată că, raportat la înscrisurile depuse la dosar la filele ...,  excepția lipsei de obiect a capătului de cerere vizând perioada ulterioară datei de ... este întemeiată, urmând a fi admisă, observând că reclamantul nu este lipsit în această perioadă de dreptul prevăzut de art. 28 lit. c din Legea nr. 36/2002, respectiv norma de hrană.

Cu privire la perioada anterioară date de ..., tribunalul constată că motivul pentru care a fost refuzată cererea reclamantului de acordare a suplimentului de hrană îl reprezintă faptul că brigăzile de combatere a criminalității organizate şi serviciile de combatere a criminalităţii organizate sunt unităţi subordonate nemijlocit X, astfel că personalul acestora nu face parte din categoria de unităţi sau subunităţi aflate în structura X pentru a putea fi încadrat în categoriile de efective care beneficiază în tot cursul anului de suplimentul de hrană prevăzut de norma ....

Tribunalul observă că reclamantului i se aplică dispozițiile art. 28 alin. 1 lit. c din Legea 360/2002, text care prevede dreptul polițistului de a primi alocație pentru hrană, dar în condiţiile ce se stabilesc prin hotărârea Guvernului, în considerarea calității de polițist. 

Revenind la actul normativ emis în temeiul art. 28 alin. 1 lit. c din legea nr. 360/2002, se observă că în anexa la HG nr. 65/2003 se regăsește Norma ... care se acordă mai multor categorii de polițiști sau personal din cadrul Poliției Române, între acestea fiind şi personalul căruia i se aplică statutul polițistului care încadrează unitățile şi subunitățile de poliție din structura X. astfel, la poziția Normei ... din  anexa 1 HG nr. 65/2003 se prevede că aceasta reprezintă supliment pentru eforturi deosebite sau situații speciale.

Analizând dispozițiile legale incidente în cauză, în raport şi de apărările părților, tribunalul constată nefondată apărarea pârâților privind faptul că birourile şi serviciile de combatere a criminalității organizate nu fac parte din structura X ci doar sunt în subordinea X, urmând a fi înlăturate ca atare. În acest sens, tribunalul reține că potrivit art. 7 din Legea nr 218/2002 „X este unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală, care conduce, îndrumă şi controlează activitatea unităţilor de poliţie subordonate, desfăşoară activităţi de investigare şi cercetare a infracţiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalităţii economico-financiare sau bancare, a altor infracţiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege.”

De asemenea,  potrivit art 11 din Legea nr 218/2002 „X are în structura sa organizatorică direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri, înfiinţate prin ordin al ministrului afacerilor interne, în limita fondurilor la dispoziţie.”

Potrivit art. 5 din acelaşi act normativ „Poliţia Română are următoarea structură organizatorică:  a) Inspectoratul General al Poliţiei Române;  b) unităţi teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratele judeţene de poliţie;  c) instituţii de învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuă a personalului;  d) alte unităţi necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice poliţiei, înfiinţate potrivit legii.”

Aşa cum rezultă din interpretarea acestor prevederile și ale art. 12 din Legea nr. 218/2002, Poliţia Română are ca structură organizatorică X şi unităţile teritoriale aflate în subordinea X, respectiv Y  şi I. Alte structuri decât X., aşa cum sunt indicate în dispoziţiile art 5 alin 1 din Legea nr 218/2002, respectiv Y şi I au personalitate juridică şi sunt în subordinea X, putând avea în structura lor unităţi teritoriale ce le sunt subordonate. În acelaşi timp X poate avea structuri subordonate ce nu fac parte din Ysau inspectorate judeţene.

În cadrul X funcţionează Y, aceasta fiind o structură specializată din cadrul X, fără personalitate juridică, cu competenţă teritorială generală în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată, iar Y sunt unităţi subordonate nemijlocit X prin Y, în cadrul acestor brigăzi funcţionând şi servicii de combatere a criminalităţii organizate. Aceste brigăzi şi servicii nu sunt ordonatori de credit,  fiind asigurate financiar şi logistic de inspectoratele judeţene de poliţie, fără a face parte din structura acestora şi fără a fi subordonate acestora, după cum rezultă chiar din apărările formulate de pârâte.

Așadar, tribunalul reține că aceste brigăzi de combatere a criminalității organizate nu pot funcționa în mod independent de X şi nu pot fi considerate ca fiind doar subordonate X, fiind, în fapt, unități şi subunități teritoriale din cadrul unei structuri a X  Subordonarea nemijlocită a acestora faţă de X, în lipsa apartenenţei la o altă structură cu personalitate juridică a poliţiei conduce la concluzia că aceste unităţi fac parte dintre unităţile şi subunităţile de poliţie din structura X, iar această  subordonare faţă de X nu poate constitui un argument în sensul excluderii  Z din categoria unităţilor şi subunităţilor de poliţie din structura X, întrucât raporturile de subordonare faţă de X există şi în cazul direcţiilor generale, direcţiilor, serviciilor şi birourilor prevăzute la art 11 din Legea nr 218/2002 ca fiind parte din structura organizatorică a X, subordonarea fiind specifică activităţii de poliţie, motive pentru care se apreciază că  raționamentul expus de către pârâți este eronat.

Așadar, se  constată că, în condiţiile în care reclamantul este polițist într-o unitate din structura X, acestuia i se cuvine acordarea dreptului la norma ... și pentru perioada ...-..., reținându-se că pentru perioada ulterioară acesta beneficiază de această normă de hrană.

Față de aceste considerente, tribunalul va admite excepţia lipsei de obiect a capătului de cerere vizând perioada ulterioară datei de ..., va admite acţiunea în parte promovată de reclamantul T.F.D., va obliga pârâţii la plata valorii financiare a suplimentului ... cuvenite şi neachitate reclamantului, pentru perioada ...- ..., inclusiv, va respinge în rest acţiunea pentru perioada ulterioară datei de ...., ca lipsită de obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei de obiect a capătului de cerere vizând perioada ulterioară datei de ....

Admite acţiunea în parte promovată de reclamantul T.F.D., CNP ..., cu domiciliul în mun. ..., str. ..., nr. ...., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., judeţul ...., în contradictoriu cu pârâţii X, cu sediul în Mun. ..., str. ..., nr. ..., Sector ..., Y, cu sediul în Mun. ..., str. ...., nr. ..., jud. ...., Z, cu sediul în Mun. ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., şi I, cu sediul în Mun. ..., str. ..., nr. ...., jud. ....

Obligă pârâţii la plata valorii financiare a suplimentului ... cuvenite şi neachitate reclamantului, pentru perioada ...- ...., inclusiv.

Respinge acţiunea pentru perioada ulterioară datei de ..., ca lipsită de obiect.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată, azi, 27.11.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Domenii speta

Spete similare