Civil - pretenţii

Cod ECLI ECLI:...

Cod operator ..../2443

Dosar nr. ..../318/2018

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia civilă nr. 1473

Şedinţa publică din 24 Noiembrie 2020

Completul compus din:

Preşedinte: ......

Judecător: .....

Grefier: .....

Pe rol fiind judecarea apelului principal declarat de apelanţii reclamanţi  M.I şi M.S., împotriva încheierii de şedinţă din 04 decembrie 2019 şi a sentinţei civile nr..../18.12.2019, pronunţate de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr..../318/2018 şi a apelului provocat declarat de apelanţii pârâţi C.P., C.C., C.G. şi C.M., împotriva sentinţei civile nr..../18.12.2019, pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr...../318/2018,  în contradictoriu intimatul intervenient M.I.L., având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părțile, apelanți pârâți C.P., C.C., C.G. şi C.M au fost reprezentați de avocat H.F.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, interpelat de instanță sub aspectul calificării juridice al apelului formulat de apelanții C.P., C.C., C.G. şi C.M, domnul avocat H.F. precizează că au înțeles să declare un apel provocat întemeiat pe dispozițiile art. 473 Cod procedură civilă, dată fiind calitatea  intimatului  M.I.L. de intervenient principal la instanța de fond și de  intimat în apelul de față.

Apreciază că apelul principal formulat de apelanții M.I. și M.S. ar fi de natură să înrăutățească situația pârâților C. în proces și de aceea au declarat apel provocat pentru că dacă s-ar ajunge la admiterea apelului principal nu s-ar mai putea realiza o compensare între creanța pe care  apelanții C. o au  față de intervenientul principal M.I.L. Creanță care rezultă din hotărârile judecătorești depuse la dosarul cauzei.

Tribunalul acordă cuvântul asupra apelurilor formulate în cauză, urmând să fie formulate concluzii și cu privire la excepția inadmisibilității, invocată la termenul trecut de apelanții M.I. și M.S. cu privire la apelul incident.

Având cuvântul asupra apelului principal, avocat H.F., solicită respingerea apelului pentru aceleași argumente ce au fost expuse și la termenul din 06.10.2020,  respectiv a arătat faptul că există înscrisuri la dosar din care rezultă calitatea de proprietar a lui M.I. asupra construcției existente pe teren.

În ceea ce privește apelul provocat, avocat H.F. solicită admiterea apelului, să se aibă în vedere expertiza efectuată  de către  doamna expert S. în cauza de față și în raport de care evaluarea acelui imobil este cu mult mai mică decât cea efectuată de  expertul desemnat în cauza de față, având în vedere și criteriile de evaluare, pentru că expertul desemnat de instanță are în vedere niște  normative din anul 1984 și procedează la actualizare, iar expertul parte are în vedere standarde din anul 2018 și chiar cu  standarde europene de evaluare a imobilului, apărând practic o  valoare cu mult mai mică decât cea stabilită  de către expertul desemnat de instanța de fond.

În ceea ce privește admisibilitatea sau inadmisibilitatea consideră admisibil apelul provocat pentru că  așa cum a arătat  și există la dosarul cauzei hotărârea judecătorească din care rezultă  că există o creanță pe care apelanții din apelul provocat o au față de M.L.I. Practic prin apelul formulat de apelanții M.I. și M.S. se urmărește schimbarea situației juridice, astfel că  din această perspectivă apelul  provocat apare ca fiind unul admisibil în cauza de față.

TRIBUNALUL

Asupra apelurilor de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. .../318/2018, la data de 10.05.2018, reclamanţii M.I. şi M.S. au chemat în judecată pârâții C.P., C.C., C.G. şi C.M, solicitând instanței ca, prin sentința ce va pronunța, să  dispună obligarea, în solidar, a pârâților la plata sumei estimative de 70.000 lei, reprezentând sporul de valoare adus prin efectuarea lucrărilor sau valoarea materialelor şi manopera, necesare reconstrucției, pe alt amplasament, a următoarelor lucrări, cu caracter durabil, efectuate cu bună-credință, pe terenul în suprafață de 306 m.p., situat în sat ...., comuna ...., judeţul Gorj, aparținând autoarei pârâților C.E., respectiv, suprafaţa de 44,85 m.p. (5,75 m din totalul de 13,92 m în lungime, respectiv 7,80 m lăţime) din imobilul cu destinaţia magazin mixt; platformă betonată în suprafață de 137,70 m.p. (11 m x 12,70 m); magazie cu structură metalică, împrejmuită cu plasă de sârmă şi acoperită cu plăci de azbociment în suprafață de 40,95 m.p. betonată (5,25 m x 7,80 m); suprafața de 5,41 m.p. (2,30 m x 2,35 m) din grupul sanitar, instalație gaze şi încălzire cu calorifere şi centrală pe gaze; instalație electrică şi aer condiționat; cu obligarea, în solidar, a pârâților la plata cheltuielilor de judecată pe care le vor face cu acest proces.

În motivarea acțiunii, au arătat reclamanții că, au dobândit, prin cumpărare de la .... în anul 2000, Magazinul ..... şi terenul aferent acestuia, în suprafaţă de 550 m.p., imobile situate în satul ...., comuna ...., judeţul Gorj. folosind imobilele cumpărate, în interesul lor până în anul 2003, după care, magazinul a fost preluat de M.I.L., fiul lor şi pentru că acesta a refuzat să-1 restituie, a revendicat imobilele în instanţă.

Reclamanții au menționat că, prin sentința civilă nr. /2017 din 28 iunie 2017, pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. .../318/2017, rămasă definitivă, s-a admis acţiunea în revendicare formulată în contradictoriu cu M.I.L., fiind obligat pârâtul să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie construcția Magazinului.... şi terenul aferent acestuia în suprafaţă de 550 m.p., cu următoarele vecinătăţi: N –C.I. şi C.E., E – V.I., V- S.G., S- Drumul satului ..., situate în comuna ..., sat ...., judeţul Gorj

Au învederat reclamanţii că, Magazinul ...., fusese construit în anul 1971, pe teren proprietatea C.A.P., teren care, anterior înscrierii în C.A.P., aparţinuse proprietarilor: C.I.şi C.E.. Reclamanţii au susţinut că, în anul 2004, C.E., în prezent decedată, autoarea pârâţilor ( C.P. - fiu, C.C. - nepot de fiu predecedat, C.G. - nepot de fiu predecedat şi C.M. -soţie supravieţuitoare a fiului predecedat - a obţinut titlul de proprietate nr. ..../29.10.2004, pentru teren din pct. Magazin ..., din care 306 m.p. era ocupat de magazin şi anexele magazinului. Prin acţiunea care a făcut obiectul dosarului nr. .../318/2015 al Judecătoriei Tg-Jiu, reclamanta C.E. a chemat în judecată pe fiul  lor, M.I.L., solicitând ca pârâtul, potrivit dreptului prin accesiune imobiliară, să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul şi construcţia aflată pe terenul proprietatea sa, precum şi obligarea acestuia la plata lipsei de folosinţă asupra terenului la preţul de 1040,40 lei lunar, de la data de...11.2012 până la predarea construcţiei.

Au precizat reclamanţii că, prin sentinţa civilă nr..../2016, pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr...../318/2015, s-a admis în parte acţiunea formulată de C.E., în contradictoriu cu M.I.L., cu intervenienta M.S. şi chemata în garanţie ....., fiind obligat pârâtul M.I.L. la plata către reclamantă, a sumei de 981/95 lei lunar, cu titlu de chirie aferentă suprafeţei de 306 m.p., pe care se află magazinul sătesc din comuna ...., sat ...., judeţul Gorj, începând cu data de 05.11.2012, până la data pronunţării sentinţei. Erau respinse toate celelalte cereri.

Împotriva sentinţei .../2016 a Judecătoriei Tg-Jiu au declarat apel C.E., M.I.L. şi intervenienta M.S., iar prin decizia civilă nr. .../05 Mai 2017, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secţia I Civilă, în dosarul nr..../318/2015, s-a respins ca nefondat apelul declarat de M.I.L. şi M.S., în contradictoriu cu intimata chemată în garanţie ....; s-a admis apelul declarat de apelanta reclamantă C.E. împotriva sentinţei civile nr..../2016 a Judecătoriei Tg-Jiu, anulându-se în parte sentinţa şi reţinându-se cauza spre rejudecare cu privire la primul capăt din acţiunea principală; au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.

Reclamanţii au mai arătat că, prin Decizia Civilă nr. .../07 Iulie 2017, pronunţată de Tribunalul Gorj, Secţia I Civilă, în dosarul nr..../318/2015 se admitea acţiunea formulată de C.E., în contradictoriu cu pârâtul M.I.L. şi se constata calitatea reclamantei de proprietar prin accesiune imobiliară asupra construcțiilor edificate pe terenul în suprafață de 306 m.p., situat în intravilanul satului ...., comuna ....., TI 4, P 551/1, astfel cum au fost identificate în raportul de expertiză întocmit de expert M.I., respectiv suprafaţa de 44,85 m.p. (5,75 m din totalul de 13,92 m în lungime, respectiv 7,80 m lăţime) din imobilul cu destinaţia magazin ..., platformă betonată în suprafaţă de 137,70 m.p. (11 m x 12,70 m), magazie cu structură metalică împrejmuită cu plasă de sârmă şi acoperită cu plăci de azbociment în suprafaţă de 40,95 m.p. betonată (5,25 m x 7,80 m) şi suprafaţa d4 5,41 m.p. (2,30 m x 2,35 m) din grupul sanitar. A fost obligat pârâtul M.I.L. să lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 306 m.p. şi construcţiile amplasate pe acesta, descrise anterior (vezi decizie civilă nr..../2017 a Tribunalului Gorj anexa 8 şi raportul de expertiză tehnică întocmit de expert M.I. în dosar nr. ..../318/2015 al Tribunalului Gorj - anexa 9).

Au opinat reclamanţii că, în temeiul deciziei civile nr..../2017 a Tribunalului Gorj, autoarea C.E. a devenit proprietara lucrărilor efectuate cu bună-credinţă, pe terenul proprietatea acesteia, însă nu a înţeles să le achite sporul de valoare adus terenului prin lucrările efectuate, ori valoarea materialelor şi a manoperei pentru lucrările executate, motiv pentru care  au fost nevoiţi să promoveze acţiunea de faţă.

De asemenea, au mai arătat reclamanţii că, fără să le plătească imobilele pe care le-a dobândit prin accesiune imobiliară, autoarea C.E. a procedat la punerea în executare a sentinţei civile nr. .../2016 a Judecătoriei Tg-Jiu şi deciziei nr. .../2017 a Tribunalului Gorj, somându-1 pe M.I.L. să-i achite suma de 46.151,65 lei, chirie pentru folosire teren, 3.643 lei cheltuieli de judecată şi 3.059,60 lei cheltuieli de executare silită. Dat fiind faptul că C.E. a decedat, au chemat în judecată pe pârâţii menţionaţi în acţiune, în calitate de moştenitori şi beneficiari ai imobilelor dobândite prin accesiune imobiliară.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 581 NCC.

În dovedirea acţiunii, reclamanţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, proba cu expertiză tehnică evaluatoare bunuri imobile - specialitatea construcţii civile, proba cu următorii martori pentru a face dovada reparaţiilor şi lucrărilor necesare funcţionării magazinului, după cumpărarea acestuia în anul 2000, respectiv numiţii D.G., domiciliat în comuna ...., satul T..., judeţul ... şi O.P.I., domiciliat în comuna ..., satul ..., judeţul Gorj.

Cererea de chemare în judecată a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru in sumă de 2505 lei (chitanţa fila 9).

Pârâţii C.G., C.C. şi C.P. au formulat întâmpinare ( filele 52 – 56), solicitând  respingerea acţiunii în pretenţii formulată de către M.I. şi M.S. ca inadmisibilă, ca fiind prescrisă şi ca fiind formulată fără interes legitim justificat, iar în cazul înlăturării excepţiilor să se respingă acţiunea, ca netemeinică şi nefondată.

În fapt, au arătat pârâţii că, sunt moştenitorii legali ai creditoarei C.E., decedată la 01.03.2018 iar, prin acţiunea din dosarul de faţă soţii-reclamanţi solicită obligarea acestora în solidar la plata sporului de valoare sau valoarea materialelor şi manopera pentru construcţia pentru care s-a dispus prin accesiune imobiliară în dosarul nr. .../318/2015 obligarea fiului lor M.I.L. să o lase în deplină proprietate şi liniştită posesie autoarei C.E.

Pârâţii au învederat că, autoarea C.E., a revendicat prin accesiune imobiliară construcţia în cauză în cadrul dosarului nr. .../318/2015 în calitate de proprietar al terenului situat în centrul satului ...., comuna ..., judeţul Gorj potrivit titlului de proprietate nr...../29.10.2004 unde în anul 1978 ...... a edificat un magazin sătesc.

...... a vândut în anul 2000 reclamantei M.S. construcţiile în cauză prin proces verbal de negociere (act nul absolut), dar fără terenul în cauză,iar reclamanta a vândut construcţia în anul 2003 către S.C. ... SRL la care era administrator si asociat unic fiul reclamanţilor iar, fiul reclamanţilor văzând că autoarea pârâţilor a formulat acţiune în pretenţii pentru plata folosinţei terenului în dosarul nr...../318/2012, a disjuns din dosarul nr..../318/2011, şi-a vândut mai întâi sieşi, în calitate de asociat unic şi administrator prin factura nr..../05.11.2012, construcţiile în cauză de la SC .... SRL, societate care a devenit debitoare la autoarea  pârâţilor, cu suma de 1040,40 lei lunar potrivit sentinței civile nr..../03.06.2013 şi imediat a înstrăinat societatea către naşul său, S.V.D.

Văzând acest aspect, S.V.D., naşul  pârâtului, căruia pârâtul i-a înstrăinat firma ce avea debite către autoarea  pârâţilor, a introdus acţiune de insolvenţă şi a radiat SC ... SRL cu scopul de a pierde urma debitului şi astfel vânzarea-cumpărarea construcţiei fiind contrară dispoziţiilor art. 1562-1565 Cod civil dar şi dispoziţiilor Legii 31/1990 întrucât vânzarea cumpărarea activelor societăţii comerciale în detrimentul creditorilor cu scopul de a o falimenta constituie infracţiune.

Pârâţii au susţinut că, pe timpul procesului dintre autoarea C.E. şi SC ... SRL din dosarul nr. .../318/2012, disjuns din dosarul nr..../318/2011, ce avea ca obiect plata lipsei de folosinţă a terenului de 306 m.p., societatea pârâtă nu a indicat faptul că, de fapt construcţia fusese înstrăinată pârâtului M.I.L. în calitate de fost asociat unic şi administrator, ci abia după soluţionarea dosarului de insolvenţă nr.../95/2014, au aflat că imobilul construcţie magazin nu mai era proprietatea SC ..... SRL, ci fusese înstrăinat la data de ....11.2012 pentru faptul că autoarea solicitase plata lipsei de folosinţă, fiind evidentă fraudarea legii atât de către pârât cât şi de S.C. .... SRL,  prin S.V.D., naşul pârâtului.

Valoarea chiriei lunare a terenului de 306 m.p. a fost stabilită irevocabil prin expertiză tehnică la suma de 1040,40 lei lunar potrivit s.civ. nr. .../...06.2013 irevocabilă din dosarul nr. .../318/2012 disjuns din dosarul nr..../318/2011, sumă ce nu a mai putut fi recuperată de către autoare,  întrucât reclamantul M.I. din prezentul dosar a reuşit, în calitate de avocat, prin diferite tertipuri, să sustragă fiul de la executare prin insolvenţă firmei şi alte acte procedurale frauduloase. Ba mai mult, în dosarul nr. .../318/2016, reclamanta M.S., reprezentată de soţul reclamant, a încercat o acţiune în revendicare a terenului de sub construcţii prin uzucapiune, însă acţiunea s-a respins, dar văzând că nu are nici-o şansă şi că fiul lor a pierdut toate procesele cu autoarea pârâţilor, reclamanţii au solicitat în dosarul nr. .../318/2017, în contradictoriu cu fiul pârât, revendicarea terenului şi a construcţiilor de la acesta, inducând în eroare instanţa în mod grosolan prin afirmaţii false, fără a fi arătat instanţei situaţia reală în cauză de care reclamanţii aveau cunoştinţă, dosar în care, prin sentinţa.../28.06.2017 definitivă prin neapelare la 18.08.2017 s-a admis acţiunea formulată de reclamanţi şi a fost obligat fiul lor să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul autoarei pârâţilor şi construcţia de pe teren pentru care deja instanţa se pronunţase definitiv la 07.07.2017 în favoarea autoarei pârâţilor în dosar nr. .../318/2015 si de care reclamanţii avea cunoştinţă, unul fiind intervenient în dosar,  iar soţul apărător.

Au menţionat pârâţii că, pe parcursul a mai bine de 10 ani s-au derulat mai multe procese între  autoarea lor, pe de-o parte şi S.C. ... S.R.L şi fiul reclamanţilor, pe de altă parte, iar reprezentarea şi consultanţa juridică a fost asigurată de către tatăl reclamant, M.I., în calitate de avocat.

Astfel, în dosarul nr. ..../318/2011 cu termen la ....08.2011 s-a disjuns cererea reconvențională a autoarei pârâţilor, de revendicare prin accesiune imobiliară a construcției în cauză de la SC ... SRL la care era administrator şi asociat unic fiul reclamanților şi apărător reclamantul M.I., în calitate de avocat şi s-a format dosarul nr. .../318/2012 la data de ....03.2012.

Potrivit practicii în domeniu şi literaturii de specialitate dreptul la acţiunea pentru plata materialelor şi a muncii prestate sau creşterii valorii fondului se naşte la data când proprietarul terenului îşi manifestă în instanţă dreptul de accesiune imobiliară asupra construcţiei dată de la care pretinsul proprietar al construcţiei poate să intervină sau să ceară în instanţă plata materialelor şi a muncii prestate sau creşterii valorii fondului.

În acest sens, pârâţii au invocat dispoziţiile. art. 591 alin. 1 Cod civil. Cum reclamantul în calitate de apărător al fiului său şi considerat ca administrator al bunurilor comune ale soţiei reclamantă, potrivit Codului familiei aplicabil, a luat cunoştinţă împreună cu reclamanta prima dată în anul 2011 prin cererea reconvențională despre manifestarea autoarei pârâţilor a dreptului de accesiune imobiliară asupra construcției în cauză în instanţă, rezultă că au trecut circa 7 ani, mult peste termenul de 3 ani ca termen de prescripţie generală a dreptului la acţiune. Fapt pentru care, pârâţii au solicitat  respingerea acţiunii ca prescrisă.

Pe de altă parte, au opinat pârâţii că cererea de acordare a contravalorii materialelor şi a muncii prestate sau creşterii valorii fondului pentru construcţia revendicată prin accesiune imobiliară aparţine părţii adverse din cadrul raportului juridic procesual de la care s-a solicitat construcţia, aşa cum impune textul de lege (art. 494 Vechiul Cod civil aplicabil) şi nu altor terţe persoane aflate în afara cadrului procesual al accesiunii imobiliare, altfel s-ar  încălca un drept al părţii procesuale pârâte ce a fost obligată prin hotărâre judecătorească la predarea construcţiei în speţă al pârâtului M.I.L. şi, în atare situaţie, este inadmisibilă acţiunea în plată a materialelor şi a muncii prestate sau creşterii valorii fondului formulată de terţe persoane ce nu au fost parte în procesul privind accesiunea imobiliară.

Totodată, reclamanţii nu justifică un interes legitim justificat în a solicita plata materialelor şi a muncii prestate sau creşterii valorii fondului din moment ce reclamanţii prezintă ca titlu o hotărâre judecătorească ce nu le este opozabilă şi obţinută în mod fraudulos prin mijlocirea instanţei, împotriva fiului lor ce nu a formulat apel şi din moment ce nu au fost parte în procesul privind accesiunea imobiliară.

Pe fond, pârâţii au arătat că, solicită contravaloarea materialelor şi a muncii prestată sau sporul creşterii valorii fondului pentru o construcţie cumpărată, şi nu edificată şi contravaloarea unor lucrări voluptorii care ar fi fost făcute la construcţiile cumpărate, lucrări care au fost făcute de către alte persoane,  şi nu de către persoana care a ridicat construcţia,  ci de către cumpărătorul de rea credinţă, dovada relei credinţe fiind cumpărarea construcţiei fără teren.

 Astfel, prin procesul verbal de negociere cu ...., depus în dosar .../318/2016 de reclamantă, la paragraf 1 din pagina 2 cumpărătoarea a cunoscut încă de la data cumpărării construcției că vânzătorul construcției .... deţine un titlu valabil pentru terenul de sub construcții şi aferent acestora din moment ce prin acest act se precizează că după ce va obţine un titlu în baza Legii 18/1991 se va încheia act valabil pentru teren, act ce nu a fost niciodată încheiat.

 Aşadar, sub această stare de fapt nici condiţia bunei credinţe nu este îndeplinită, din moment ce buna-credinţă impusă de textul de lege este convingerea reclamanţilor că cel la care au dobândit imobilul avea toate condiţiile cerute de lege pentru a le putea  transmite  proprietatea. Ca atare, dacă buna-credinţă nu a existat în momentul transmiterii imobilului pentru fi posibilă dovada bunei credinţe prin prezumţie, este eliminată din start proba relei-redinţe a reclamantului în sarcina pârâtului, mai ales că în cauză reclamanţii prezintă ca dovadă o hotărâre obţinută prin fals, părăsind, practic, istoricul transferului construcţiei tocmai pentru motivele reale de mai sus.

Cu privire la temeiul juridic pe care şi-au întemeiat reclamanţii acţiunea, pârâţii au precizat că sunt de părere că regimul juridic al construcţiei nu este cel prevăzut de noul Cod civil invocat de reclamanţi, ci este cel aplicabil de la data edificării ei în anul 1978, adică art. 494 din vechiul Cod civil şi art. 6 din NCC.

În consecinţă,  au opinat pârâţii că, în ceea ce priveşte lucrările adăugate construcţiei a căror contravaloare este solicitată de către reclamanţi este evident că, sunt aplicabile dispoziţiile art. 6 alin. (6) şi art. 585. - (1) N.C.C., precum şi art. 586 NCC, art. 584 Cod civil, art. 593 Cod civil.

Pârâţii au opinat că, este evident că, în cauză este vorba nu despre constructor, ci despre cumpărător al unor construcţii care a dat dovadă de rea credinţă, şi nu de bună credinţă şi, ca drept consecinţă, singurul lucru pe care îl pot cere cumpărătorii de rea credinţă este restituirea preţului plătit potrivit facturii nr. ..../...11.2012 şi nimic mai mult însă, şi acesta în termenul stabilit de lege privind prescripţia dreptului la acţiune şi către persoana îndreptăţită ce face dovada cu un act translativ de proprietate încheiat în condiţiile legii ci nu prin fraudarea ei.

În consecinţă, pârâţii au solicitat respingerea acţiunii pentru motivele invocate succesiv mai sus.

În dovedirea susţinerilor lor, pârâţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile ataşate şi au solicitat, în acest sens, ataşarea dosarelor nr. .../318/2012; .../318/2015; .../318/2016.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată  pe dispoziţiile art.205-208 C.p.c.

M.I.L. a formulat cerere de intervenție principală ( fila 163 – volumul I),  solicitând să se constate că este proprietarul bunurilor şi lucrărilor cu caracter durabil ce aparţin magazinului mixt ..., situate pe terenul în suprafaţă de 306 m.p., situat în sat ..., comuna ...., judeţul Gorj, care aparţine pârâţilor în calitate de moştenitori ai autoarei C.E. şi să fie obligaţi, în solidar, pârâţii să îl despăgubească cu suma de 116.117 lei,  reprezentând valoarea de reconstrucţie a imobilelor situate pe terenul pârâţilor, pe un alt amplasament. A solicitat obligarea reclamanţilor şi pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

A arătat intervenientul că situaţia de fapt este cea descrisă în acţiunea reclamanţilor, cu precizarea că despăgubirile pentru reconstrucţia imobilelor situate pe terenul pârâţilor, ce i se cuvin, astfel cum au susţinut pârâţii prin întâmpinare, dar şi în notele scrise, depuse pentru termenul de judecată din data de 29.05.2019.

În drept, cererea a fost întemeiată  pe dispoziţiile art. 581 NCC şi art. 62, art. 64-66 Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii, intervenientul şi-a însuşit proba cu înscrisurile depuse la dosar de reclamanţi şi de pârâţi, precum şi cu expertiza tehnică în specialitatea construcţii civile întocmită de expert M.S. în cauza dedusă judecăţii, din care rezultă că valoarea despăgubirilor în echivalentul de reconstrucţie al imobilelor situate pe terenul în suprafaţă de 306 m.p. aparţinând pârâţilor, este de 116.117 lei. Pentru taxa de timbru, în valoare de 3.428 lei, a depus cerere de ajutor public judiciar, anexa 2.2 la prezenta cerere de intervenţie principală.

Intervenientul a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

Prin încheierea din data de 04.12.2019 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu  în dosarul nr. ..../318/2018  a fost amânată pronunțarea la data de 11.07.2019.

Prin sentința civilă nr. ..../18.10.2019 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr...../318/2018  a fost respinsă excepţia lipsei de interes a reclamanţilor, invocată de către pârâţi prin întâmpinare.

A fost respinsă excepţia prescripţiei invocată de către pârâţi prin întâmpinare, cu privire la cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

A fost respinsă excepţia prescripţiei invocată de către pârâţi, cu privire la cererea de intervenţie principală ca fiind neîntemeiată.

A fost respinsă excepţia inadmisibilităţii, invocată de către pârâţi ca fiind neîntemeiată.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamanţii M.I., în contradictoriu cu pârâţii C.P., C.C., C.G. şi C.M, având ca obiect pretenţii, ca fiind neîntemeiată.

A fost admisă în parte cererea de intervenţie principală formulată de intervenientul M.I.L.

Au fost obligați  pârâţii, în solidar, la plata către intervenient, a sumei de 77.222,1 lei, reprezentând despăgubiri.

Au fost obligați reclamanţii, în solidar, la plata către pârâţi a sumei de 1000 lei, reprezentând ½ din onorariul avocaţial achitat cu chitanţa nr. 0001472/16.12.2019, cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost respinsă în rest cererea de restituire a cheltuielilor judiciare, formulată de către pârâţi, ca fiind neîntemeiată.

A fost respinsă cererea de restituire a cheltuielilor judiciare, formulată de către reclamanţi, ca fiind neîntemeiată.

A fost respinsă cererea de restituire a cheltuielilor judiciare, formulată de către intervenient, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, în fapt, în baza Autorizației pentru executare de lucrări nr. 500 din ...07.1971, fosta Întreprindere ...... a edificat în intravilanul comunei ..., jud. Gorj, pe terenul dat în folosință gratuită în suprafață de 550 m.p., deținut anterior cooperativizării de către autoarea pârâților ( def. C.E. ), o construcție cu destinația de magazin sătesc, care a fost utilizată de către reclamanta M.S., în calitatea sa de administrator al firmei - Independent M.S. în baza contractului de închiriere nr. .../17.11.1998, iar ca urmare a îmbunătățirilor pe care aceasta le-a realizat asupra imobilului, prin Procesul verbal de negociere din data de ...07.2000 (f. 117), s-a hotărât vânzarea activului, prețul fiind achitat prin Factura Fiscală nr. ../15.09.2000, anexată la fila 118 din Volumul I al dosarului cauzei.

Ulterior, astfel cum rezultă din considerentele deciziei civile nr. .../05.05.2017 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. .../318/2015 (f. verso), prin contractul de vânzare cumpărare din ....11.2003, construcția descrisă anterior a fost vândută de către reclamanta M.S, către S.C. ... S.R.L, administrată la acea vreme de către intervenientul M.I.L. – în calitate de asociat unic, iar prin titlul de proprietate nr. .../29.10.2004, terenul pe care se află amplasată construcția Tip ..., a fost atribuit în natură defunctei C.E, autoare pârâților, prin sentința civilă nr..../04.02.2011 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr. .../318/2011 – def. prin neapelare, recunoscându-se un drept de superficie pe suprafața de 306 m.p., în favoarea societății deținătoare.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. .../318/2011 și soluționată în sensul respingerii pretențiilor prin sentința civilă nr..../18.02.2013 – irevocabilă prin decizia nr. .../27.06.2013 a Tribunalului Gorj, reclamanta S.C.......S.R.L., a formulat o acțiune posesorie împotriva pârâtei C.E, care, la rândul său, a revendicat în cadrul aceluiași litigiu suprafața de 306 m.p., pe care se află amplasată construcția ...; cererea fiind disjunsă și respinsă ca inadmisibilă în cadrul dosarului civil înregistrat sub nr. .../318/2012, prin sentința civilă nr. .../09.04.2012 cu motivarea că, este în ființă dreptul de superficie recunoscut societății deținătoare în condițiile expuse anterior, soluția fiind menținută prin decizia civilă nr. .../04.10.2012 a Tribunalului Gorj, prin intermediul căreia s-a dispus respingerea recursului.

Astfel cum rezultă din sentința civilă nr. ../03.02.2015 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția a II civilă, în cursul procedurii de insolvență ce a vizat Societatea Comercială înregistrată sub denumirea de..., construcția tip ..., a fost vândută către intervenientul M.I.L. prin Factura Fiscală nr. ...258103/05.11.2012 anexată la fila 134 din Volumul I al Dosarului cauzei.

Prin decizia civilă nr. .../05.05.2017 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. .../318/2017 – def. prin ea însăși, a fost respins apelul declarat de către pârâtul M.I.L. împotriva sentinței civile nr. .../14.10.2016 prin care instanța de fond l-a obligat la plata unei chirii în cuantum de 981,95 lei lunar, pentru suprafața de teren pe care se află amplasat imobilul în litigiu; iar ca urmare a admiterii apelului declarat de către reclamanta C.E, s-a reținut în rejudecare capătul principal de cerere, prilej cu care prin decizia nr..../07.07.2017 pronunțată de Tribunalul Gorj s-a constatat calitatea de proprietar prin accesiune a autoarei pârâților, asupra construcțiilor edificate pe terenul în suprafață de 306 m.p., situat în intravilanul Satului ..., T. 14, P 551/1, fiind obligat intervenientul din prezenta cauză să predea imobilul în deplină proprietate și liniștită posesie.

Prin cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului litigiu, reclamanții M.S și M.I., au solicitat obligarea pârâților în calitate de succesori ai autoarei C.E., la plata sporului de valoarea adus terenului în suprafață de 306 m.p., situat în intravilanul satului ....., T. 14, P 551/1, prin lucrările efectuate asupra construcției cu destinația de ..., iar în subsidiar plata contravalorii materialelor și a manoperei necesare reconstrucției imobilului pe un alt amplasament, aceste pretenții fiind însușite integral de către numitul M.I.L. prin cererea de intervenție principală formulată la data de ...06.2018 și admisă în principiu în condițiile art. 61 alin. 2 și urm. din Codul de procedură civilă, prin Încheierea de ședință din data de ...06.2019, care formează corp comun cu prezenta hotărâre.

În conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin.1 C.pr.civ., instanţa s-a pronunțat mai întâi asupra excepţiilor de procedură precum și a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Astfel, în ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes, invocată de către pârâți prin întâmpinare, s-a reținut că, potrivit art. 33 din Codul de procedură civilă: Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.

Totodată instanţa a reținut excepţia lipsei de interes, este o excepţie de fond, întrucât se invocă încălcarea cerinţelor interesului- condiţie de exercitare a acţiunii civile, peremptorie, deoarece admiterea sa împiedică soluţionarea fondului cererii şi absolută, încălcându-se norme de ordine publică, motiv pentru care poate fi invocată de instanţă din oficiu, de procuror sau de orice parte interesată, în orice stare a procesului, dacă prin lege nu se prevede altfel, în acord cu prevederile art. 247 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă.

Aplicând la speță principiile legale enunţate anterior, instanţa a reținut  că, în calitate de foști proprietari ai construcției în litigiu, reclamanții justifică interes în prezenta acțiune prin prisma folosului material constând în contravaloarea îmbunătățirilor aduse construcției ce formează obiectul cererii de chemare în judecată, urmând ca, temeinicia pretențiilor să fie analizată pe fond în raport de condițiile stabilite de art. 494 din Codul civil de la 1864.

Referitor la motivele pe care se întemeiază excepția lipsei de interes, formulate în sensul că, la momentul formulării cererii de chemare în judecată, reclamanții nu au făcut dovada proprietății construcțiilor a căror contravaloare se solicită, nefiindu-le opozabilă sentința pronunțată cu privire la accesiunea imobiliară, instanța arată că, dreptul de creanță al constructorului de bună credință se naște pe măsura edificării construcției pe terenul proprietatea altei persoane și se transmite odată cu înstrăinarea construcțiilor respective, aspecte ce se impun a fi evaluate pe fond.

Astfel, având în vedere faptul că, reclamanții justifică un interes determinat, legitim, personal, născut şi actual, instanța va respinge excepția lipsei de interes, invocată de către pârâţi prin întâmpinare.

Referitor la excepția prescripţiei invocată de către pârâți prin întâmpinare, cu privire la cererea de chemare în judecată precum și cu privire la cererea de intervenție principală, instanța reține că, în ipoteza reglementată de dispozițiile art. 494 Cod civil, constructorul de bună credință nu este titularul unui drept de proprietate asupra lucrării edificate pe terenul altuia, ci în urma exercitării dreptului de accesiune de către proprietarul terenului el devine titularul unui drept de creanță ce este supus prescripției extinctive în termenul general de trei ani, termen ce începe sa curgă din momentul realizării condiției suspensive, constând în manifestarea de voință a proprietarului terenului de a prelua construcția realizata de creditor.

Astfel, momentul la care începe să curgă termenul de prescripție este determinat în funcție de data la care proprietarul terenului a ridicat pretenții asupra construcției, prin invocarea accesiunii imobiliare, urmând a fi avută în vedere data pronunțării de către Tribunalul Gorj a deciziei civile nr. .../05.05.2017 prin care s-a soluționat în mod definitiv dosarul nr. .../318/2017, ce a avut ca obiect principal constatarea dreptului de proprietate al pârâtei asupra construcțiilor edificate pe terenul în suprafață de 306 m.p., situat în intravilanul satului ...., T. 14, P 551/1.

Referitor la cererea reconvențională formulată de către autoarea pârâților în cadrul dosarului civil nr. .../318/2011, ce a fost disjunsă și soluționată sub nr..../318/2012 prin sentința civilă nr..../09.04.2012, invocată prin întâmpinare în susținerea excepției prescripției dreptului material la acțiune, instanța reține că, în litigiul anterior s-au analizat condițiile incidente la revendicarea imobiliară a terenului situat în intravilanul satului ..., T. 14, P 551/1, iar nu cele incidente accesiunii artificiale a construcțiilor; prilej cu care a fost respinsă acțiunea ca fiind inadmisibilă în raport de dreptul de superficie instituit în favoarea deținătorului de la acea vreme, sentința fiind menținută prin decizia civilă nr. .../04.10.2012 a Tribunalului Gorj, astfel încât nu s-a constatat că, defuncta C.E., ar fi dobândit un drept de proprietate asupra construcțiilor în litigiu, pentru a se putea considera că ar fi luat naștere și dreptul de creanță corelativ.

În consecință, are relevanță sub aspectul prescripției dreptului material la acțiune momentul la care, intervenientul M.I.L a fost obligat să predea construcțiile în litigiu către autoarea pârâților, care a devenit prin accesiune imobiliară proprietara ......, respectiv la data de  ...05.2017, când s-a pronunțat decizia civilă nr. ... din Dosarul nr. .../318/2017 - definitivă prin ea însăși.

În raport de aceste considerente, instanța, în raport de prevederile art. 2500 alin. 1 Cod civil și 2523 din același act normativ, apreciază că, termenul de prescripție de 3 ani reglementat de art. 2517 din Codul civil, s-ar fi împlinit în cursul anului 2020, ori cererile principale prin care se solicită contravaloarea despăgubirilor civile pentru construcțiile în litigiu, au fost introduse în anul 2018, motiv pentru care se apreciază că, excepția invocată pe acest aspect este una neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.

Referitor la excepția inadmisibilității, invocată de către pârâți prin întâmpinare, instanța a reținut că, prin instituirea art. 494 din Codul civil de la 1864, aplicabil în speță prin raportare la data edificării construcțiilor în litigiu, legiuitorul a recunoscut posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate privată asupra lucrării realizate de către un terț de bună credință, urmând a fi îndreptățit acesta din urmă la recuperarea prejudiciului care i s-a cauzat, în vederea asigurării unui echilibru just între interesele proprietarului terenului și interesele proprietarului construcției.

Astfel, acțiunea formulată de către reclamanții M.S. și M.I., nu este afectata de un caz concret de inadmisibilitate, aspectele invocate prin întâmpinare în susținerea acestui incident, vizând aspecte de fond ale cauzei, motiv pentru care se va respinge această excepție, ca fiind neîntemeiată.

Asupra fondului cauzei, instanța a reținut că, potrivit 494 alin.3 din Codul civil de la 1864, aplicabil în speță în temeiul art. 53 din Legea de punere în aplicare nr. 71/2011, prin raportare la data edificării construcțiilor în litigiu ” dacã proprietarul voieşte a pãstra pentru dânsul acele plantaţii şi clădiri, el este dator a plati valoarea materialelor şi preţul muncii, fãrã ca sa se ia în consideraţie sporirea valorii fondului, ocazionatã prin afacerea unor asemenea plantaţii şi construcţii. Cu toate acestea, dacã plantaţiile, clãdirile şi operele au fost fãcute de cãtre o a treia persoana de buna-credinţa, proprietarul pãmântului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantaţii, clãdiri şi lucrãri, dar va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor şi preţul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a creşterii valorii fondului”.

Astfel, dreptul de accesiune, ca drept protestativ, i-a naștere pe măsura încorporării materialelor în teren, iar dacă între momentul începerii lucrărilor de către terțul de bună-credință şi momentul în care proprietarul terenului intervine pentru a lua în stăpânire terenul, materialele au fost deja încorporate în teren, cum este cazul în speță, dreptul de accesiune se naște în legătură cu lucrarea, indiferent de stadiul de execuție în care aceasta se află.

În consecință, odată ce proprietarul terenului şi-a exercitat dreptul de accesiune, cerând atât reluarea stăpânirii terenului, cât şi intrarea în posesie asupra lucrării, se naşte dreptul de creanţă pur şi simplu al autorului lucrării cu privire la despăgubiri, în ipotezele reglementate de dispoziţiile art. 494 Cod civil, constructorul de bună credință nefiind titularul unui drept de proprietate asupra lucrării edificate pe terenul altuia, ci în urma exercitării dreptului de accesiune de către proprietarul terenului el devine titularul unui drept de creanță.

Obligația proprietarului accesionar, corelativă dreptului de creanță al autorului lucrării se transmite odată cu dreptul de proprietate asupra terenului, astfel încât autorul lucrării își poate realiza dreptul său de creanță împotriva proprietarului actual - în speţă pârâții în calitate de succesori ai numitei C.E., în favoarea căreia a fost emis Titlul de proprietate nr. ..../29.10.2004, pentru terenul pe care se află amplasată construcția Tip ....

Față de calea procesuală aleasă de către părți, instanța a arătat că,  exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe. Dacă în raporturile cu autoritățile, legiuitorul nu poate să facă nicio excepţie de la principiul garantării dreptului de proprietate privată, fără a încălca legea fundamentală, în raporturile de drept privat, legiuitorului îi sunt îngăduite asemenea excepții, printr-o lege organică, așa cum este cazul art. 494 Cod civil

În consecință, prin invocarea accesiunii, proprietarul terenului este îndatorat, în temeiul îmbogățirii fără justa cauza sa-l despăgubească pe constructor, pentru valoarea materialelor si prețul muncii, ori prin plata unei sume de bani echivalentă cu sporul de valoare adus terenului ca urmare a ridicării construcției.

Sub acest aspect, este deosebit de important faptul că, în cazul constructorului de buna credință, legea nu permite pronunțarea unei soluții de obligare la ridicarea construcțiilor, dispozițiile art.494 Cod civil fiind suficient de clare in sensul ca ”proprietarul pământului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantații, clădiri si lucrări, dar va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor si prețul muncii, sau de a plăti o suma de bani egala cu aceea a creșterii valorii fondului”.

Aplicând la speță principiile legale enunțate anterior, instanța a reținut că, prin decizia civilă nr..../07.07.2017 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr...../318/2015 – definitivă prin ea însăși, autoarei pârâților i s-a recunoscut dreptul de proprietate prin accesiune asupra construcțiilor edificate pe terenul în suprafață de 306 mp, situat în intravilanul satului ..., comuna ...., T 14, p.551/1, astfel cum au fost identificate în raportul de expertiză întocmit de expertul M.I., respectiv suprafață de 44,85 mp din imobilul cu destinația ...., platformă betonată în suprafață de 137,70 mp, magazie cu structură metalică, împrejmuită cu plasă de sârmă în suprafață de 40,95 m.p. şi suprafața de 5,41 mp grup sanitar, fiind obligat intervenientul M.I.L., să lase reclamantei în deplină proprietate şi liniștită posesie terenul în suprafață de 306 mp şi construcțiile amplasate pe acesta.

Referitor la buna credință a constructorului instanța a reținut că, potrivit doctrinei si jurisprudenței prin aceasta sintagma se înțelege acea persoana care ridica o construcție pe un teren având convingerea ferma dar eronată că acel teren se afla in proprietatea sa, ori, în litigiu de față, pentru construcțiilor edificate pe terenul în suprafață de 306 m.p., situat în intravilanul satului ..., comuna ..., T 14, p.551/1, s-a prezentat autorizația cerută de legislația in vigoare la acel moment, respectiv Autorizației pentru executare de lucrări nr. ... din 14.07.1971.

Totodată, prin sentința civilă nr..../04.02.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr..../318/2010 definitivă prin neapelare, a fost recunoscută cu autoritate de lucru judecat, în condițiile art. 430 alin. 2 din Codul de procedură civilă, buna credință pentru ....., care a procedat la edificarea construcției litigante în baza Autorizației pentru executare de lucrări nr. ...din ....1971 , iar această calitate a fost transmisă succesiv către reclamanta M.S. în calitate de administrator al firmei - Independent M.S. în baza contractului de închiriere nr. .../17.11.1998, către S.C. ... S.R prin Contractul de vânzare cumpărare din ....11.2003 și respectiv către intervenientul M.I.L., care a cumpărat imobilul prin Factura Fiscală nr. .../05.11.2012 anexată la fila 134 din Volumul I al Dosarului cauzei.

Prin urmare, s-a stabilit, cu putere de lucru judecat, calitatea de constructor de bună credință pentru ....., preluată succesiv de către reclamanți și ulterior de către intervenient, astfel cum s-a reținut și în considerentele deciziei civile nr. .../07.07.2017 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. .../318/2015 care îi este opozabilă și reclamantei în calitate de intervenient în cadrul litigiul menționat, împrejurare care, între aceleași parți, nu mai poate fi pusa in discuție si contrazisa.

Faptul că, după aproximativ 30 de ani de la edificarea construcției litigante în baza Autorizației pentru executare de lucrări nr. ... din 14.07.1971, autoarea pârâților a obținut pentru terenul afectat de acel imobil, Titlul de proprietate nr..../29.10.2004, nu transforma pe reclamanți și respectiv intervenient, în constructori de rea credință, poziție subiectiva care trebuie raportată la momentul efectuării lucrărilor, iar nu la un moment ulterior.

Sub același aspect, instanța a reținut că, îmbunătățirile și eventualele extinderi, realizate ulterior emiterii Titlul de proprietate nr. .../29.10.2004, nu exced sfera constructorului de bună credință, având ca just temei actele civile în baza cărora a fost transmisă succesiv proprietatea asupra construcțiilor, respectiv, Contractul de Închiriere nr. .../17.11.1998, Procesul verbal de negociere din data de ....07.2000 (f. 117), Factura Fiscală nr..../15.09.2000, Contractul de vânzare cumpărare din ....11.2003 și respectiv Factura Fiscală nr. .../05.11.2012 anexată la fila 134 din Volumul I al dosarului cauzei, deținătorii fiind îndreptățiri să realizeze lucrări de întreținere și administrare, iar pârâții nu au invocat și implicit probat caracterul voluptoriu al acelor cheltuieli, pentru a fi scutiți de plata despăgubirilor.

Referitor la temeinicia cererii de chemare în judecată, instanța reține că, prin procesul verbal de negociere din data de ....07.2000  și Factura Fiscală nr. .../15.09.2000, reclamanta M.S., căsătorită fiind cu reclamantul M.I., a dobândit cu titlu de bun comun, Magazinul .... edificat pe terenul în suprafață de 306 mp, situat în intravilanul satului ..., comuna ..., T 14, p.551/1, pe care l-a înstrăinat ulterior prin Contractul de vânzare cumpărare din ...11.2003 către S.C. .......S.R.L., pierzând în acel moment calitatea de constructor de bună credință, iar în prețul obținut s-au reflectat îmbunătățirile realizate până la momentul vânzării, întrucât imobilul a fost transmis la valoarea de circulație.

Astfel, față de eventualele îmbunătățiri și extinderi realizate ulterior înstrăinării construcției, reclamanților nu li se mai recunoaște calitatea de constructori de bună credință, întrucât nu există un just titlu în baza căruia să fi efectuat lucrările respective, iar în cadrul litigiului, nu s-au formulat pretenții cu privire la cele solicitate de către numitul M.L. prin cererea de intervenție, motiv pentru care, nu sunt îndeplinite  dispozițiile art.494 alin 3 Cod Civil în vigoare din anul 1864, privitoare la despăgubirile datorate de către proprietarul terenului asupra construcțiilor edificate de un terț în temeiul accesiunii imobiliare, cererea de chemare în judecată urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

Având în vedere faptul că, beneficiul calității de constructor de bună - credință pentru ...., a fost preluat de către cumpărătorul M.I.L., în condițiile expuse anterior, instanța apreciază că, în privința acestuia devin aplicabile dispozițiile art. 493 şi 494 alin. 3 din Cod civil de la 1864, iar autoarea pârâților în calitate de proprietar a terenului, a optat pentru preluarea construcțiilor edificate pe terenul său, impunându-se astfel despăgubirea intervenientului cu valoarea de circulație a lucrărilor de care a fost deposedat prin Decizia civilă nr. .../07.07.2017 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. .../318/2015.

În ceea ce privește valoarea despăgubirilor instanța, a reținut că, valoarea de circulație a suprafeței de 44,85 m.p. din ...... care se regăsește pe terenul pârâților, se ridică la suma de 59.805 lei, având în vedere corecția de uzură aplicabilă în conformitate cu Normativul P.135/1996 (calculată prin Răspunsul la obiecțiuni f. 32 – Vol. II), corecția pentru instalațiile de gaze și încălzire pe suprafața deservită de aceste utilități conform Buletinului Documentar pentru Expertiza Tehnică nr. 146/2018, precum și corecția incidentă pentru lipsa unui perete lateral, astfel cum s-a detaliat în Anexa 1 la Raportul de expertiză tehnică judiciară realizat de către expert M.S., afișată la fila 151 din următoarele din Vol. I al dosarului cauzei.

Referitor la valoarea de circulație a Anexei ... în suprafață de 40,95 m.p., instanța a apreciat că, pârâții, datorează o despăgubire în valoare de 6.601,4 lei, întrucât în lipsa autorizației de construire nu este aplicabilă corecția cu indicii transmiși de CET-R cu BET nr. 146/2018, reținută în mod eronat de către expert în Anexa 1 la Raportul de expertiză tehnică judiciară realizat de către expert M.S., afișată la fila 151 din următoarele din Vol. I al dosarului cauzei, fiind totodată incident și indicele privind corecția de uzură aplicabilă în conformitate cu Normativul P.135/1996, prezentat în lucrarea de specialitate ca formulă de calcul pentru restul lucrărilor ( 10.156 x (1-35%) = 10.156 x 0,65 = 6.601,4).

Referitor la valoarea de circulație a construcției tip Grup sanitar în suprafață de ... m.p., instanța apreciază că, pârâții, datorează o despăgubire în valoare de 3.196,7 lei, având în vedere că, la valoarea de 4.918 lei determinată în Anexa 1 la Raportul de expertiză, în funcție de indicii de corecție transmiși de CET-R cu BET nr. 146/2018, este incident și indicele privind corecția de uzură aplicabilă în conformitate cu Normativul P.135/1996, prezentat în lucrarea de specialitate ca formulă de calcul pentru restul lucrărilor ( 4.918 x (1-35%) = 4.918 x 0,65 = 3.196,7).

Referitor la valoarea de circulație a Platformei betonate în suprafață de ... m.p., instanța a apreciat că, pârâții, datorează o despăgubire în valoare de 7.619 lei, reprezentând contravaloarea materialului și a manoperei astfel cum se prezintă în Anexa 1 la Raportul de expertiză tehnică judiciară realizat de către expert M.S., afișată la fila 152 din următoarele din Vol. I al dosarului cauzei, concluzii împotriva cărora părțile litigante nu au formulat obiecțiuni.

În consecință, valoarea totală a despăgubirilor datorate intervenientului M.I.L., deposedat de lucrările individualizate în dispozitivul deciziei civile nr..../07.07.2017 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. .../318/2015, respectiv suprafața de 44,85 mp din imobilul cu destinația ..., platformă betonată în suprafață de ... mp, magazie cu structură metalică, împrejmuită cu plasă de sârmă în suprafață de 40,95 mp și suprafața de ... mp grup sanitar, se ridică la suma de 77.222,1 lei, reprezentând valoarea de circulație a imobilelor litigante, care potrivit răspunsului la Obiectivul nr. 3, nr. 5 și nr. 6 al Raportului de expertiză tehnică judiciară realizat de către expert M.S., coincide cu valoare de reconstrucție a acestor lucrări pe un alt amplasament, concluzii care se justifică prin faptul că, la evaluarea suprafeței de 44,85 m.p. din .... care se regăsește pe terenul pârâților, s-au avut în vedere și cheltuielile necesare pentru studiul geotehnic, proiect de execuție și obținere Autorizație de Construire.

În baza considerentelor de fapt și de drept expuse anterior, instanța în temeiul art. 494 alin. 3 din Codul Civil de 1864, raportat la art. 62 și următoarele din Codul de Procedură Civilă, a admis în parte cererea de intervenţie principală formulată de intervenientul M.I., iar pe cale de consecință a obligat pârâţii, în solidar, la plata către intervenient, a sumei de 77.222,1 lei, reprezentând despăgubiri civile.

În  privinţa cheltuielilor de judecată, instanţă a arătat că potrivit dispoziţiilor art.453 alin. (1) C.proc.civ. partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să  plătească  cheltuielile  de judecată, motiv pentru care instanţa a admis cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, formulată de către pârâți şi pe cale de consecinţă obligă reclamanții în solidar la plata sumei de 1000 lei, reprezentând ½ din onorariul avocaţial achitat cu Chitanţa nr. ..../16.12.2019, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Faţă de soluţia de respingere pronunţată în prezenta cauză, instanța, în baza art. 453 alin. 1 Cod Proc. Civ., a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de către reclamant, ca fiind neîntemeiată.

Referitor la diferența onorariului avocațial achitat cu chitanța nr. .../16.12.2019, instanța a reținut că, pârâții se află în culpă procesuală în contradictoriu cu intervenientul M.I.L., fiind ținuți la suportarea în parte a cheltuielilor judiciare ce le-au fost prilejuite în prezenta cauză.

Referitor la cererea de restituire a cheltuielilor judiciare, formulată de către intervenient, instanța a reținut că, acesta nu a făcut dovada acestor cheltuieli, în condițiile art. 452 Cod de procedură civilă , motiv pentru care a respins acest capăt de cerere.

Împotriva încheierii din data de ....12.2019 și a  sentinței nr. .../18.12.2019, pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr..../318/2018  au declarat apel reclamanții  M.S.I. și M.S., solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii apelate, în sensul admiterii în parte a cererii formulate de reclamanți, în contradictoriu cu pârâții C.P., C.C., C.G. şi C.M.

De asemenea, au solicitat obligarea pârâților, în solidar, la plata către pârâți a sumei de 77.222,1 lei reprezentând despăgubiri.

Au mai solicitat respingerea cererii de intervenție principală formulată de intervenientul M.I.L.

De asemenea, au  solicitat obligarea, în solidar, a pârâților la plata către reclamanți, a cheltuielilor de judecată în cuantum de 6.352 lei, din care 2.649 lei taxă de timbru aferentă pretențiilor admise, 1003 lei onorariu expertiză și 2700 lei onorariu apărare, efectuate la instanța de fond.

Totodată, au solicitat menținerea dispozițiilor sentinței cu privire la soluțiile de respingere a excepțiilor invocate de pârâți.

În dezvoltarea motivelor de apel apelanții principali au criticat soluția primei instanțe privitor la concluzia instanței în sensul că proprietarul construcției și, respectiv persoana care este îndreptățită la plata  de despăgubirii de către proprietarul terenului ar fi intervenientul principal M.I.L. în opinia apelanților proprietarii acestei construcții fiind reclamanții M.I. și M.S. La pagina 11 din memoriul de apel apelanții arată care sunt motivele de netemeinicie și nelegalitate pentru sentința apelată, susținând că, calitatea de constructor de bună-credință pentru constructor ..... , dar și de proprietari ulteriori ai magazinului mixt ... și anexelor aferente magazinului, a fost recunoscută cu autoritate de lucru judecat în sens pozitiv prin decizia civilă nr.... /2017, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr..../318/2015, și prin sentința civilă nr. ... /2011 , pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu, sentință care a recunoscut în favoarea reclamantului SC ... SRL , proprietarul din acel moment al construcțiilor, un drept de superficie asupra terenului în suprafață de 306 mp.

Au susținut apelanții că, chestiunea litigioasă care trebuie rezolvată este aceea privitoare la cine este constructorul de bună credință al bunurilor imobile dobândite de autoarea pârâților prin accesiune imobiliară, respectiv dacă acesta este M.I.L. sau reclamanții M.I. și M.S.

Au arătat apelanții că, anterior soluționării definitive a acțiunii în accesiune imobiliară ce a făcut obiectul dosarului nr...../318/2015, între reclamanţii M.I., M.S. și intervenientul M.I.L. a existat un litigiu având ca obiect revendicare, iar prin sentința civilă nr. .../28.06.2017 a Judecătoriei Tg-Jiu a fost admisă acțiunea în revendicare, M.I.L. fiind obligat să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie construcția .... situat în ... și terenul aferent acestuia în suprafață de 550 mp.

Raportat la această hotărâre judecătorească apelanții susțin că la momentul promovării acțiunii deduse judecății, respectiv 10.05.2018 ei sunt proprietarii imobilelor construcții care au intrat în patrimoniul autoarei pârâților C... prin accesiune imobiliară și pe cale se consecință ei sunt îndreptățiți la acordarea despăgubirilor.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 466-482 C.pr.civ.

Nu s-a solicitat administrarea de probe noi în apel.

Tribunalul a parcurs procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art. 471 C.pr.civ.

La data de ...07.2020, prin serviciul registratură, intimatul intervenient M.I.L. a depus întâmpinare la apelul declarat de apelanții M.I. și M.S.,  prin care a învederat că, problema calității de bună-credință a ...., dar și a proprietarilor ulteriori ai ...... și anexelor aferente magazinului a fost recunoscută cu autoritate de lucru judecat, în sens pozitiv, prin decizia civilă nr. ..../07.07.2017, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr...../318/2015, aceasta din urmă făcând trimitere la sentința nr. .../04.02.2011, pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. ..../318/2010, sentință care a recunoscut în favoarea reclamantului SC ..... SRL, proprietarul din acel moment al construcțiilor, un drept de superficie asupra terenului în suprafață de 306 mp.

 A mai arătat că, chestiunea litigioasă ce trebuia rezolvată este aceea privitoare la cine este constructorul de bună-credință al bunurilor imobile dobândite de autoarea pârâților prin accesiune imobiliară, respectiv dacă acesta este intimatul intervenient, astfel cum a considerat instanța de fond sau reclamanții M.I. și M.S., astfel cum au solicitat prin acțiune, dar și prin actuala cerere de apel.

A considerat că sentința nr. .../2017 a Judecătoriei Tg-Jiu nu trebuie să fie opozabilă actualilor pârâți, deoarece aceștia vor trebui să îl despăgubească pe proprietarul imobilelor, a căror proprietari au devenit prin accesiune imobiliară, indiferent care este numele acestui proprietar, în temeiul art. 494 Cod Civil și în temeiul îmbogățirii fără justă cauză, singura condiție fiind aceea că cel ce pretinde despăgubirile trebuie să dovedească că este constructorul de bună credință al acestor imobile.

În speță problema îndreptățirii reclamanților la despăgubiri a fost soluționată în contradictoriu cu intimatul intervenient, prin sentința civilă nr. .../2017 a Judecătoriei Tg-Jiu, impunându-se admiterea apelului reclamanților așa cum a fost formulat.

La data de 13.07.2020 intimații pârâți C.P., C.C., C.G. şi C.M. au depus întâmpinare,  prin care au solicitat respingerea apelului formulat de apelanții reclamanți M.I. și M.S. și obligarea acestora la cheltuielile de judecată efectuate în acest proces.

S-a arătat că, prin apelul declarat împotriva sentinței instanței de fond se critică faptul că instanța de fond nu a considerat că ar avea calitatea de constructor de bună credință apelanții, aceștia invocând în susținerea acestei critici sentința civilă nr..../2017 a Judecătoriei Tg-Jiu. Astfel, încă de la început înțeleg să invoce inopozabilitatea acestei sentințe față de intimații pârâți și nu mai reiterează motivarea instanței de fond, în raport de care s-a apreciat că această calitate de constructor de bună credință aparține lui M.I.L.

Ca argument suplimentar, au invocat și sentința civilă nr. .../2012 a Judecătoriei Tg-Jiu, sentința prin care s-a stabilit ca vânzarea cumpărarea construcției cu destinația de magazine între SC.... SRL, în baza facturii fiscale nr. ../05.12.2012 este valabilă și că proprietarul construcției la acel moment M.I.L. și nu apelanții din cauza de față.

De asemenea, au arătat că în dosarul nr. .../318/2015 M.S. a formulat cerere de intervenție, invocând faptul că este proprietara magazinului, iar această cerere a fost respinsă.

A considerat că este cât se poate de evident că apelanții din prezenta cauză nu pot avea calitatea de constructori de bună credință.

Astfel, din moment ce cererea de chemare în judecată formulată de apelanții din prezenta cauză a fost respinsă, în mod corect și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată a fost respinsă, iar critică adusă de apelanți pe acest motiv este nefondată.

La aceeași dată, odată cu întâmpinarea, intimații pârâți C.P., C.C., C.G. şi C.M  au depus apel incident împotriva sentinței civile nr. .../2019 pe care o critică pentru netemeinicie și solicită efectuarea unei contraexpertize în apel, urmând să se admită apelul incident și a schimba sentința Judecătoriei Tg-Jiu în sensul obligării pârâților la plata sumei de 53294 lei față de M.L.I.

Au învederat că, deși la instanța de fond s-a întocmit o expertiză de către expertul desemnat de către instanța și a depus o expertiză întocmită de către un alt expert și se poate observa ca valorile calculate de cei doi experți diferă considerabil. Ori, măcar din această perspectivă, instanța de fond trebuia să admită cererea pentru efectuarea unei contraexpertize, cerere pe care o reiterează în fața instanței de apel.

De altfel, a solicitat să se observe că expertul desemnat de către instanța a avut în vedere ca temei al evaluării Decretul-Lege nr. 256/1984, în timp ce expert ales de pârâți a avut în vedere standardele de evaluare SEV, 2018.

Au arătat că, expertul S.A.M. a întocmit o lucrare bine fundamentată, nefiind posibil ca doi experți de aceeași specialitate să ajungă la valori considerabil diferite. Diferența se explică prin faptul că expertul desemnat de către instanța a avut în vedere un act normativ din anul 1984 la care a aplicat coeficienți de actualizare ajungându-se la o valoare cu mult peste valoarea ce rezultă din standardele de evaluare SEV, 2018.

Mai mult, au menționat că instanța de judecată trebuia să aibă în vedere  măcar valoarea de 59.805 lei prin luarea în calcul a coeficientului de uzură și într-o teză subsidiară, dacă nu se va încuviința o contraexpertiză urmează ca instanța de apel, prin admiterea apelului pârâților să schimbe sentința în sensul obligării acestora la plata sumei de 59.805 lei.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 472 și art. 453 Cod procedură civilă.

La data de 27.07.2020, prin serviciul registratură, s-a depus de către apelanții reclamanți M.I. și M.S., răspuns la întâmpinarea formulată de intimații pârâți C.P., C.C., C.G. şi C.M apreciind că apărările invocate prin întâmpinarea nu sunt întemeiate..

La data de 27.07.2020, prin serviciul registratură, apelanții reclamanți M.I. și M.S. au depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimatul intervenient principal M.I.L., arătând că prin întâmpinarea la apelul declarat de reclamanți  împotriva încheierii din ....12.2019 și a sentinței civile nr. .../318/2018, intimatul M.I.L., a apreciat ca fiind întemeiat apelul reclamanților ,instanța urmând să ia act de opinia acestuia și să decidă în sensul admiterii apelului reclamanților.

La data de ..08.2020, prin serviciul registratură, intimatul intervenient M.I.L. a depus întâmpinare la apelul incident formulat de intimații pârâți C.P., C.C., C.G. şi C.M și cu titlu de excepție a solicitat respingerea ca inadmisibil al apelului incident, care vizează schimbarea sentinței civile nr. .../2019, pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu, în sensul obligării acestora la plata sumei de 53294 lei față de intimatul intervenient, dat fiind faptul că intimatul intervenient a declarat apel în prezenta cauză, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile art. 472 Cod procedură civilă promovarea apelului incident.

În ceea ce privește faptul că pe fond se susține că hotărârea instanței de fond nu este întemeiată, deoarece la instanța de fond, apelanții pârâți au depus o expertiză extrajudiciară , întocmită de către expert S.A.M., care a evaluat construcțiile în conformitate cu standardele de evaluarea SEV 2018, rezultând o despăgubire în sumă de 53.294 lei , iar instanța a omologat raportul de expertiză, desemnat de către instanță, având în vedere Decretul-Legea nr. 256/1984, la care a aplicat coeficienți de actualizare, ajungându-se la o valoare cu mult peste valoarea rezultată din standardele de evaluarea SEV 2018.

Astfel, a apreciat că o asemenea cerere este neîntemeiată, deoarece cu ocazia depunerii raportului de expertiză pentru evaluare construcții, la prima instanță, întocmit de către expertul M.S., pârâții au făcut obiecțiuni, numai cu privire la scăderea din evaluarea cuantumului despăgubirilor, a sumei aferente procentului de uzură fizică a construcțiilor evaluate, obiecție admisă de către instanța de fond, la care expertiza a formulat răspuns.

Ori, pârâții nu au criticat expertiza întocmită de către expert M.S., cu privire la actul normativ avut în vedere pentru evaluarea construcțiilor, astfel că pretenția acestora de a se efectua o contraexpertiză care să evalueze construcțiile conform standardelor de evaluare SEV 2018, echivalează cu o pretenție nouă în faza de apel, care este admisibilă în conformitate cu dispozițiile art. 478 alin. 3 Cod procedură civil.

Concluzionând, a solicitat respingerea apelului și pe fond.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, tribunalul reține apelurile ca fiind nefondate.

Referitor al apelul principal formulat de reclamanții M.I. și M.S. tribunalul reține că prima instanță a dat o interpretare corectă dispozițiilor art. 494 Cod Civil în vigoare din anul 1864, precum și celor statuate prin decizia civilă nr. .../07.07.2017 pronunțată de Tribunalul Gorj , în sensul că proprietarul construcțiilor edificate pe terenul în suprafață de 306 mp, situat în intravilanul satului ...., comuna ... este intervenientul principal M.I.L..

Prin hotărârea amintită anterior s-a reținut cu putere de lucru judecat atât calitatea de constructor de bună credință pentru constructorul ...., calitate care a fost preluată de cumpărătorul SC.... SRL și, ulterior de M.I.L. Și în respectivul litigiu s-a pus în discuție  și s-a tranșat cine este proprietarul construcțiilor la momentul la care proprietarul terenului, C.E. a invocat accesiunea imobiliară preluând construcțiile existente pe teren, statuându-se cu putere de lucru judecat că proprietar al acestor construcții este M.I.L., persoană care a figurat în dosar în calitate de pârât. Reține tribunalul că decizia civilă nr. .../2017 este opozabilă reclamantei M.S., aceasta fiind parte în dosarul nr..../318/2015 în calitate de intervenientă .

Cele reținute prin decizia civilă nr. .../2017 pronunțată de Tribunalul Gorj se opun  în prezenta cauză ca o chestiune litigioasă care nu mai poate face obiectul unei noi cercetări judecătoreşti , proprietarul terenului care a optat pentru preluarea construcţiei invocând accesiunea imobiliară este ţinut la plata despăgubirilor, respectiv c/val materialelor şi manoperei sau sporului de valoare înregistrat de imobilul teren ca urmare a realizării investiţiilor către persoana din patrimoniul cărei au fost luate aceste investiţii- construcţii.

Prin decizia civilă nr..../5 mai 2017 şi decizia civilă nr..../2017 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr..../318/2015 s-a reţinut calitatea de proprietar al construcţiilor în litigiu în persoana pârâtului M.I.L. şi nu a intervenientei M.S. sau a SC .... SRL .

Potrivit literaturii juridice autoritatea de lucru judecat produce concomitent două efecte: efectul pozitiv, ce vizează partea care a câştigat procesul, astfel că se poate prevala de cele statornicite de instanţă în faţa oricărei jurisdicţii şi efectul negativ, ce vizează partea care a căzut în pretenţii, căreia îi este interzis să mai solicite judecarea din nou a aceleiaşi cereri. Efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat presupune îndreptăţirea subiectului de drept de a se prevala şi de a impune instanţei o constatare jurisdicţională operată în trecut în legătură cu problema litigioasă dintr-o pricină pendinte. Acest efect reiese din natura sa juridică de prezumţie absolută de adevăr prevăzută de art. 1200 punctul 4 Cod Civil în vigoare din anul 1864, fundamentul efectului pozitiv fiind pus în legătură cu ideea de adevăr pe care o exprimă o hotărâre judecătorească. Componenta autorităţii de lucru judecat de excepţie procesuală corespunde efectului negativ al acesteia, extinctiv, de natură să oprească o a doua judecată între aceleaşi părţi, cu acelaşi obiect şi aceeaşi cauză.

Sentința civilă nr..../28.06.2017, pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosar nr. .../318/2017 nu poate fi opusă pârâților C., această hotărâre judecătorească nefiind opozabilă pârâților, iar, pe de altă parte, se apreciază de tribunal că litigiul respectiv purtându-se între M.I. și M.S., pe de o parte și M.I.L., pe de altă parte, în perioada când pe rolul instanțelor de judecată se afla dosarul nr. .../318/2015 este un litigiu purtat tocmai cu scopul de a se obține o hotărâre judecătorească pro causa care să eludeze concluziile la care instanța de judecată ajungea în dosarul nr...../318/2015.

Tribunalul ajunge la această concluzie observând considerentele sentinței civile nr. .../2017, în care se face vorbire despre dobândirea în proprietate de la .... a construcțiilor de către M.S., în calitate de unic acționat al SC .... SRL , fără ca în acel dosar părțile să prezinte factura fiscală nr. .../05.11.2012, prin care clădirea cu destinația magazin sătesc .... a ieșit din  patrimoniul lui SC ... SRL, fiind dobândită prin vânzare-cumpărare de către numitul M.I.L.la prețul de 14110 lei, înscris despre care instanțele de judecată au ținut seama soluţionarea dosarului nr..../2015  așa cum rezultă din considerentele deciziei nr..../05.05.2017, pronunțată de Tribunalul Gorj (pagina 11 din decizie).

Reține tribunalul că soluția primei instanțe este temeinică și legală , în concordanță cu probatoriul administrat în cauză, respectiv hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile anterioare purtate de părți, poziția comună adoptată în calea de atac  de apelanții principali și intervenientul M.I.L. denotând reaua-credință cu care aceștia au înțeles să acționeze atât în litigiile anterioare purtate între părți, cât și în acest litigiu, apărând ca fiind întemeiată susținerea apelanților C. în sensul că scopul promovării apelului ar fi acela a se împiedica efectuarea unor compensării între datoria pe care o are de plătit M.I.L. față de moștenitorii lui C.E., creanță stabilită în mod definitiv prin sentința civilă nr. .../14.12.2016, pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosar nr..../318/2015 și creanța care s-a stabilit in sarcina moștenitorilor lui C.E. către M.I.L. prin sentința apelată.

În ceea ce privește apelul formulat de pârâții C., astfel cum a fost precizat la termenul de judecată din 24.11.2020, ca fiind un apel provocat, raportat la dispozițiile art. 473 C.pr.civ. tribunalul apreciază că în cauză nu sunt incidente aceste dispoziții, pârâții C. neputând formula critici pe calea apelului provocat cu privire la cuantumul despăgubirilor stabilite de prima instanță în favoarea intervenientului M.I.L.

Astfel, potrivit art. 473 Cod procedură civilă în caz de coparticipare procesuală, precum și atunci când la prima instanță au intervenit terțe persoane în proces, intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să declare în scris apel împotriva altui intimat sau a unei persoane care a figurat în primă instanță și care nu este parte în apelul principal, dacă aceasta din urmă ar fi de natură să producă consecințe asupra situației sale juridice în proces.

Părți în apelul principal formulat de M.I. și M.S. sunt atât pârâții C., cât și intervenientul principal M.I.L., acesta din urmă având aceleași pretenții ca și reclamanții din acțiunea principală.

Calitate procesuală pasivă în apelul provocat poate să aibă alt intimat din apelul principal.

Interesul de a formula apel provocat rezidă în împrejurarea că admiterea apelului principal ar fi de natură să provoace consecințe asupra situației sale juridice din proces, astfel că prin promovarea lui intimatul urmărește să evite riscul de a i se agrava situația în proces în cazul în care s-ar schimba sentința.

În prezenta cauză prin apelul provocat intimații urmăresc diminuarea cuantumului despăgubirilor stabilite de prima instanță către intervenientul M.I.L., criticând modul de calcul al acestor despăgubiri și concluziile raportului de expertiză.

Prin apelul principal reclamanții M.I. și M.S. nu critică cuantumul despăgubirilor, critica lor vizând soluția de admitere a cererii de intervenție formulată de M.I.L., susținând că nu acesta este proprietarul construcțiilor, ci reclamanții. Chiar și în situația admiterii apelului principal, situația intimaților C. rămâne neschimbată, singurul element care s-ar schimba ar fi persoana creditorului în sensul că ar fi ținut să primească despăgubirile în sumă de 77222,1 lei stabilite de prima instanță către reclamanți și nu către intervenientul principal așa cum a stabilit prima instanță.

Se reține așadar că intimații C. nu justifică un interes în formularea apelului provocat și, pe cale de consecință,  nu sunt îndeplinite condițiile îndeplinite de art. 473 C.pr.civ.

Pentru  valorificarea criticilor dezvoltate în motivele de apel intimații C...ar fi trebuit să formuleze apel principal împotriva intervenientului M.I.L.

Concluzionând tribunalul respinge apelurile ca nefondate, menținând ca temeinică și legală soluția primei instanțe și în raport de dispozițiile art. 453 C.pr.civ. va respinge cererile de acordare a cheltuielilor de judecată în apel, dat fiind faptul că ambele părți au căzut în pretenții.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelurile declarate de apelanţii reclamanţi  M.I. şi M.S., ambii cu domiciliul în Tg-Jiu, str. ..., nr...., bl..., sc... ap...., județul Gorj împotriva încheierii de şedinţă din ... decembrie 2019 şi a sentinţei civile nr..../...12.2019, pronunţate de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr..../318/2018 și de apelanţii pârâţi C.P. cu domiciliul în comuna ..., sat ...., județul Gorj, C.C., cu domiciliul în comuna ....., sat ...., județul Gorj, C.G. cu domiciliul în comuna ...., sat ..., județul Gorj şi C.M., cu domiciliul în comuna ..., sat ..., județul Gorj, împotriva sentinţei civile nr..../18.12.2019, pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr...../318/2018, în contradictoriu intimatul intervenient M.I.L., cu domiciliul în comuna ..., sat ..., nr. ..., județul Gorj,  ca nefondate.

Respinge cererile de acordare a cheltuielilor de judecată în apel.

Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi, ....2020, la Tribunalul Gorj.

Preşedinte Judecător

... ....

Grefier

 ....

Red. ..../Tehn. ....

9 ex/ 21 Decembrie 2020

j.f. ...

Domenii speta

Spete similare