Nulitate titlu de proprietate emis în temeiul Legii 18/1991

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2020:165.000593

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

Dosar nr. 799/201/2019

DECIZIE Nr. 593/2020

Şedinţa publică de la 11 Iunie 2020

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: A.C.T.

Judecător: C.M.D.

Grefier: G.D.

Pe rol judecarea apelului formulat de pârâtul V.A. împotriva sentinţei nr. 586/20.06.2019 pronunţată de Judecătoria Calafat în dosar nr. 799/201/2019, în contradictoriu cu reclamanta M.M. şi pârâţi N. G. , N. E. , PRIM. P. M. -COMISIA LOCALA DE APLICARE A LG 18/1991, PREFECTURA DOLJ-COMISIA JUDEŢEANĂ  DE APLICARE A LG 18/1991, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat G. T. în substituire pt. avocat D. D. pt.  apelant, care depune delegaţie de substituire la dosar, lipsind celelalte  părţi. 

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că lipsa de procedură cu apelantul, prin nerestituirea la dosar a dovezii de înmânare a procedurii de citare, se acoperă prin prezenţa apărătorului ales.

Instanţa pune în discuţie competenţa materială, generală şi teritorială  a tribunalului, în soluţI.area cauzei.

Avocat  G. T.  pt.  apelant  arată că tribunalul este competent.

Instanţa, verificându-şi din oficiu competenţa, apreciază că este competentă material, general şi teritorial să soluţI.eze cauza, având în vedere dispoziţiile art. 466  alin. 1 CPC raportat la art. 95  pct. 2 CPC, după care acordă cuvântul pe cereri prealabile, respectiv pe cereri de probatorii.

Avocat G. T.  pentru  apelant  solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri şi depune la dosar, în copie,  certificat de  naştere al sorei apelantului, numita V. A., căsătorită  B. A.,  despre care a făcut vorbire în motivele de apel şi în notele scrise depuse la dosar şi arată că nu mai are alte înscrisuri de depus, în afară de cele depuse în dosarul de fond şi nici  alte probe de solicitat.

Instanţa  încuviinţează pentru apelant proba cu înscrisul depus la acest termen de judecată, respectiv certificat de naştere al numitei V.A., constată că înscrisurile depuse în primă instanţă rămân câştigate cauzei, după care nemaifiind alte cereri, în baza art. 244 NCPC apreciază  finalizată cercetarea judecătorească şi în temeiul art. 392 NCPC, declară deschise dezbaterile asupra apelului.

Avocat G. T.  pentru  apelant  solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, anularea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât alături de apelant mai există o moştenitoare, sora acestuia B. A., care nu a fost citată în primă instanţă, cu cheltuieli de judecată, conform chitanţei depuse la dosar.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 586/20.06.2019 pronunţată de Judecătoria Calafat în dosar nr. 799/201/2019, au fost respinse excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului V.A. şi a prescripţiei invocate de pârât.

A fost  admisă acţiunea  formulată de  reclamanta M.M. în contradictoriu cu pârâţii N. G. , N. E. , V. I. M. , Comisia Locală de  aplicare  a Legii 18/1991  P. M.  şi Comisia Judeţeană de aplicare a Legii 18/1991 Prefectura Dolj.

 A fost constatată nulitatea  absolută parţială a titlului de proprietate nr. 5171/20.11. 2002 în ceea ce priveşte  numele  titularilor dreptului de proprietate.

A fost dispusă emiterea unui nou  titlu de proprietate având ca titulari ai dreptului pe N. E. G. , N.E. E.,M.E. M., ca  moştenitori ai defunctului N.I..

Au fost menţinute celelalte  dispoziţii ale  titlului de  proprietate.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că în urma aplicării legilor fondului funciar N. G. , N. E.  şi M.M. au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate  asupra terenului cu care  bunicul lor N.I. a figurat în evidenţele agricole.

Aceştia au solicitat  să li  se reconstituie dreptului  de proprietate pentru  suprafaţa de 5, 26 ha teren aşa cum rezultă din cererile înregistrate la nr. 2820 /1991, aflate la filele 27-28 din dosar.

În acelaşi dosar înaintat de Comisia locală de Fond Funciar  P. M. figurează şi cererea lui V M. înregistrată la nr. 1315/1991. Aceasta solicită reconstituirea dreptului de proprietate asupra  suprafeţei de 5,01 ha teren în calitate de moştenitoare a mamei sale C.F. .

V. M. a decedat la 10.04. 2011 aşa cum rezultă din certificatul de deces aflat la fila 62 din dosar. Reclamanta a solicitat iniţial să se constate nulitatea  titlului de proprietate în contradictoriu cu V. M., iar după data la care  aflat despre decesul acesteia a  precizat acţiunea în sensul  că  solicită ca procesul să se desfăşoare în contradictoriu cu fiul acesteia – V.A. care are vocaţie la succesiunea lui V. M..

Instanţa a apreciat că fiul acesteia  V.A. are calitate procesuală pasivă, chiar dată nu s-a dezbătut  notarială sau în procedură contencioasă succesiune V. M..

Cât  priveste excepţia prescripţiei dreptului de a introduce acţiunea invocată de pârât  instanţa a respins-o, întrucât acţiunea priveşte nulitatea absolută parţială a Titlului  de proprietate iar acţiunea în nulitate este imprescriptibilă.

Pentru soluţI.area cauzei s-a dispus şi ataşarea dosarului 2269/2+01/2018 al Judecătoriei Calafat  care a fost  suspendat  la 07.02. 2019 .

În acest dosar Comisia Locală de fond  funciar P. M.  a înaintat documentele care au stat la baza emiterii titlului  de proprietate documente care se află la filele 26 -37 .

N. G. , N. E. şi reclamanta M.M.  sunt descendenţii direcţi ai lui N. E., fiul  lui N.I..

În calitatea  lor de nepoţi de fiu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu care  bunicul lor a figurat în evidenţele agricole.

Sancţiunea nulităţilor absolute este reglementată de  dispoziţiile art. III din Legea 169/1997, potrivit cărora  sunt lovite de nulitate absolută următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor legii Fondului Funciar nr. 18/1991:

a. actele de reconstituire  sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;

b. actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;

c. actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicat de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege;

d. actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comuna;

e. actele de constituire a dreptului de proprietate în condiţiile art. 20  în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;

f. actele de constituire a dreptului de proprietate în condiţiile art. 20 şi în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptăţite de lege;

g. transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a sporii prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului ;

h. actele de vânzare-cumpărare privind construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale – case de locuit, creşe, grădiniţe, cantine, cămine culturale, sedii şi alte asemenea – ce au aparţinut Cooperativelor agricole de producţie, cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul aliniat al art. 28 din lege.

Instanţa a reţinut că V. M.  nu a dovedit că are o  legătură de rudenie cu N.I., astfel încât instanţa a apreciat că este o persoană neîndreptăţită să i se reconstituie drept  de proprietate cu privire la terenul cu care a figurat în evidenţele agricole N. I..

În consecinţă, instanţa a  admis acţiunea, a  constatat nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. 5171/201.11.2002, în ceea priveşte numele titularilor dreptului de proprietate, înlăturându-se din titlu numele lui V. M..

Instanţa a dispus emiterea unui nou titlul de  proprietate având ca titulari ai dreptului pe N. G.  , N. E.  şi M.M. ca moştenitori ai defunctului N.I. şi a menţinut  celelalte dispoziţii ale titlului de proprietate.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul V. A., prin care solicită anularea sentinţei, ca nelegală şi netemeinică.

În motivarea apelului se arată că acţiunea formulată trebuia respinsă prin „lipsa capacităţii de folosinţă” a reclamantei, care a formulat o acţiune împotriva unei persoane predecedată, la data introducerii acţiunii. Instituţia introducerii în cauza a moştenitorilor, exista în cazul în care decesul uneia dintre părţi intervine pe parcursul procesului, ori în cazul în speţă, decesul a precedat cu mult înainte de introducerea acţiunii.

În cazul în speţă, apelantul consideră că reclamanta trebuia să formuleze direct o acţiune împotriva moştenitorilor. Oricum, lipsa calitatii procesuale pasive a apelantului este mai mult decât evidentă şi aceasta nu poate fi prezumată pe baza unor acte de stare civilă.

Prezumarea calităţii de moştenitor este posibilă conform jurisprudenţei, doar în cazul în care, decesul uneia dintre părţi intervine în cursul procesului şi aceasta doar ca excepţie, pentru cazul în care nu pot fi introduşi legal în cauză moştenitorii, adică în baza Certificatului de moştenitor, sau de constatare a calităţii de moştenitor, eliberat de notar conform prevederilor legale. Dacă nu s-ar proceda aşa, ar fi încălcate grosolan drepturile succesorale, ca în prezentul caz, în acest sens fiind disp. art .430 si următoarele din N.C.Proc Civila.

Apelantul arată că mai are o soră cu vocaţie succesorală, care nu a fost introdusă în prezenta cauză.

Instanţa de fond şi-a bazat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, în principal pe susţinerea avocatei L. P., care a susţinut pentru reclamantă că „ Subsemnatul am calitate procesuală pasivă, întrucât mama mea a decedat, iar eu am vocaţie succesorala la succesiunea mamei”.

Calitatea de moştenitor nu se dovedeşte prin vocaţia la moştenire prevăzute de art. 962 din N.C.Proc Civilă, ci prin certificat de moştenitor sau prin certificat de atestare a calităţii de moştenitor eliberat de notar şi numai în anumite situaţii limitative instanţa poate prezuma această calitate.

Solicită admiterea apelului, anularea în tot a sentinţei civile apelate şi pe fond, respingerea acţiunii, bazat pe lipsa capacităţii de folosinţă a reclamantei, care promovează o acţiune împotriva unei persoane decedată, iar în subsidiar, constatarea lipsei calităţii procesuale pasive a apelantului care consideră că nu are calitatea legală de moştenitor în prezenta cauză şi care, oricum, nu este singurul moştenitor al defunctei.

În drept, invocă dispoziţiile art. 412 din N.C.Proc Civilă, coroborat cu articolele despre care am făcut vorbire în prezentul apel

Intimata M.M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului şi menţinerea sentinţei apelate, arătând că a fost chemat în judecată prin cererea de modificare a acţiunii principale, întrucât prin demersurile făcute, a aflat că autoarea acestuia a decedat.

Cu privire la faptul că a chemat în judecată o persoana predecedată, acţiunea a fost modificată până la primul termen de judecată, fiind astfel respectate dispoziţiile art. 204 C.proc.civ.

Susţinerile apelantului ca mai are o soră cu vocaţie succesorală, au fost păstrate cu intenţie, pentru a avea motive să îşi exercite calea de atac, respectiv apelul.

In momentul în care acesta a formulat întâmpinare, nu a făcut niciun fel de vorbire despre existenţa unei alte persoane cu vocaţie succesorală.

În ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale pasive, în mod corect instanţa de fond a respins această excepţie, întrucât intimata nu a invocat faptul că apelantul-pârât este moştenitor, ci faptul că are vocaţie succesorală ca descendent direct al autoarei sale.

Nici în cererea de apel, apelantul nu precizează numele şi adresa celuilalt moştenitor cu  vocaţie succesorală, şi nu a depus niciun înscris în acest sens.

Apelantul-pârât a formulat răspuns la întâmpinare, prin arată că, în întâmpinarea formulată, intimata-reclamantă recunoaşte temeinicia şi legalitatea apelului său.

A precizat că ar fi fost chemat în judecată, prin modificare de acţiune, prevăzută de art. 204 din N.C.Proc.Civilă, ori în acest caz era obligatoriu, consideră apelantul, să dovedească calitatea de moştenitor pe baza, cel puţin a certificatului de calitate de moştenitor.

Consideră că  nu poate avea calitate procesuală pasivă în cauză.

Prin întâmpinarea depusă la instanţa de fond, a solicitat respingerea acţiunii împotriva sa, pentru lipsa calităţii procesuale, sau să se suspende cauza până la dezbaterea succesorală, însă instanţa de fond nu a luat în considerare susţinerile sale, atribuindu-i, în mod greşit, calitatea procesuală pasivă. Faptul că este fiul antecesoarei sale, nu îi conferă, din oficiu, calitate procesuală pasivă, întrucât trebuie să existe în mod cert dovada calităţii de moştenitor şi dovada dezbaterii succesorale, iar faptul că, în întâmpinare, nu a arătat că are o soră, îl consideră irelevant şi nejustificat, deoarece sora nu este parte în proces şi nici nu ar avea obligaţia legală pentru a aduce la cunoştinţa intimatei acest aspect. Faptul ca are o soră ar fi rezultat eventual din dezbaterea succesorală.

Analizând apelul din prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor art. 476-482 C.proc.civ., tribunalul reţine următoarele:

Obiectul cererii de chemare în judecată promovate de reclamanta M.M. îl reprezintă nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 5171/20.11.2002 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în baza Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997 şi Legii nr. 1/2000, pe numele moştenitorilor defunctului N. M. I., respectiv N. E. G., N. E. E., M.E.M., V. I.M..

Reclamanta a înţeles să cheme în judecată, în calitate de pârâţi, toţi titularii dreptului de proprietate menţI.aţi în cuprinsul titlului a cărui nulitate o solicita şi, chiar dacă la data de 18.03.2019 când a depus cererea de chemare în judecată, pârâta V. I.M. era decedată, tribunalul reţine că reclamanta a înţeles să depună la data de 05.04.2019 o cerere adiţI.ală prin care a solicitat citarea în calitate de pârât a numitului V. A., fiului pârâtei V. I.M.. O astfel de cerere  a fost formulată înainte de primul termen de judecată, stabilit pentru data de 21.05.2019, fiind respectate dispoziţiile art. 204 alin. 1 C.proc.civ. care permit reclamantului să îşi modifice cererea de chemare în judecată numai până la primul termen la care acesta este legal citat.

Din acest motiv, criticile apelantului-pârât V.A. privind introducerea sa în proces sunt neîntemeiate.  E adevărat că, în speţă, nu erau incidente dispoziţiile art. 412 pct. 1 C.proc.civ. întrucât decesul pârâtei V.I.M. nu a intervenit în timpul procesului, însă dispoziţiile procesual civile anterior menţI.ate permit reclamantului să îşi modifice cererea de chemare în judecată, fie prin schimbarea obiectului, fie prin schimbarea cadrului procesual pasiv, în sensul chemării în judecată şi a altor persoane, până la primul termen de judecată, fără a fi necesar acordul celorlalte părţi. Solicitând, în termenul legal prevăzut de art. 204 alin. 1 C.proc.civ., introducerea în proces a pârâtului V.A. în locul pârâtei V.I.M., despre decesul căreia reclamanta a aflat ulterior introducerii acţiunii, nu mai este incidentă lipsa capacităţii de folosinţă a pârâtei V.I.M., cum greşit a susţinut apelantul-pârât prin motivele de apel.

În privinţa motivului de apel privind calitatea sa procesuală pasivă, tribunalul îl apreciază ca neîntemeiat având în vedere că apelantul-pârât V.A. este fiul numitei V.I.M., menţI.ată ca proprietară prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar, în cuprinsul titlului de proprietate a cărui nulitate absolută se invocă prin cererea de chemare în judecată.

Chiar dacă nu s-a dezbătut succesiunea defunctei V.I.M. pentru a se constata în procedura notarială sau în procedura contencioasă, deschisă succesiunea de pe urma acesteia, a se stabili bunurile ce compun masa succesorală şi moştenitorii acesteia, ce şi-au exprimat opţiunea succesorală în termenul legal instituit de art. 700 C.civ de la 1864 (aplicabil faţă de data decesului intervenit la 11.04.2011) şi, eventual, renunţătorii sau neacceptanţii, tribunalul apreciază că rămânerea în pasivitate a persoanelor cu vocaţie succesorală, ce au ales să nu dezbată succesiunea, nu poate să se răsfrângă asupra drepturilor terţilor ce formulează pretenţii cu privire la bunuri ce ar face parte din masa succesorală.

Potrivit art. 728 C.civ de la 1864 nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii, iar potrivit art. 659 C.civ de la 1864 succesiunile sunt deferite copiilor şi descendenţilor defunctului, ascendenţilor şi rudelor sale colaterale, în ordinea şi după regulile prevăzute în capitolul III "despre deosebite ordine de succesiune".

Atâta timp cât nu s-a procedat la dezbaterea succesiunii, calitatea de a sta în proces cu privire la bunuri succesorale revine tuturor persoanelor ce au vocaţie succesorală, în sensul ei concret de vocaţie (chemare) efectivă, utilă, determinată prin regulile devoluţiunii succesorale.

Cum apelantul-pârât este fiul numitei V.I.M., beneficiara menţI.ată pe titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită, având deci chemare concretă la moştenirea acesteia, tribunalul apreciază că în mod corect instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocate de acesta. Pârâtul este chemat într-un proces privitor la bunurile ce au aparţinut autoarei sale, în calitatea sa de succesibil cu vocaţie succesorală concretă, fără a fi necesar ca reclamanta să aştepte dezbaterea succesiunii şi emiterea unui certificat de moştenitor, cum greşit susţine apelantul, cu atât mai mult cu cât moştenitorii pot opta pentru a rămâne în indiviziune şi a nu dezbate succesiunea.

Cu privire la motivul de apel constând în împrejurarea că procesul nu s-a desfăşurat în contradictoriu cu toţi succesibilii cu vocaţie la moştenirea defunctei V.I.M., respectiv şi în contradictoriu cu sora apelantului-pârât, numita B. ( fostă V.) A., tribunalul îl apreciază ca întemeiat, constatând că în cauză erau incidente dispoziţiile art. 78 alin. 2 C.proc.civ. potrivit cărora "în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna din părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţI.ată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond".

Deşi pârâtul nu a comunicat instanţei de fond că nu este unicul succesibil al defunctei V.I.M., tribunalul observă că prin întâmpinare acesta a menţI.at necesitatea de a exista o dezbatere succesorală, precum şi faptul că reclamanta a precizat expres, prin cererea adiţI.ală depusă la 05.04.2019, că nu este rudă cu defuncta V.I.M. şi nu poate obţine înscrisuri doveditoare cu privire la actele de stare civilă, cunoscând doar faptul decesului şi că aceasta are un fiu, V. A., solicitând citarea acestuia în calitate de pârât. Or, în aceste condiţii, chiar dacă nu era justificată cererea de suspendare până la dezbaterea succesorală, formulată de pârât, instanţa era datoare să solicite atât informaţii de la pârâtul V. A., cât şi extrase de pe actele de stare civilă, de la autorităţile cu atribuţii de evidenţă a persoanelor, pentru a stabili care sunt succesibilii cu vocaţie succesorală.

Întrucât obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă nulitatea unui titlu de proprietate în cuprinsul cărui mai multe persoane sunt titularele dreptului de proprietate, ne aflăm în prezenţa unui litisconsorţiu procesual, conform art. 59 C.proc.civ., în sensul că procesul trebuie să se desfăşoare în contradictoriu cu toţi subiecţii dreptului de proprietate, iar când unul dintre aceştia este decedat, trebuie chemate în judecată toate persoanele cu vocaţie succesorală la moştenirea acestuia.

Procedând la judecarea cauzei doar în contradictoriu cu unul din succesibilii cu vocaţie succesorală ai numitei V.I.M., titulara dreptului de proprietate menţI.ată în titlul a cărui nulitate se solicită, instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 59 C.proc.civ. şi, întrucât art. 478 alin. 1 C.proc.civ.  prevede expres că prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în faţa primei instanţe, constatând că se impune ca judecata să aibă loc între toţi titularii dreptului de proprietate, respectiv moştenitorii cu vocaţie succesorală ai acestora, dar având în vedere şi solicitarea expresă a apelantului de trimitere a cauzei spre rejudecare, în temeiul art. 480 alin. 2 şi alin. 3 C.proc.civ., tribunalul va admite apelul formulat de pârâtul V.A., va anula sentinţa civilă nr. 586/20.06.2019 pronunţată în dosarul nr. 799/201/2019 de Judecătoria Calafat şi va trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond, Judecătoria Calafat.

În rejudecare, instanţa de fond va proceda conform art. 78 alin. 2 şi urm. C.proc.civ., în funcţie de solicitarea părţilor de introducere în cauză a terţului B. ( fostă V.) A. şi, totodată, va face demersuri pentru a stabili persoanele cu vocaţie succesorală la moştenirea defunctei V.I.M., în vederea stabilirii cadrului procesual pasiv.

În privinţa notelor scrise depuse la 20.02.2020 de apelantul-pârât V. A., prin care critică modul de administrare a probelor şi apreciază că instanţa de fond ar fi trebuit să administreze în special proba cu înscrisuri pentru a stabili de la cine provine terenul şi ce terenuri a deţinut autoarea C. F., ce terenuri a deţinut concubinul său N. I., dacă aveau roluri separate în registrele agricole şi care a fost motivul pentru care s-a emis un singur titlu de proprietate atât pentru reclamantă cât şi pentru pârâţi ori dacă s-a emis un titlu de proprietate după C.F. , tribunalul constată că acestea cuprind noi motive de apel, motive ce nu au fost formulate în termenul legal prevăzut de art. 468 C.proc.civ., astfel că nu le va analiza, apelantul fiind decăzut conform art. 470 alin. 1 lit. c şi alin. 2 C.proc.civ.

Întrucât prin soluţia ce se va da, se anulează sentinţa apelată cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare, tribunalul nu va analiza cererea privind cheltuielile de judecată efectuate în apel, urmând ca acestea să fie avute în vedere de instanţa de fond cu ocazia rejudecării cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelul formulat de apelantul-pârât V. A., domiciliat în ...., judeţul Timiş, împotriva sentinţei civile nr. 586/20.06.2019 pronunţată în dosarul nr. 799/201/2019 de Judecătoria Calafat, în contradictoriu cu intimata-reclamantă M.M., CNP ...., cu domiciliul în ...., judeţul Dolj şi intimaţii-pârâţi N. G. , cu domiciliul în comuna P. M. ...., judeţul Dolj, N. E. , cu domiciliul în ...., judeţul Dolj,  Comisia Locală de  aplicare  a Legii 18/1991  P. M. ,  cu sediul în ...  judeţul Dolj, Comisia Judeţeană de aplicare a Legii 18/1991 Prefectura Dolj,  cu sediul în ....., judeţul Dolj.

Anulează sentinţa civilă nr. 586/20.06.2019 pronunţată în dosarul nr. 799/201/2019 de Judecătoria Calafat şi trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond, Judecătoria Calafat.

Definitivă.

Pronunţată azi, 11 iunie 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

PREŞEDINTE   JUDECĂTOR

A.C.T.C.-M. D.

GREFIER

G.D.

Red.jud.C.M.D/29.06.2020

Tehn.S.V./8 ex.

Jud.fond-D.S

Domenii speta

Spete similare