Uzucapiune, accesiune imobiliară artificială

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2020:165.001809

Dosar nr. 3890/215/2017

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia civilă nr. 1809/2020

Şedinţa publică de la 19 Noiembrie 2020

Completul constituit din:

PREŞEDINTE C.C.

Judecător L. T.

Grefier I.M. P.

Pe rol judecarea apelului formulat de apelanţii reclamanţi I. A. şi I. M.împotriva sentinţei civile nr. 11428/28.10.2019, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul cu nr. 3890/215/2017, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi D. S., D. M.  şi  MUNICIPIUL CRAIOVA PRIN PRIMAR având ca obiect  uzucapiune, accesiune.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă avocat I. G.în substituire pentru avocat C. G.pentru apelanţii-reclamanţi I. A. şi I. M.şi avocat L. I.pentru intimaţii-pârâţi D. S.şi D. M. , lipsă fiind intimatul pârât MUNICIPIUL CRAIOVA PRIN PRIMAR.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită şi că nu s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă, după care,

Avocat Ionel Gruia în substituire pentru avocat C. G.pentru apelanţii reclamanţi I. A. şi I. M.şi avocat L. I.pentru intimaţii pârâţi D. S.şi D. M. arată că nu mai au alte probe de solicitat, excepţii de invocat.

Potrivit dispoz. art. 482 raportat la dispoz. art. 392 C. proc. civ., constată deschise dezbaterile şi acordă cuvântul părţilor pe apelul formulat.

Avocat Ionel Gruia în substituire pentru avocat C. G.pentru apelanţii reclamanţi I. A. şi I. M.având cuvântul pe apelul formulat solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei atacate, iar pe fond admiterea şi celorlalte 2 capete de cerere privind constatarea existenţei dreptului de proprietate asupra terenului şi construcţiilor.

Arată că au calitate procesuală ambii apelanţi, deoarece prin contractul de întreţinere încheiat în formă  autentică între mama apelantului I. A., I. V., si apelanţi, aceasta le-a transmis dreptul de proprietate asupra încăperilor 3,6,7,8 şi terenul aferent, aflat în indiviziune ,iar aceştia au devenit proprietari şi pe acesta.

Solicită cheltuieli de judecată.

Avocat L. I.pentru intimaţii pârâţi D. S.şi D. M. având cuvântul pe apelul formulat solicită respingerea apelului şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei pronunţată de instanţa de fond, precizând faptul că apelanţii nu au calitate procesuală.

Solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.

Tribunalul, potrivit dispoz. art. 482 C. proc. civ. raportat la dispoz. art 394 C. proc. civ. constată închisă cercetarea judecătorească şi reţine cauza spre soluţionare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă:

Prin Sentinţa civilă nr. 11428/28.10.2019, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul cu nr. 3890/215/2017, s-a constatat că  excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâta Municipiul Craiova prin Primar, cu privire la capetele de cerere 1 şi 3, referitoare la constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., precum şi imobilul-alee de acces în suprafaţă de 39 m.p., ambele situate în Craiova, str. Isvarna,  nr. 32, jud. Dolj nu are obiect, întrucât nu au fost chemată in judecată în calitate de pârâtă pentru aceste capete de cerere.

A fost admisă excepţia  lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor D. Ş. şi D. M., cu privire la capătătul  de cerere 1, referitor la referitoare la constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., situat în Craiova...

A fost respinsă cererea de chemare in judecată având ca obiect constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., situat în ..., jud. Dolj, formulată de reclamanţii,  I. A. şi I. M., în contradictoriu cu pârâţii, D. Ş. şi D. M., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost admisă excepţia  lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor D. Ş. şi D. M., cu privire la capătul de cerere nr.  2, constatare a dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară artificială asupra imobilului – construcţie-corp principal, situat în Craiova, ...

A fost respinsă cererea de chemare in judecată având ca obiect constatarea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară artificială asupra imobilului – construcţie-corp principal, situat în Craiova... jud. Dolj, formulată de reclamanţii I. A. şi I. M., în contradictoriu cu pârâţii, D. Ş. şi D. M., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă excepţia inadmisibilităţii acţiunii in  constatare, invocată prin întâmpinare de intimatul Municipiul Craiova prin Primar.

A fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesual pasive cu privire la capătul 2 de cerere referitor la accesiunea imobiliară a intimatei Municipiul Craiova prin Primar, invocată prin întâmpinare.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamanţilor de constatare a dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară artificială asupra imobilului – construcţie-corp principal, situat în Craiova, ..., jud. Dolj, astfel cum a fost identificat de expertul tehnic P. I. prin raportul de expertiză judiciară tehnică specialitatea construcţii civile întocmit în dosar.

A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii I. A. şi I. M.în contradictoriu cu pârâţii, D. Ş. şi D. M.,  referitoare la constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra  imobilul-alee de acces în suprafaţă de 39 m.p.,  situat în Craiova, ..., jud. Dolj.

S-a constatat dreptul de proprietate dobândit de reclamanţii,  I. A. şi I. M., prin uzucapiunea de lungă durată şi  joncţiunea posesiilor, asupra imobilul-alee de acces în suprafaţă de 39 m.p.,  situat în Craiova... jud. Dolj, cu următoarele vecinătăţi: N-D. M.  şi Ş., E- I. A. şi I. M., S- I. A., V- ..., aşa cum a fost identificată în raportul de expertiză judiciară tehnică specialitatea topografie întocmit în cauză de expertul tehnic N. C.

Au fost obligaţi reclamanţii I. A. şi I. M., la plata, în solidar, către pârâţii D. Ş. şi D. M. a sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu apărător ales.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare in judecată, reclamanţii I. A. şi I. M.au înţeles să formuleze trei petite, astfel: primul capăt de cerere - reclamanţii  au  chemat în judecată pe paraţii D. Ş. şi D. M. (în calitate de moştenitori al autorului D. G.), solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa,  să constate dreptul de proprietate al reclamanţilor ca efect al uzucapiunii asupra terenului intravilan (zona C) în suprafaţă de 275 mp, din care 83 mp ocupaţi şi 192 mp neocupaţi, situată în Craiova..., judeţul Dolj, în temeiul art. 1847, 1860 şi 1890 V.C.CIV.; al doilea capăt de cerere -  reclamanţii au solicitat,  în contradictoriu cu  Municipiul Craiova prin Primar,  să se constate dreptul de proprietate al reclamanţilor ca efect al accesiunii imobiliare asupra construcţiei – locuinţă situată în Zona C, corp principal, în suprafaţă de 83 mp, situată în Craiova... judeţul Dolj precum şi asupra anexelor şi dependinţelor, în temeiul art. 482, 488 şi 492 V.C.CIV.; al treilea capăt de cerere - reclamanţii  au  chemat în judecată pe paraţii D. Ş. şi D. M. (în calitate de moştenitor al autorului D. G.), solicitând instanţei să  constate dreptul de proprietate al reclamanţilor ca efect al uzucapiunii asupra aleei de acces din strada principală către imobilul din Craiova, ..., judeţul Dolj.

 De asemenea, din răspunsul la întâmpinare formulat de reclamanţi, a reţinut instanţa că au fost formulate trei capete de cerere, pentru primul şi al treilea fiind chemaţi in judecată paraţii D. Ş. şi D. M. (în calitate de moştenitor al autorului D. G.), iar pentru al doilea capăt de cerere fiind chemat in judecată Municipiul Craiova prin Primar.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâta Municipiul Craiova prin Primar, cu privire la capetele de cerere 1 şi 3, referitoare la constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., precum şi imobilul-alee de acces în suprafaţă de 39 m.p., ambele situate în Craiova..., jud. Dolj nu are obiect, întrucât nu au fost chemată in judecată în calitate de pârâtă pentru aceste capete de cerere.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor D. Ş. şi D. M., cu privire la capătul  de cerere 1, referitor la referitoare la constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., situat în Craiova, ..., jud. Dolj, instanţa urmează a o admite, pentru următoarele considerente:

În susţinerea cererii, reclamanţii au arătat că, în anul 1985, lui I. A. i-au fost încredinţate imobilele ce fac obiectul prezentei cereri de către părinţii săi, care, la rândul lor, le-au cumpărat  de la D. G. (decedat in anul 2016) şi D. Ş..

Constată instanţa că potrivit contractului de vânzare-cumpărare  încheiat intre vânzătorul Pîrvulescu Eugeniu şi cumpărătorii, D. G. şi D. Ş., a fost cumpărat  imobilul teren in suprafaţă de 537 mp, situat in Craiova, ...

A reţinut instanţa că, potrivit înscrisului intitulat "Contract de vânzare -cumpărare", numiţii D. Ş. şi D. G. (decedat in anul 2016) au promis că vor vinde numiţilor I. C. şi I. V. o bucată de teren – loc de casă, în suprafaţă de 268.50 mp, împreună cu o casă de locuit compusă din 2 camere din chirpici, acoperită cu ţiglă, situat în Craiova, ..., parte din imobilul teren ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare mai sus arătat.

Potrivit susţinerilor pârâţilor, terenul a fost preluat de stat, iar, ulterior, nu au formulat cerere în baza legilor fondului funciar decât pentru partea ce nu a făcut obiectul promisiunii de vânzare cumpărare.

Astfel, la dosarul cauzei nu a fost administrată nicio probă din care să rezulte că promitenţii vânzători sunt proprietatii imobilului în suprafaţă de 268.50 mp,  situat în Craiova, str. Izvarna, nr. 15.

În conformitate cu art. 35 C.pr.civ., oricine are un drept împotriva altei persoane trebuie să facă o cerere înaintea instanţei competente. Dreptul la acţiune poate fi exercitat nu numai împotriva altei persoane ce îi revine obligaţia de a recunoaşte dreptul, dar şi a celei ce îl poate contesta ori formula orice pretenţii cu privire la acesta.

Într-adevăr, calitatea procesuală pasivă, în acţiunile ce au ca obiect constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune, de regulă, revine persoanei fizice sau juridice al cărei drept de proprietate s-a stins prin neuz, pe durata prevăzută de Codul civil de la 1864, dacă prin lege nu se prevede în alt mod.

Uzucapiunea reprezintă un mod originar de dobândire a proprietăţii, o sancţiune îndreptată împotriva proprietarului nediligent.

Instanţa reţine că reclamanţii nu au făcut dovada calităţii de proprietar a pârâţilor.

Potrivit dispoz. art.249 Cod  procedura civilă, acela care face o propunere înaintea judecăţii este dator a o proba.

 Astfel, pentru considerentele mai sus menţionate, instanţa constată că paraţii D. Ş. şi D. M. (în calitate de moştenitor al autorului D. G., nu  pot figura în proces ca pârâţi,  urmând să admit excepţia lipsei calităţii procesual pasive, întrucât pârâţii nu au legitimitate procesuală pasivă şi, în consecinţă, să respingă cererea de chemare in judecată având ca obiect constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., situat în Craiova, str. Isvarna,  nr. 32, jud. Dolj, formulată de reclamanţii,  I. A. şi I. M., în contradictoriu cu pârâţii, D. Ş. şi D. M., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere:

Instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii in  constatare, invocată prin întâmpinare de intimatul Municipiul Craiova prin Primar, având in vedere că cele invocate in motivarea excepţiei invocate vizează aspecte de fond, ce vor fi avute in vedere la analiza pretenţiilor formulate de părţi.

În ceea ce priveşte  excepţia lipsei calităţii procesual pasive cu privire la capătul 2 de cerere referitor la accesiunea imobiliară a intimatei Municipiul Craiova prin Primar, invocată prin întâmpinare, instanţa urmează a o respinge, având in vedere că cererea este întemeiată pe posibilitatea contestării dreptului de proprietate de către pârătâ, ca urmare a lipsei autorizaţiei de construire.

Instanţa a respins ca neîntemeiată cererea reclamanţilor de constatare a dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară artificială asupra imobilului – construcţie-corp principal, situat în Craiova, str. Isvarna,  nr. 32, jud. Dolj, astfel cum a fost identificat de expertul tehnic Popescu Ion prin raportul de expertiză judiciară tehnică specialitatea construcţii civile întocmit în dosar, ca urmare a respingerii primului capăt de cerere.

În ceea ce priveşte cel de al treilea capăt de cerere, instanţa l-a admis, pentru următoarele considerente:

In fapt, reclamanţii I. A. şi I. M., stăpânesc imobilul-alee de acces în suprafaţă de 39 m.p.,  situat în Craiova, ..., jud. Dolj, cu următoarele vecinătăţi: N-D. M.  şi Ştefana, E- I. A. şi I. M., S- I. A., V- ... de peste 30 de ani, exercitând o posesia utilă, adică publică, netulburată, continuă, neechivocă şi fiind cunoscut ca proprietar al imobilului indicat, ca urmarea a unei convenţii incheiate între părţi in anul 1969 .

Cu privire la acest capăt de cerere, pârâţii au solicitat admiterea, recunoscând intelegerea părţilor cu privire la aleea de acces.

Aşa cum reiese din susţinerile reclamanţilor, dovedite cu declaraţiile martorilor I. V. şi D. Ş., reclamantii , împreună cu autorii acestora, au ocupat terenul in litigiu in urmă cu mai mult de 40 de ani.

Din certificatul de atestare fiscală pentru persoanele fizice nr. 716618/25.07.2016 din emis de Primăria Municipiului Craiova (fila 15), instanţa reţine că pentru imobilul teren in  cauză, plătitori de taxe şi impozite locale sunt reclamanţii.

Acesta a reţinut că reclamanţii au in posesie arest teren, folosind terenul ca aleea de acces.

Posesia asupra terenului in cauză este reţinută de instanţă  şi din depoziţia martorilor I. V. şi D. Ş., dar şi din acordul pârâţilor cu privire la acest capăt de cerere.

In aceste conditii, desi reclamanţii au posedat cu buna credinta imobilul in litigiu de aproximativ 40 de ani, posesia ei  nefiind unita cu un just titlu care sa îndeplinească cerintele legii ei nu se poate prevala decat de eventuala incidenta in cauza a uzucapiunii lungi de 30 de ani, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile acesteia.

Instanţa a procedat astfel la verificarea îndeplinirii de către apelanţi a celor doua condiţii impuse de lege pentru aplicarea instituţiei juridice a uzucapiunii de 30 de ani, si anume: existenta unei posesii utile, neviciate, fie ea de buna sau de rea credinţă si exercitarea neîntreruptă a acestei posesii timp de 30 de ani.

Cu privire la prima conditie, instanţa a considerat-o îndeplinită de către reclamanţi, exercitând o posesie utilă, aşa cum este definită aceasta de art. 1847 C.civ., si anume o posesie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar.

Astfel, caracterul continuu al posesiei reiese din efectuarea actelor de stapanire asupra imobilului cu regularitatea impusa de natura lucrului prin ocuparea imobilului, asa cum atesta martorii audiaţi in cauza şi pârâţii, perioadă in care reclamanţii s-au comportat ca  adevăraţi proprietari.

Depoziţia martorilor şi acordul pârâţilor vine si in sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei rezultand ca reclamanţii , în continuarea autorilor acestora, pana in prezent, nu au fost tulburaţi de nimeni, ceea ce atesta ca posesia acesteia nu a fost dobandita sau conservata prin acte de violenta.

Caracterul public al posesiei reiese din insasi natura de bun imobil a obiectului litigiului, care impiedica exercitarea unei posesii pe ascuns. De altfel, publicitatea posesiei rezulta si din declaraţia martorilor in sensul ca aceştia îi cunosc drept proprietari ai imobilului in litigiu, calitate ce nu i-a fost contestata de nimeni.

Caracterul neechivoc al posesiei, respectiv ca reclamanţii au intrat in stapanirea imobilului cu intentia de a se comporta fata de acesta in calitate de proprietară si nu cu intentia de a-l detine pentru altul, este sustinut de prezumtia relativa de neprecaritate instituita de art. 1854 C.civ. care se coroboreaza cu atitudinea acesteia de a se impune in fata tuturor in calitate de proprietară, acest din urma aspect rezultand din declaratiile matorilor audiati in cauza.

Cea de-a doua conditie, respectiv exercitarea neîntreruptă a posesiei timp de 30 de ani este de asemenea indeplinita in cauza. Fiind dovedit momentul inceperii posesiei, respectiv in in urmă cu aproximativ 40 de ani, reclamanţii beneficiază de prezumtia relativa de continuitate stabilita de art. 1850 C.civ., potrivit căreia posesorul actual care probează ca a posedat intr-un moment dat mai inainte, este presupus ca a posedat tot timpul intermediar. Nefacându-se proba contrarie de catre pârâtă, rezulta ca aceştia au exercitat pe parcursul a peste 30  de ani o posesie neintrerupta asupra imobilului obiect al litigiului.

In aceste condiţii instanţa a apreciat că în speţă sunt întrunite toate condiţiile prev. de art. 1837, 1847 si 1890 C.civ.,  pentru câştigarea de către reclamanţi a dreptului de proprietate asupra imobilului  teren in suprafaţă de teren in suprafaţă de 39 m.p.,  situat în Craiova, str. Isvarna,  nr. 32, jud. Dolj, cu următoarele vecinătăţi: N-D. M.  şi Ştefana, E- I. A. şi I. M., S- I. A., V- ..., aşa cum a fost identificată în raportul de expertiză judiciară tehnică specialitatea topografie întocmit în cauză de expertul tehnic N. C..

În ceea ce priveste cheltuielile de judecată, instanţa având în vedere dispoziţiile art. 453 C.p.c. potrivit căruia „ partea care cade în pretenţii va fi obligata la cererea celeilalte parti la plata cheltuielilor de judecata” precum şi faptul că pârâţii au solicitat obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză, constatând culpa procesuală a reclamanţilor  în declanşarea acţiunii cu privire la primul capăt de cerere, precum şi acordul pârâţilor cu privire la cel de al treilea capăt de cerere, au fost obligaţi, în solidar,  către pârâţi, la plata sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu apărător ales.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii I. A. şi I. M., solicitând admiterea acestuia, schimbarea, în parte, a sentinţei civile apelate, iar pe fond, admiterea şi a primelor două capete de cerere  privind constatarea existenţei dreptului de proprietate asupra terenului şi construcţiei.

Se arată că, prin cererea de chemare în judecată şi precizarea ulterioară, au cerut ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care să se constate dreptul lor de proprietate pentru imobilul situat în Craiova, ... jud Dolj, format din teren curte, construcţie casă de locuit şi alee acces.

Au invocat precontractul, promisiunea de vânzare-cumparare perfectată între D. G., D. Ş. şi I. C., I. V. ( soţie supravieţuitoare in nume propriu şi moştenitoare şi I. A. moştenitor ).

Solicită ca instanţa de control judiciar să aprecieze că apelanţii au calitate procesuală, deoarece prin contractul de întreţinere încheiat între mama apelantului I. A.,  I. V. si aceştia, în formă autentică, aceasta le-a transmis dreptul de proprietate asupra încăperilor 3,6,7,8 şi terenul aferent ( aflat în indiviziune cu apelantul I. A.) -astfel că au devenit proprietari şi pe acestea.

Deşi au depus la dosarul cauzei contractul autentic prin care D. G. şi Ş.au dobândit legal dreptul de proprietate asupra terenului, instanţa de judecată a reţinut exclusiv punctul de vedere al promitenţilor vânzători- în sensul că terenul promis lor a se vinde ar fi trecut în proprietatea statului, dar şi că dânşii ar fi făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru teren, in baza legii fondului funciar, doar pentru partea de teren rămasă lor în folosinţă (pag. 5 al 5 din SC).

Deşi au cerut instanţei să-i oblige pe pârâţi să facă dovada acestor susţineri şi deşi la dosar există acte ce făceau proba susţinerilor noastre, instanţa a omis să examineze şi să se pronunţe asupra acestor susţineri (în sensul susţinerilor noastre este şi întâmpinarea făcută de Municipiul Craiova prin Primar prin care nu se invocă nicidecum calitatea acesteia de proprietar al terenului).

La dosar au depus hotărârea de partaj pronunţată la fond, în apel şi in recurs, (dosar 3764 / 1999), prin care I. A. a devenit proprietar al terenului dar şi a construcţiei cumpărată cu înscris sub semnătură privată şi dezvoltată ulterior prin îmbunătăţirile aferente.

Arată că, deşi pentru aspectele referitoare la dreptul de proprietate asupra terenului şi construcţiei operează puterea lucrului judecat - deoarece aceste chestiuni au fost lămurite şi judecate deja irevocabil şi nu mai pot face obiectul unor judecăţi ulterioare, OCPI Dolj a respins cererea de înscrierere în cartea funciară a acestui drept de proprietate, cu motivarea că nu au depus actele de proprietate pe baza cărora s-a pronunţat hotărârea judecătorească.

Deşi OCPI Dolj nu are dreptul să pună în discuţie ceea ce a hotărât o instanţă de judecată, au acceptat totuşi, să se conformeze îndrumărilor şi să pornească acest proces - pentru a se constata existenţa dreptului lor de proprietate pentru întregul imobil.

Instanţa de judecată nu a examinat şi nu s-a pronunţat nici asupra acestor aspecte.

Pentru aceste motive solicită să se constate că pârâţii au calitate de proprietari din acte, actuali, ai terenului - conform contractului autentic din 10.03.1967.

Instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală reţinând o situaţie de fapt greşită, aceea că pârâţii nu sunt proprietarii din acte, apreciind că aceştia nu au calitate procesuală pasivă.

Instanţa de fond a aplicat greşit legea la soluţionarea capătului doi de cerere privitor la construcţie - a respins capătul doi de cerere pe considerentul că ar fi accesoriu primului capăt de cerere.

Instanţa de apel trebuie să aibă în vedere că ICCJ prin Decizia 13/2019 a statuat că punctul de vedere exprimat prin întâmpinare de UAT Craiova ( referitor la inadmisibilitatea acţiunilor referitoare la construcţii ) este aplicabil doar în cazul construcţiilor edificate după anul 2001, atunci când a fost modificată legea 51/1990.

S-a statuat, expres, că pentru situaţiile anterioare nu este inadmisibilă acţiunea în constatarea dreptului şi că ar trebui să fie urmată doar calea administrativă pentru obţinerea actelor de proprietate.

Deoarece au făcut dovada partajării imobilului, atribuirii loturilor şi apoi a transmiterii dreptului de proprietate al mamei apelantului I. A. pentru bunurile atribuite în lotul său, cu acte autentice, solicită instanţei de apel să constate că toate aceste chestiuni au fost lămurite, judecate de instanţele de judecată, fiind suficiente pentru schimbarea în parte a sentinţei atacate şi constatarea dreptului lor de proprietate pentru întreg imobilul.

Solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri noi si proba testimonială - reaudierea martorilor de la fond pentru ca instanţa să fie pe deplin lămurită cu privire la situaţia de fapt invocată.

În drept, invocă disp. 480 N C.Pr.Civ. şi următoarele, art 969 şi următoarele VCCiv., art .983 şi următoarele V Cod pr civ- partajul.

Intimaţii D. Ş., D. M. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.

Se arată că, instanţa de fond a respins cererea de chemare in judecată având ca obiect constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., situat în Craiova, ..., jud. Dolj, formulată de reclamanţii, I. A. şi I. M., în contradictoriu cu pârâţii, D. Ş. şl D. M., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală paşivă, sentinţa fiind temeinică şi legală, întrucât intimaţii nu sunt proprietari pe terenul pe care se solicită constatarea dreptului de proprietate şi nu justifică calitatea procesual pasivă.

In mod întemeiat, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a intimaţilor cu privire la capătul de cerere nr. 2, constatare a dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară artificială asupra imobilului - construcţie- corp principal, situat în Craiova, ... jud. Dolj.

In mod corect instanţa a reţinut că părinţii reclamantului au cumpărat terenul despre care a făcut vorbire în anul 1969 prin chitanţă de mană de la numiţii D. G. (decedat în anul 2016) şi D. Ş., însă nu au perfectat ulterior această vânzare- cumpărare.

A constatat în mod corect instanţa că potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat intre vânzătorul Pîrvulescu Eugeniu şi cumpărătorii, D. G. şi D. Ş., a fost cumpărat imobilul teren in suprafaţă de 537 mp, situat in Craiova, ... De altfel, potrivit înscrisului intitulat "Contract de vânzare -cumpărare", numiţii D. Ş. şi D. G. au promis că vor vinde numiţilor I. C. şi I. V. o bucată de teren - loc dc casă, în suprafaţă de 268.50 mp, împreună cu o casă de locuit compusă din 2 camere din chirpici, acoperită cu ţiglă, situat. în Craiova, ... parte din imobilul teren ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare mai sus arătat.

Potrivit susţinerilor pârâţilor, terenul a fost preluat de stat, iar, ulterior, nu au formulat cerere în baza legilor fondului funciar decât pentru partea ce nu a făcut obiectul promisiunii de vânzare cumpărare.

Astfel, la dosarul cauzei nu a fost administrată nicio probă din care să rezulte că promitenţii vânzători sunt proprietarii imobilului în suprafaţă de 268.50 mp, situat în Craiova, ...

Din oficiu, Tribunalul a dispus emiterea unei adrese către OCPI Dolj pentru a înainta, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, actul notarial reprezentant de actul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 2422/10.03.1967, menţionat în cartea funciară nr. 226751 în care sunt menţionaţi ca proprietari ai unei suprafeţe de teren de 537 de mp din acte si 260 din măsurători, situata in municipiul Craiova, ..., ..., jud. Dolj, intimatii D. Ş.şi D. M. şi înaintarea unui extras actualizat de carte funciară, precum şi o copie a cărţii funciare, în integralitate, certificată pentru conformitate cu originalul, a imobilului  menţionat în cartea funciară nr. 226751 privind suprafaţa de teren de 537 de mp din acte si 260 din măsurători, situata in municipiul Craiova, ... jud. Dolj.

Relaţiile solicitate au fost comunicate fiind ataşate la filele 68-101 în dosarul de apel.

Considerentele instanţei de apel în raport de motivele de apel invocate, apărările formulate, probele administrate  şi dispoziţiile legale incidente în cauză:

Prin primul motiv de apel formulat, apelanţii-reclamanţi critică soluţia instanţei de fond în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimaţilor-pârâţi D. S.şi D. M., invocată de reprezentantul convenţional al acestora la termenul de judecată din 30.09.2019.

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie.

Principiul disponibilităţii în procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual şi a limitelor cererii, inclusiv cu privire la persoanele cu care înţelege să îşi dispute obiectul procesului.

Însă, reclamantul fiind cel care porneşte acţiunea, trebuie să justifice atât calitatea sa procesuală - calitatea procesuală activă -, cât şi calitatea procesuală a persoanei pe care a  chemat-o în judecată - calitatea procesuală pasivă - prin indicarea obiectului cererii şi a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenţia lor . Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii.

Uzucapiunea ca mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui imobil este o sancţiune îndreptată împotriva vechiului proprietar care, dând dovadă de lipsă de diligenţă, a lăsat vreme îndelungată un bun al său în mâna altei persoane.

Prin urmare, acţiunea având un asemenea temei trebuie îndreptată împotriva vechiului proprietar care să aibă calitate procesuală pasivă în cauză.

Uzucapiunea are o dublă natură: sancţiune ce operează împotriva proprietarului (prescripţie) şi mod de dobândire a dreptului de proprietate (transferul operând, de asemenea, din patrimoniul proprietarului), astfel că acţiunea în uzucapiune trebuie introdusă împotriva proprietarului, singurul care poate  face apărări şi care suportă efectele prescripţiei achizitive.

Acţiunea în uzucapiune este o acţiune în realizare (dreptul de proprietate nu preexistă, pentru a putea fi constatat, ci se tinde la dobândirea lui prin însăşi hotărârea solicitată), astfel că nu poate fi introdusă decât împotriva adevăratului proprietar.

Tribunalul constată că soluţia dată de instanţa de fond  excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive este eronată, fiind bazată pe o simplă afirmaţie a intimaţilor-pârâţi D. S.şi D. M., în sensul că terenul în litigiu, ce a făcut obiectul unui antecontarct de vânzare-cumpărare încheiat între autorul D. G. şi intimata-pârâtă D. Ş., în calitate de promitenţi-vânzători şi numiţii I. I.C. şi I. V., părinţii apelantului-reclamant I. A., în calitate de promitenţi-cumpărători, a fost preluat de stat şi că nu au formulat vreo cerere în baza legilor fondului funciar cu privire la acesta.

Or, potrivit probelor administrate atât la fond cât şi în apel, acest teren nu a ieşit niciodată din patrimoniul  autorului D. G. şi al intimatei-pârâtă D. Ş., aceştia având calitatea de proprietari cu privire la suprafaţa de teren ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, aşa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 2422/10.03.1967 de Notariatul de Stat Regional Oltenia (f.75 verso-76 dosar apel).

Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 2422/10.03.1967 de Notariatul de Stat Regional Oltenia, numitul P. E. a vândut soţilor D. G. şi D. Ş. o suprafaţă de teren de 537 de mp situată în Craiova, ...

Prin antecontractul încheiat prin înscris sub semnătură-privată la data de 10.03.1969, autorul D. G. şi intimata-pârâtă D. Ş. şi-au asumat obligaţia de a transmite dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren de 268,50 de mp,  cu următoarele vecinătăţi: E-lotul nr.32;V- D. G. şi D. Ş.;S-S. D.;N-G.M. şi asupra unei case de locuit cu două camere construită din chirpici (f.18 dosar fond).

Această suprafaţă de teren de 268,50 de mp face parte din suprafaţa de teren de 537 de mp dobândită anterior de promitenţii-vânzători prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 2422/10.03.1967 de Notariatul de Stat Regional Oltenia, acest aspect fiind necontestat de părţi si fiind confirmat de vecinătăţile pe care le au cele două imobile.

Mai mult decât atât, din adresa nr.129239/05.10.2017 emisă de Primăria Municipiului Craiova reiese că suprafaţa de teren în litigiu nu face parte din domeniul public sau privat al Municipiului Craiova, nu au fost depuse notificări în baza Legii nr.10/2001 şi nici nu au fost emise titluri de proprietate sau procese-verbale de punere în posesie cu privire la ea. (f.84 dosar fond).

Din extrasul de carte funciară nr.226751 pentru informare eliberat de OCPI Dolj, reiese că sunt menţionaţi ca proprietari ai suprafeţei de teren de 537 de mp din acte şi 262 de mp din masurători, situată în Craiova.,  intimaţii-pârâţi D. S.şi D. M.  (f.115 fond).

Diferenţa de suprafaţa de  la 262 de mp şi până la 537 de mp, este chiar suprafaţa de teren în litigiu, aflată în posesia apelanţilor-reclamanţi I. A. şi I. M., ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la 10.03.1969 de autorul D. G. şi intimata-pârâtă D. Ş. cu autorul I. I.C. şi martora I. V., părinţii apelantului-reclamant I. A..

Aşadar, actualii proprietari ai suprafeţei de teren în litigiu sunt intimaţii-pârâţi D. S.şi D. M. , acesta din urmă în calitate de moştenitor al autorului D. G..

Aşadar, aspectul vizând preluarea de către stat a suprafeţei de teren în litigiu, reţinut de instanţa de fond în motivarea soluţiei de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a intimaţilor-pârâţi D. S.şi D. M., este contrar probelor administrate în cauză.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art.480 alin.2 din Codul de procedură civilă, Tribunalul va admite apelul, va anula sentinţa apelată cu privire la soluţia dată excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a intimaţilor-pârâţi D. Ş. şi D. M. asupra capătului de cerere având ca obiect constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., situat în Craiova..., jud. Dolj şi, rejudecând, va respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive a intimaţilor-pârâţi D. Ş. şi D. M. cu privire la capătul de cerere având ca obiect constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., situat în Craiova..., jud. Dolj.

Constatând că intimaţii-pârâţi D. Ş. şi D. M. au calitate procesuala pasivă în cauză, Tribunalul va analiza, în continuare , pe fond capătul de cerere având ca obiect constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., situat în Craiova..., jud. Dolj, în contradictoriu cu pârâţii D. Ş. şi D. M..

Instanţa reţine că, uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietăţii şi în acelaşi timp o sancţiune pentru proprietarul imobilului care nu a manifestat un timp îndelungat diligenţă, lăsând posibilitatea altor persoane să intre în posesia bunului. Aşadar, prin efectul uzucapiunii, cel care a exercitat o posesie utilă asupra terenului pe o perioada de timp prevăzută de lege dobândeşte dreptul de proprietate asupra imobilului, corelativ stingându-se dreptul fostului proprietar.

Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliară prin uzucapiunea de 30 de ani, aşa cum este reglementat prin art.1890 Cod civ., este necesar să fie îndeplinite cumulativ două condiţii: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată şi să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună credinţă sau de rea credinţă.

În acest sens, art. 1846 alin.1 Cod civ. prevede că orice prescripţie este fondată pe faptul posesiunii, iar conform art.1847 Cod civ., pentru a se putea prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

În speţă, instanţa constată că nu este îndeplinită condiţia referitoare la utilitatea posesiei din următoarele considerente:

 Uzucapiunea nu se poate întemeia decât pe o posesie neechivocă, iar în măsura în care nu se poate stabili, în mod clar, elementul subiectiv al posesiei, viciul echivocului împiedică uzucapiunea.

 În practica judiciară, viciul echivocului a fost identificat şi în situaţia actelor de stăpânire exercitate împreună de mai multe persoane care convieţuiesc, deoarece există neclaritate în legătură cu atitudinea subiectivă a celui care stăpâneşte.

 Or, cât timp nu se poate şti cu certitudine că cel care stăpâneşte are elementul animus, înseamnă că persoana respectivă nu are calitatea de posesor.

 Din conţinutul cererii de chemare în judecată, aşa cum aceasta a fost precizată, Tribunalul reţine faptul că, din anul 1969, apelantul-reclamant I. A. a stăpânit împreună cu părinţii săi I. I.C. şi I. V. terenul  în suprafaţă de 275 de mp (268,5 mp comform antecontractului de vânzare -cumpărare şi 274 de mp din măsurători, conform expertizei tehnice în specialitatea topografie-cadastru efectuată la fond) situat în intravilanul Municipiului Craiova..., jud.Dolj.

Din anul 1986, după căsătoria apelanţilor-reclamanţi I. A. şi I. M., imobilul a fost stăpânit şi de apelanta-reclamantă I. M.,  iar din anul 1987, după decesul autorului I. I.C., imobilul a fost stăpânit de martora I. V., mama apelantului-reclamant I. A. şi de apelanţii-reclamanţi I. A. şi I. M..

Mai mult decât atât, în urma partajului succesoral de pe urma autorului I. I.C., în a cărui masă succesorală a fost reţinută şi cota de ½ din teren, cu privire la această cotă, martora I. V. şi apelantul-reclamant I. A. au rămas în indiviziune, cealalată cotă de ½ din teren revenindu-i martorei I. V., mama apelantului-reclamant I. A. şi soţia supravieţuitoare a autorului, reprezentând cota de contribuţie la dobândirea terenului, bun comun, iar încăperile 3,6,7,8 din casă au fost atribuite martorei I. V., apelantul-reclamant I. A.  primind în lot camerele 1,2,4,5 din casă, iar sora sa,  numita S. C., sultă de la celelalte două loturi (f.40-41 dosar partaj succesoral 3764/1999 al Tribunalului Dolj).

Prin contractul de întreţinere autentificat sub numărul 2141/03.11.2003, martora I. V. a "tranferat" în patrimoniul apelanţilor-reclamanţi I. A. şi I. M."dreptul de proprietate" asupra camerelor 3,7,6 şi 8 şi asupra cotei indivize de ½ din suprafaţa de teren de 275 de mp, bunuri situate în Craiova, Str.Isvarna, nr.38 (fost nr.34) în schimbul prestării întreţinerii cu toate cele necesare traiului zilnic, până la deces (f.76 dosar fond).

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, aşa cum a fost precizată, din concluziile raportului de expertiză specialitatea  construcţii civile efectuat în cauză şi din depoziţiile martorilor audiaţi la instanţa de fond, Tribunalul reţine că apelantul-reclamant I. A. împreună cu părinţii săi au edificat pe acest teren încă două camere la imobilul casă de locuit ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare în 1960, iar în 1990 apelanţii-reclamanţi I. A. şi I. M. împreună cu martora I. V., au mai edificat o anexă gospodărească şi în anul 1998, o bucătărie.

Aşadar, apelanţii-reclamanţi I. A. şi I. M.împreună cu părinţii apelantului-reclamant I. A. au exercitat asupra terenului în suprafaţă de 274 mp din măsurători conform exeprtizei în specialitatea topografie-cadastru efectuată în cauză,  o posesie comună, respectiv, începând cu anul 1969, apelantul-reclamant I. A. şi din anul 1986 apelanta-reclamantă I. M., până în anul 1987, anul decesului autorului Ignat I.C..

 Şi după acest moment, apelanţii-reclamanţi I. A. şi I. M. şi martora I. V.  au exercitat o posesie comună asupra terenului, întrucât martora I. V., mama apelantului-reclamant I. A. a continuat să locuiască împreună cu apelanţii-reclamanţi I. A. şi I. M.până în anul 2003, astfel cum rezultă din depoziţiile coroborate ale  martorilor I. V. şi D. Ş..

Din 2003, anul când mama  apelantului-reclamant I. A. s-a mutat în altă parte, posesia apelanţilor-reclamanţi I. A. şi I. M.a devenit exclusivă.

Va mai reţine instanţa că apelanţii-reclamanţi I. A. şi I. M. nu au probat intervertirea precarităţii în posesie în condiţiile art. 1858 C.civ., probând că au stăpânit întregul bun pentru ei înşişi, negând dreptul celorlalţi coposesori.

În aceste condiţii, instanţa reţine că apelanţii-reclamanţi I. A. şi I. M. nu pot să invoce uzucapiunea, întrucât posesia lor este afectată de viciul echivocului, fiind neclară atitudinea subiectivă a acestora(nu se poate stabili cu certitudine dacă au stăpânit bunul cu credinţa că este proprietatea lor exclusivă).

Or, uzucapiunea nu se poate întemeia decât pe o posesie neechivocă, iar în măsura în care nu se poate stabili, în mod clar, elementul subiectiv al posesiei, viciul echivocului împiedică uzucapiunea.

În ceea ce priveşte posesia exercitată de apelanţii-reclamanţi I. A. şi I. M.după anul 2003, instanţa constată pe baza aceloraşi probe menţionate anterior coroborate şi cu certificatul de atestare fiscală nr.716618/25.07.2016, emis de către Primăria Municipiului Craiova, că aceasta este o posesie utilă, însă pentru a dobândi proprietatea bunului prin uzucapiune prelungită, posesorul trebuie să posede bunul în tot timpul prevăzut de lege, şi anume 30 de ani, condiţie care nu este îndeplinită în cauza de faţă.

Faţă de considerentele expuse mai sus, instanţa apreciază ca cererea apelanţilor-reclamanţi I. A. şi I. M.privind constatarea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren de 268,5 mp conform antecontractului de vânzare -cumpărare şi 274 de mp din măsurători, conform expertizei tehnice în specialitatea topografie-cadastru efectuată la fond, situat în intravilanul Municipiului Craiova, ..., jud.Dolj, prin uzucapiunea de 30 de ani este neîntemeiată.

Aşadar, Tribunalul va respinge capătul de cerere având ca obiect constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., situat în Craiova..., jud. Dolj, în contradictoriu cu pârâţii D. Ş. şi D. M., ca neîntemeiat.

De asemenea, având în vedere soluţia pronunţată asupra capătului de cerere privind constatarea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 268,5 mp comform antecontractului de vânzare -cumpărare şi 274 de mp din măsurători, Tribunalul  constată că este neîntemeiat şi capătul de cerere având ca obiect constatarea dreptului de proprietate asupra construcţiilor existente pe acest teren, întrucât  potrivit dispoziţiilor  art. 488 C.civ numai proprietarul terenului devine prin accesiune şi proprietarul construcţiilor edificate pe teren.

Aşadar, Tribunalul apreciază că soluţia instanţei de fond cu privire la capătul de cerere privind accesiunea imobiliară este temeinică şi legala, motivul de apel prin care se critică această soluţie, fiind neîntemeiat.

Pe cale de consecinţă, vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate.

În temeiul art 453 alin.1 din Codul de procedură civilă, Tribunalul va respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de apelanţii-reclamanţi.

Va lua act că intimaţii-pârâţi înţeleg să solicite cheltuieli judiciare pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanţii reclamanţi I. A. şi I. M., ambii cu domiciliul în Craiova, ...., judeţ Dolj, împotriva sentinţei civile nr. 11428/28.10.2019, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul cu nr. 3890/215/2017, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi D. Ş., D. M., ambii cu domiciliul în Craiova, ..., jud. Dolj, cu domiciliul procesual ales la sediul ... judeţul Dolj şi  MUNICIPIUL CRAIOVA PRIN PRIMAR, cu sediul în Craiova, ..., judeţul Dolj, având ca obiect  uzucapiune, accesiune.

 Anulează sentinţa apelată cu privire la soluţia dată excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a intimaţilor-pârâţi D. Ş. şi D. M. asupra capătului de cerere având ca obiect constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., situat în Craiova..., jud. Dolj şi, rejudecând:

Respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive a intimaţilor-pârâţi D. Ş. şi D. M. cu privire la capătul de cerere având ca obiect constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., situat în Craiova, ..., jud. Dolj.

Respinge capătul de cerere având ca obiect constatarea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren în suprafaţă de 274 m.p., situat în Craiova..., jud. Dolj, în contradictoriu cu pârâţii D. Ş. şi D. M., ca neîntemeiat.

 Menţine restul dispoziţiilor sentinţei civile apelate.

Respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de apelanţii-reclamanţi.

Ia act că intimaţii-pârâţi înţeleg să solicite cheltuieli judiciare pe cale separată.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Dolj.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 19.11.2020.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR,

GREFIER,

 Ionela Păun

Red.jud.C.C.

Tehn.S.V./7 ex./08.01.2021

Jud.fond-L.B.

Domenii speta

Spete similare