Contencios administrativ. Anulare act administrativ – Decizie privind încetarea promovării temporare pe funcţia de conducere vacantă. Desfiinţarea funcţiei publice de conducere. Lipsa de incidenţă a disp.art. 100 din l.188/1999.

Sentinţă civilă 7 din 07.01.2020


Pe rol se află pronunţarea hotărârii în cauza de contencios administrativ şi fiscal privind pe  reclamanta TF şi pe pârâta DSVSA, având ca obiect anulare act administrativ Decizie DSVSA Iasi

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 27.02.2019 pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. -/99/2019, reclamanta TF a solicitat în contradictoriu cu pârâta DSVSA anularea deciziei nr. 287/18.06.2018 emisă de DSVSA Iaşi privind încetarea promovării temporare pe funcţia de conducere vacantă de şef de Birou Control Reziduuri şi Contaminanţi, anularea răspunsului la contestaţia formulată prin care este menţinută decizia nr. 287, emiterea unei alte decizii de către DSVSA privind încadrarea sa pe funcţia de conducere a Biroului Control Reziduuri şi Contaminanţi din cadrul DSVSA Iaşi, preucm şi obligarea pârâtei la achitarea prejudiciului constând în diferenţa de salariu de care a fost privată de la data de 11.06.2018 până la data reintegrării, ca urmare a trecerii de pe funcţia de conducere pe funcţia de execuţie.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, la data de 18.06.2018, a fost emisă decizia nr. 287 de către DSVSA Iaşi prin care s-a decis ca, începând cu data de 11.06.2018, încetează funcţia sa de conducere în cadrul Biroului Control Reziduuri şi Contaminanţi cu consecinţa diminuării salariului corespunzător funcţiei de conducere la un salariu corespunzător funcţiei de execuţie, că  formulat contestaţie împotriva acestei decizii în termen legal, iar prin răspunsul formulat, a fost menţinută decizia emisă de pârâtă, că i s-a creat un prejudiciu raportat la activitatea sa coroborat cu prejudiciul financiar prin diminuarea drepturilor salariale de la funcţia de conducere la funcţia de execuţie, că a rămas cu aceleaşi atribuţii de serviciu însă pe o funcţie de execuţie cu diminuarea drepturilor salariale, că nu i s-au modificat atribuţiile, conform art. 100 alin.1 lit. a) din Legea nr. 188/1999, că desfăşoară această activitate încă din anul 2009 având permanent funcţie de conducere în cadrul Biroului Control Reziduuri şi Contaminanţi şi nu a avut niciodată abateri disciplinare, fiind calificată în ceea ce face şi îndeplinindu-şi atribuţiile cu multă responsabilitate.

În drept, reclamanta invocat dispoziţiile art. 8 şi 11 ale Legii nr.554/2004.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru,  conform prevederilor art. 29 alin.4 din OUG nr. 80/2013 raportat la art. 270 C.muncii.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.

 Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii în anularea actului nr. 14275/23.07.2018, iar, cu privire la fondul cauzei, a  solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare, pârâta a arătat că actul nr. 14275/23.07.2018 nu reprezintă act administrativ în sensul art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, că reclamanta este funcţionar public de execuţie – consilier, grad profesional superior în cadrul DSVSA, în serviciul Laborator, Compartiment Control Reziduuri şi Contaminanţi, că serviciul Laborator are în componenţa sa 3 compartimente, Compartiemntul Control Reziduuri fiind înfiinţat în conformitate cu Ordinul ANSVSA nr. 886/11.06.2018 prin care s-a probat Statul de funcţii şi structura organizatorirică a DSVSA Iaşi, că, în perioada 2014-2018, funcţia publică de conducere şef Birou Control Reziduuri şi Contaminanţi făcea parte din organigrama instituţiei, dar era vacantă, fiind exercitată temporar de reclamantă, că această funcţie a fost desfiinţată ca urmare a reorganizării instituţiei la data de 11.06.2018 prin Ordinul nr. 8886/2018, că decizia nr. 287/18.06.2018 a fost emisă ca urmare a reorganizării instituţiei şi desfiinţării funcţiei de conducere de şef Birou Control Reziduuri şi Contaminanţi, că reorganizarea a avut loc în temeiul HG nr. 136/2018, fiind întocmit un nou Regulament de organizare şi funcţionare, o nouă structură organizatorică şi un nou stat de funcţii, că din analiza textului Ordinului nr. 51/2018, legiuitorul a instituit doar posibilitatea organizării acestei structuri ca şi birou/compartiment, fiind instituit un drept de opţiune, iar nu o obligaţie, că reclamanta nu a deţinut niciodată o funcţie publică de conducere, fiind doar funcţionar public de execuţie – consilier superior şi atât anterior reorganizării, cât şi ulterior acestei proceduri , reclamanta a avut atribuţii specifice funcţiei publice de execuţie.

În dovedire, pârâta a depus la dosar înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 13.12.2019, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia inadmisibilităţii capătului 2 de cerere referitor la anularea răspunsului la contestaţia formulată împotriva deciziei nr. 287/18.06.2018, invocată de pârâtă prin întâmpinare, excepţie pe care instanţa o va soluţiona cu prioritate, conform prevederilor art. 248 alin.1 C.proc.civ.:

Instanţa reţine că reclamanta din prezenta cauză a contestat administrativ decizia nr. 287/2018, primind răspuns la această contestaţie prin adresa nr. 14275/23.07.2018 – filele 11-12 -. Este de observat că acest răspuns este contestat odată cu decizia nr. 287/2018 şi se află în strânsă legătură cu aceasta, motiv pentru care nu poate fi considerat inadmisibil acest capăt cerere, în condiţiile în care răspunsul se concretizează într-un act ce are valoarea de decizie referitoare la raportul de serviciu al reclamantei. Pentru aceste motive, instanţa urmează să respingă ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii capătului 2 de cerere referitor la anularea răspunsului la contestaţia formulată împotriva deciziei nr. 287/18.06.2018, invocată de pârâtă prin întâmpinare.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin decizia nr. 287/18.06.2018 – fila 8, s-a dispus, pentru reclamanta din prezenta cauză, încetarea promovării temporare pe funcţia publică de conducere vacantă de şef Birou Control Reziduuri şi Contaminanţi începând cu data de 11.06.2018, reclamanta urmând a avea dreptul la salariul corespunzător funcţiei publice de execuţie pe care o exercită.

Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat prezenta cerere prin care a solicitat anularea deciziei invocând faptul că a rămas cu aceleaşi atribuţii de serviciu însă pe o funcţie de execuţie şi cu diminuarea drepturilor salariale şi că nu au fost modificate atribuţiile sale pentru a fi incident art. 100 alin.1  lit. a) din Legea nr. 188/1999.

Decizia contestată a fost emisă în baza a două ordine, necontestate,  respectiv nr. 49/2018 şi nr. 886/2018.

Prin ordinul nr. 886/11.06.2018, s-a aprobat structura organizatorică a DSVSA – filele 49-50 -, iar Biroul Control Reziduuri şi Contaminanţi a devenit Compartiment Control Reziduuri şi Contaminanţi în subordinea Serviciului Laborator sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Prin ordinul nr. 49/14.05.2018 – filele 100-101 - , a fost aprobată structura organizatorică a direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, ordin prin care se menţionează că Biroul/ Compartimentul Control Reziduuri şi Contaminanţi ( devenit Compartiment prin Ordinul nr. 886/11.06.2018) se organizează numai în cadrul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor unde funcţionează laboratoare naţionale de referinţă pentrun anumite clase de reziduuri şi contaminanţi – fila 101. Acest ordin a fost modificat prin ordinul nr. 51/11.05.2018 – fila 98 -, ordin prin care s-a stabilit că se poate organiza compartimentul în discuţie în cadrul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor unde funcţionează laboratoare care sunt desemnate să efectueze analize pentru determinarea reziduurilor contaminanţilor.

Conform notei de fundamentare nr.. 10080/09.05.2018 pentru punerea în aplicare a Ordinului nr. 49/2018 – fila 57, pct. H -, funcţia publică de conducere de şef birou control reziduuri şi contaminanţi a fost desfiinţată.

În raport de înscrisurile anterior menţionate, instanţa reţine că încetarea promovării temporare a reclamantei pe funcţie publică de conducere vacantă s-a datorat desfiinţării acestei funcţii, motiv pentru care nu este incident în cauză art. 100 din Legea nr. 188/1999 care presupune existenţa altor funcţii fără o modificare substanţială a atribuţiilor, iar Biroul Control Reziduuri şi Contaminanţi a fost reorganizat drept compartiment în subordinea Serviciului Laborator – fila 144 – regulamentul de organizare şi funcţionare.

 Pe cale de consecinţă, nu prezintă relevanţă faptul că atribuţiile reclamantei sunt aceleaşi ( chiar dacă fişele postului depuse la dosar nu confirmă această afirmaţie – filele 90-97), atâta timp cât funcţia publică de conducere pe care fusese promovată temporar nu mai există, fiind desfiinţată, iar reclamanta este încadrată pe o funcţie de execuţie, având dreptul la salariul corespunzător acestei funcţii.

Prin urmare, faţă de considerentele expuse anterior, în condiţiile în care funcţia publică de conducere ocupată temporar de către reclamantă a fost desfiinţată, instanţa urmează să reţină că decizia contestată de către reclamantă a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în cauză şi, pe cale de consecinţă, urmează să respingă cererea reclamantei  ca neîntemeiată, inclusiv cu privire la plata diferenţelor salariale, în condiţiile în care acestea erau în strânsă legătură cu cererea de anulare a deciziei contestate.

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia inadmisibilităţii capătului 2 de cerere referitor la anularea răspunsului la contestaţia formulată împotriva deciziei nr. 287/18.06.2018, invocată de pârâtă prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

Respinge  cererea formulată de reclamanta TF, în contradictoriu cu pârâta DSVSA, ca neîntemeiată.