Ac?iune civila în procesul penal

Decizie 1851 din 30.08.2005


Acţiune civilă în procesul penal.Plângere prealabilă pentru infracţiunea prev. de art. 180 Cod penal.Achitare în temeiul art.11 pct. 2 lit.a rap la art.10 lit. e Cod procedură penală întrucât făpuitorul la data comiterii faptei nu împlinise vârsta de 14 ani.Soluţionarea laturii civile.

Conform art. 346 al.2 Cod procedură penală, atunci când achitarea s-a pronunţat pentru că există o cauză care înlătură caracterul penal al faptei, instanţa poate obliga la repararea pagubei materiale şi a daunelor morale, potrivit legii civile.

Chiar în situaţia în care plângerea penală prealabilă priveşte un făptuitor minor care la data comiterii faptei nu împlinise vârsta de 14 ani, instanţa are obligaţia de a soluţiona latura civilă a cauzei, în condiţiile în care există constituire de parte civilă.

Secţia I Penală – Decizia nr.1851/30.08.2005

Prin sentinţa penală nr.1222 din 29.06.2005 pronunţată de Judecătoria sector 2 Bucureşti in dosarul penal nr.4759/2005, în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod pr.penală rap.la art.10 al.1 lit.e Cod pr.penală cu referire la art.99 pct.1 Cod penal  s-a dispus achitarea inculpatului I.R. sub aspectul săvarşirii infracţiunii prev.de art.180 al.2 Cod penal  asupra părţii vătămate C.M.L., iar in temeiul art.192 al.3 Cod pr.penală cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas in sarcina acestuia.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin rezoluţia nr.15540/P/2004 din 30.03.2005 a Parchetului de pe langa Judecătoria sector 2 Bucureşti a fost trimisă spre competentă soluţionare plangerea prealabilă formulată de partea vătămată C. M.L. impotriva inculpatului I.R., sub aspectul săvarşirii infracţiunii prev.de art.180 al.2 Cod penal, inttrucat la data de 28.10.2004 in timp ce se afla la şcoală a fost agresată fizic de către inculpat, acesta aplicandu-i numeroase lovituri in regiunea feţei şi in alte regiuni ale corpului, fiindu-i provocate leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale aşa cum rezultă şi din certificatul medico-legal nr.A.2/6134/2004 eliberat de INML Bucureşti.

Din probele dosarului şi analizand cartea de identitate a inculpatului, judecătoria a reţinut că I.R. la data săvarşirii faptei avea varsta de 12 ani.

Faţă de această imprejurare şi avand în vedere că minoritatea este o cauză care înlătură răspunderea penală, instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului in baza art. 11 pct.2 lit.a Cod pr.penală rap.la art.10 al.1 lit.e Cod pr.penală cu referire la art.99 pct.1 Cod penal, sub aspectul săvarşirii infracţiunii prev.de art.180 al.2 Cod penal.

Cu privire la latura civilă a cauzei, prima instanţă având în vedere disp.art.14 al.2 Cod penal potrivit cărora „acţiunea civilă poate fi alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal” şi faţă de soluţia dată pe latura penală, a apreciat că nu poate fi sesizată cu soluţionarea acţiunii civile formulate de către partea vătămată, aceasta urmând a face obiectul unui proces civil având ca temei răspunderea civilă delictuală.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs partea vătămată minoră prin reprezentant legal, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, intrucat in mod greşit instanţa de fond nu l-a obligat pe inculpat la plata daunelor solicitate.

Examinând hotararea atacată prin prisma motivului de recurs invocat, dar şi din oficiu, conform disp.art.3856 Cod pr.penală, Tribunalul a constatat că recursul este fondat.

Latura penală a cauzei a fost corect soluţionată de către instanţa de fond, astfel in mod corect au fost aplicate dispoziţiile art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.e Cod pr.penală fiind achitat inculpatul minor sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev.de art.180 al.2 Cod penal, acesta nerăspunzand penal faţă de starea de minoritate (12 ani) care este o cauză ce inlătură caracterul penal al faptei (art.50 Cod penal ).

Tribunalul a reţinut că latura civilă a cauzei a fost, însă, abordată în mod greşit de către instanţa de fond.

Chiar şi in situaţiile in care se dispune achitarea inculpatului, instanţa este obligată să se pronunţe prin aceeaşi sentinţă şi asupra acţiunii civile (art.346 al.1 Cod pr.penală).

Instanţa de fond a susţinut în mod greşit că faţă de reglementarea cuprinsă in art.14 al.2 Cod pr.penală („acţiunea civilă poate fi alăturată acţiunii penale in cadrul procesului penal”), in condiţiile imposibilităţii soluţionării acţiunii penale nu poate fi soluţionată nici acţiunea civilă.

Totuşi, în cauză, acţiunea penală a fost pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (art.279 al.1 Cod pr.penală). Faptul că există o cauză care înlătură caracterul penal al faptei (starea de minoritate conform art.50 Cod penal) nu inseamnă că acţiunea civilă nu se soluţionează in cadrul procesului penal ci s-ar soluţiona separat cum susţine instanţa de fond, în cadrul unui proces civil.

Art.346 al.2 Cod pr.penală prevede expres că atunci cand achitarea s-a pronunţat pentru că există o cauză care inlătură caracterul penal al faptei instanţa poate obliga la repararea pagubei, ceea ce înseamnă că în toate cazurile instanţa se pronunţă pe fond asupra acţiunii civile în procesul penal, ori de câte ori există consituire de parte civilă (nemaivorbind că în cauză erau aplicabile disp.art.17 Cod pr.penală).

Faţă de cele expuse, Tribunalul, în baza art.38515 pct.2 lit.c Cod pr.penală  a admis recursul declarat de partea vătămată prin reprezentant legal, a casat în parte sentinţa penală atacată şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare numai cu privire la latura civilă, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.

1