Fara titlu

R O M A N I A

JUDECATORIA SECTORUL ....BUCURESTI

....

Dosar nr. ........

SENTINTA CIVILA  NR. ...

SEDINTA PUBLICA DE LA ...

Instanta constituita din :

PRESEDINTE : ........ 

GREFIER: ........

Pe rol se afla solutionarea cererii de chemare in judecata formulata de reclamanta .... ., in contradictoriu cu paratii ..... si ....., avand ca obiect revendicare.

Dezbaterile si cuvantul pe  fond  au avut loc  in sedinta publica de la ...., fiind  consemnate  in incheierea de sedinta de la  acea data, ce face  parte din prezenta hotarare si  cand  instanta, avand  nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da  posibilitate  partilor sa depuna concluzii scrise, a amanat pronuntarea pentru astazi, ...., ...., .....  si pentru astazi, ....., cand a  hotarat  urmatoarele:

INSTANTA,

Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de ..., sub nr..... reclamanta .... a chemat in judecata paratii .....si ..... solicitand instanta ca prin hotararea ce o va pronunta sa  fie obligati paratii sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie  imobilul situat in ... str. ..., nr...,  ..., etaj ..., ap...., sector .. compus din casa ( 2 camere si dependinte) si terenul aferent, suprafata totala a imobilului fiind de  ... mp, fiind suprafata totala ocupata de constructii, iar suprafata neocupata de constructii avand o suprafata  totala de ...mp, se dispuna  notarea litigiului in Cartea Funciara cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii sale  reclamanta a aratat ca ..... (sora reclamantei) a dobandit imobilul  in litigiu in calitate de  sotie supravietuitoare de pe urma defunctului ...... Sora reclamantei .... (sub numele de fata .....), s-a casatorit cu ...., apoi s-a recasatorit dobandind in urma casatoriei numele de  ........

A aratat reclamanta ca .... a dobandit imobilul potrivit actului de vanzare-cumparare autentificat sub nr..... si transcris in  registrul de transcriptiuni sub nr..... autentificat de Tribunalul ...., Sectia .... prin procesul-verbal nr......  si respectiv al contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. ..... si transcris sub nr..... autentificat de Tribunalul .... Sectia ...., de la parintii sai ..... si ... (care au  dobandit imobilul in litigiu de la ..... prin cumparare). Pe baza  actului de vanzare-cumparare autentificat de Tribunalul  ..., Sectia ..... la nr..... si transcris la acelasi Tribunal sun r........) imobilul in litigiu, respectiv : terenul in suprafata de ... mp, constructiile de pe el /corp A si corp B.

Mai arata reclamanta ca este singurul mostenitor al defunctei sale surori decedate la data de 10.11.2007 potrivit testamentului universal incheiat in fata notarului public ...... la data de 6 iulie 2001 (incheiere de autentificare nr......) nr......, iar ..... l-a mostenit pe  sotul sau ....., potrivit Certificatului de mostenitor nr...... emis de Notarul Public ....... In dovedirea acestor sustineri reclamanta a atasat la dosar  certificatele de mostenitor si toate actele care de stare civila doveditoare.

Se mai invoca de reclamanta ca imobilul ce face obiectul  acestui litigiu a fost preluat si detinut  abuziv  de statul roman prin Decretul nr...... la pozitia nr..... din Anexe, iar prin Dispozitia Primarului general nr....., s-a dispus restituirea in natura, in proprietatea  numitei ...., imobilul situat in .... str. ..., nr.... sector ...., cu exceptia a doua apartamente: ap.6, corp A, vandut  in baza Legii nr....., conform contractului de vanzare-cumparare nr..... si ap. nr.8 corp A+ vandut conform  contractului de vanzare-cumparare nr......

In aceste conditii, arata reclamanta, ca preluarea apartamentului fiind abuziva se considera ca Statul Roman nu a dobandit  niciodata "de jure" dreptul de proprietate asupra imobilului, a intrat doar in  posesia acestuia in mod ilegal si abuziv, exercitata prin intermediul societatilor comerciale de administrare a  fondului locativ si a autoritatilor publice, drept urmare, Statul nu putea  instraina un bun al carui proprietar nu a fost niciodata, acesta fiind si motivul pentru care la randul sau  paratii ..... si ..... nu poseda un titlu valabil, mai exact contractul de vanzare-cumparare nr......, incheiat de catre paratii cu ......., intrucat titlul paratilor provenea de la neproprietari.

Pentru toate aceste considerente  solicita reclamanta  admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.

In dovedire solicita proba cu inscrisuri.

In drept reclamanta isi intemeiaza actiunea pe  disp. art.480 si 481 Cod civil, art.984 Cod civil, art.2 din Legea  nr.10/2001 si art.112 Cod procedura civila precum si pe dispozitiile  legale care reglementeaza protectia  dreptului de proprietate si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului inclusiv protocolul nr.1 la CEDO.

Paratii au depus intampinare (fila 60) prin care au solicitat respingerea cererii reclamantei in principal ca inadmisibila si in subsidiar ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea intampinarii s-a aratat ca actiunile in revendicare privind imobilele preluate de Statul Roman in perioada regimului comunist sunt subordonate principiilor si reglementarilor legii 10/2001, iar potrivit dispozitiilor art. 20 alin 2 din acelasi act normativ persoana indreptatita are dreptul sa beneficieze doar de masuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piata a imobilului. Se mai apreciaza ca art. 26 alin 3 al legii 10/2001 da posibilitatea fostului proprietar, nemultumit de dispozitia prin care i s-a solutionat notificarea sa atace dispozitia in termen de 30 de zile de la comunicare, fiind singurul mijloc procesual prin care reclamanta sau autoarea acesteia puteau formula pretentii referitoare la apartamentul revendicat.

Mai arata paratii ca cererea reclamantei nu este intemeiata deoarece aceasta nu are un titlu de proprietate valabil, deoarece acesta a fost desfiintat ca efect al aplicarii Decretului nr. 92/1950, in schimb titlul de proprietate al paratilor este valabil si actual.

Exceptia inadmisbilitatii cererii a fost respinsa ca neintemeiata pentru considerentele aratate in cuprinsul incheierii din 9.06.2008.

Paratii au mai invocat exceptia autoritatii de lucru judecat, exceptie respinsa de instanta ca neintemeiata prin incheierea din 17.11.2008.

Prin incheierea din 12.01.2009 instanta a incuviintat pentru ambele parti administrarea probei cu inscrisuri, partile depunand, in copie, la dosar urmatoarele: certificat de deces, declaratii notariale, , testament universal, certificat de legatar universal nr. ...., certificate de casatorie, dispozitia primarului nr. ....., certificate de mostenitor ...., proces-verbal din ...., proces verbal din .... ..., contract de vanzare-cumparare din ..........., , declaratie din ...., certificat de nastere, alte inscrisuri.

Din ansamblul materialului probator, instanta retine urmatoarele :

.............. (sora reclamantei) a dobandit imobilul  in litigiu in calitate de  sotie supravietuitoare de pe urma defunctului ..............., decedat la data de .......... potrivit Certificatului de mostenitor nr............. emis de Notarul Public .......... Dupa decesul sotului, s-a recasatorit la 3.07.1981 cu ........... , iar in urma decesului acestuia la data de ......... s-a casatorit apoi cu ......... la data de ...........

Autorul .........., a dobandit imobilul ap. nr. ....... situat in ........., str. ......... nr. .., etaj ., ..., sector ..., potrivit actului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.......... si transcris in  registrul de transcriptiuni sub nr............. autentificat de Tribunalul ..........., Sectia ............. prin procesul-verbal nr.......... si respectiv al contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. ........ si transcris sub nr.............. autentificat de Tribunalul ...........Sectia ............, de la parintii sai .......... si ......... (care au  dobandit imobilul in litigiu de la  ............ prin cumparare in baza  actului de vanzare-cumparare autentificat de Tribunalul  ........., Sectia ............, la nr.......... si transcris la acelasi Tribunal sun r.5815/1919).

Reclamanta este singura mostenitoare a defunctei sale surori decedate la data de 10.11.2007, potrivit testamentului universal nr......... incheiat in fata notarului public ................. la data de ............ (incheiere de autentificare nr............).

Imobilul  ce face obiectul acestui litigiu a fost preluat de statul roman prin Decretul nr.93/1950, figurand la pozitia nr........ din Anexe, iar prin Dispozitia Primarului general nr.........., s-a dispus restituirea in natura, in proprietatea numitei .........., imobilul situat in ....... str. ......., nr...., sector ..., cu exceptia a doua apartamente: ap...., corp ... vandut  in baza Legii nr.12/1995, conform contractului de vanzare-cumparare nr...... si ap. nr.... corp ..... vandut conform  contractului de vanzare-cumparare nr.......

Instanta retine ca reclamanta este mostenitoarea surorii sale ......., proprietara imobilului revendicat, fiind astfel dovedita calitatea sa procesuala activa in actiunea in revendicare, fapt ce reiese din certificatele de mostenitor depuse la dosar, care se coroboreaza cu inscrisurile privind situatia juridica a imobilului.Instanta mai retine ca paratii au invocat aparari proprii, pretinzand existenta unui drept de proprietate de natura a-l inlatura pe cel al reclamantei.

Intrucat paratii detin, la randul sau, un titlu de proprietate asupra imobilului revendicat de reclamanta, urmeaza a se examina fundamentul (izvorul) dreptului de proprietate fiecareia dintre parti, prin compararea titlurilor acestora, pentru a stabili care este mai bine caracterizat.

Avand in vedere ca titlul de proprietate al autorului reclamantei (actul de vanzare-cumparare autentificat sub nr...... si transcris in  registrul de transcriptiuni sub nr...... autentificat de Tribunalul ..., Sectia ... prin procesul-verbal nr..... si respectiv al contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. .... si transcris sub nr..... autentificat de Tribunalul .... Sectia .....) se bucura de prezumtia de valabilitate si autenticitate aplicabila inscrisurilor autentice, fiind transcrise pentru opozabilitate fata de terti, iar dobandirea dreptului de proprietate de catre autoarea reclamantei nu a fost in vreun fel contestata, pentru determinarea titlului mai bine caracterizat se impune a se determina daca imobilul revendicat a fost preluat de catre stat cu sau fara titlu valabil.

Potrivit art. 6 alin.1 si 3 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale si bunurile dobandite de stat in perioada ........ - ............., daca au intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constitutiei, a tratatelor internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare la data preluarii lor de catre stat. Instantele judecatoresti sunt competente sa stabileasca valabilitatea titlului.

Definirea titlului valabil al statului, prin raportare la criteriile prevazute de art. 6 alin.1 din Legea nr. 213/1998 este confirmata de legiuitor si prin art. 2 alin.1 lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada ............ - ...........

Instanta apreciaza ca Decretul nr. 92/1950 nu constituie un astfel de titlu valabil, fiind in intregime neconstitutional, de la data adoptarii sale.

Astfel, potrivit art. 8 din Constitutia din 13 aprilie 1948, proprietatea particulara si dreptul de mostenire sunt recunoscute si garantate prin lege. Proprietatea particulara, agonisita prin munca si economisire, se bucura de o protectie speciala.

Prin derogare de la principiul general al protectiei proprietatii private, legea fundamentala instituia doua modalitati de privare a particularilor de dreptul lor de proprietate privata:  potrivit art. 10 din Constitutie, puteau fi efectuate exproprieri pentru cauza de utilitate publica, pe baza unei legi si cu o dreapta despagubire, stabilita de justitie. Art. 11 dispunea ca, atunci cand interesul general o cerea, mijloacele de productie, bancile si societatile de asigurare, care sunt proprietate particulara a persoanelor fizice sau juridice, puteau deveni proprietatea Statului, adica bun al poporului, in conditiunile prevazute de lege.

Spre deosebire de expropriere, nationalizarea nu presupunea acordarea vreunei despagubiri, insa domeniul de aplicare al acestei masuri a fost limitat explicit prin legea fundamentala la "mijloacele de productie, bancile si societatile de asigurare, care sunt proprietate particulara a persoanelor fizice sau juridice".

Chiar intr-o interpretare extensiva a notiunii "mijloace de productie", in sensul ca aceasta nu se limiteaza la intreprinderile industriale, ci include orice fond de comert, retinem ca nu puteau fi nationalizate decat bunurile afectate unor activitati comerciale, iar nu locuintele unor persoane particulare, a caror inchiriere nu constituie acte de comert, in sensul art.3 C.com. Acelasi aspect rezulta din interpretarea sistematica a textului, care face referire la unitati bancare si societati de asigurare.

In consecinta, Decretul nr. 92/1950 este, in integralitatea sa, contrar dispozitiilor art. 8, 10 si 11 din Constitutia in vigoare la data adoptarii sale, astfel incat nu poate constitui un titlu valabil de preluare a imobilului revendicat in proprietatea statului.

 Conform art. 2 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001, preluarea imobilelor in temeiul  Decretului 92/1950 este abuziva, iar potrivit art. 2 alin. 2, persoanele ale caror  imobile au fost preluate fara titlu valabil isi pastreaza calitatea de proprietar la data preluarii, pe care o exercita dupa primirea deciziei sau a hotararii judecatoresti de restituire, conform prevederilor respectivei legi.

 Avand in vedere ca statul nu a devenit niciodata proprietar, rezulta ca, prin contractul de vanzare-cumparare nr. ....., Primaria ....., ......., a vandut paratilor un bun care nu ii apartinea (vanzarea a bunului altuia).

In compararea titlurilor de proprietate, instanta are in vedere ca reclamanta a mostenit bunul de la un proprietar legitim, titlul acesteia fiind primul transcris, in vreme ce parata a dobandit bunul de la un neproprietar, statul roman. Intrucat vanzatorul nu era proprietarul bunului vandut si nu putea transmite un drept care nu-i apartine (nemo dat quod non habet), titlul autoarei paratei nu a produs efectul translativ de proprietate.

In ceea ce priveste dispozitiile art. 45 alin.2 din Legea nr. 10/2001, potrivit cu care actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna-credinta, acestea constituie o aplicatie a regulilor de drept comun aplicabile vanzarii lucrului altuia.

In situatia in care ambele parti sunt de rea-credinta, stiind sau trebuind sa stie ca au contractat cu privire la bunul altuia, contractul este lovit de nulitate absoluta pentru cauza ilicita (art. 966 si art. 968 C.civ). Daca ambele parti, sau cel putin cumparatorul, au fost de buna-credinta,  contractul este anulabil pentru eroarea cumparatorului asupra calitatii de proprietar a vanzatorului, determinanta la incheierea contractului. Indiferent de cauza de nulitate relativa considerata incidenta, anularea contractului are loc numai la cererea cumparatorului, persoana care se pretinde proprietara si nu are posesia bunului avand la dispozitie actiunea in revendicare.

Dispozitiile art. 1095 alin.1 C.civ. instituie regula ca plata "trebuie sa fie facuta de proprietarul capabil de a instraina lucrul dat in plata", pentru a fi valabila .

Sintagma "proprietarul capabil" se refera nu doar la capacitatea juridica (de folosinta sau de exercitiu) necesara pentru a instraina, ci si la calitatea de proprietar a vanzatorului. Potrivit art. 1095 alin.2 C.civ., cand este vorba de "plata unei sume de bani, sau a altor lucruri ce se consuma prin intrebuintare"(bunuri de gen), aceasta act  ramane valabil, in ipoteza bunei credinte a creditorului, "desi plata s-a facut de o persoana ce nu era proprietar sau care nu era capabila de a instraina". Din interpretarea per a contrario a acestui text legal rezulta ca plata facuta de un neproprietar nu este valabila.

Aceeasi concluzie rezulta din dispozitiile art. 1895 alin.1 C.civ., care reglementeaza conditiile uzucapiunii scurte.

Contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect un imobil preluat de stat fara titlu valabil, care nu este lovit de nulitate absoluta, intrucat cel putin cumparatorul este de buna-credinta, poate constitui just titlu, intrucat  provine de la un neproprietar si nu este nul (art. 1897 alin.3 C.civ.). Acest contract nu transmite proprietatea, ci constituie un element care, unit cu posesia bunului in timpul prevazut de lege (10-20 ani) si cu buna-credinta, poate duce la dobandirea originara a proprietatii.

Pentru aceleasi motive, nu se poate retine ca art. 45 alin.2 din Legea nr. 10/2001 ar consacra o preferinta a titlului fostului chirias care a cumparat imobilul preluat fara titlu valabil, in dauna titlului adevaratului proprietar.

Retinand ca imobilul in litigiu nu a trecut in mod valabil in proprietatea statului, se recunoaste, cu efect retroactiv, dreptul de proprietate al reclamantei, in calitate de succesoare a lui .........., proprietara legitima.

De altfel, dreptul de proprietate al reclamantei, nu a fost infirmat sau contestat pana in prezent, motiv pentru care constituie un bun, in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (cauza ..... c. Romaniei, par. 65).

Cu privire la principiul aparentei de drept si la buna credinta invocata de parati, prevazuta de art. 45  alin. 2 din Legea 10/2001, instanta retine urmatoarele:

In materia actelor juridice translative de proprietate incheiate intre vii, este  unanim recunoscut principiul ca un act juridic anulabil pentru lipsa calitatii de proprietar a instrainatorului este considerat, in anumite conditii, valabil, pentru a se asigura securitatea circuitului civil si stabilitatea raporturilor juridice.

 Cerintele necesare pentru aplicarea acestui principiu sunt: eroarea comuna si invincibila si buna-credinta lipsita de orice culpa sau indoiala imputabila a subdobanditorului.

Trebuie retinut ca vanzarea de catre stat a imobilului, din care a decurs imposibilitatea pentru reclamanta de a reintra in posesia imobilului, in ciuda faptului ca o judecata definitiva a fost pronuntata in acest sens, constituie, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, o ingerinta in dreptul celui interesat la respectarea bunurilor sale (.... c. Romaniei, par. 71).

Intrucat prin invocarea principiului erorii comune si invincibile parata tinde sa dovedeasca justificarea ingerintei in dreptul de proprietate al reclamantei,  instanta o va analiza prin prisma jurisprudentei relevante a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului cere, inainte de toate si mai ales, ca ingerinta autoritatii publice in beneficierea de catre reclamanta de dreptul la respectarea bunurilor sale sa fie legala (cauza ..... c. Romaniei, par. 77). Or, in speta, statul nu avea un titlu valabil pentru proprietatea imobiliara a reclamantei, iar Legea 112/1995 nu se aplica decat situatiei bunurilor cu privire la care statul avea un drept de proprietate, fara ca vreo alta dispozitie interna sa ii acorde dreptul de a vinde un bun care se gasea de facto in patrimoniul sau si pentru care  nu avea nici un titlu (..... c. Romania, par. 78).

Mai mult, la data incheierii de catre parata a contractului de vanzare-cumparare a proprietatii imobiliare era in vigoare H.G. 20/17.01.1996, republicata, care prevedea  expres, in art. 1 alin. (4) "locuintele  care au fost preluate de stat cu nerespectarea prevederilor legale in vigoare la data  respectiva sunt considerate ca fiind trecute fara titlu in posesia acestuia si nu intra sub incidenta Legii 112/1995".

Intrucat obiectul  de reglementare al Legii 112/1995 il constituie imobilele care au trecut in proprietatea statului dupa 6 martie 1945 cu titlu valabil, iar in speta aceasta conditie nu este indeplinita, instanta retine ca ingerinta in dreptul de proprietate al reclamantei a fost nelegala.

In acelasi context al analizei justificarii ingerintei in dreptul de proprietate al reclamantei, instanta retine, cu privire la validitatea aparentei de drept invocata de parata, ca aceasta trebuia sa intreprinda  toate actiunile si sa indeplineasca toate formalitatile posibile, apte sa confirme existenta dreptului vanzatorului. In lipsa acestor diligente, situatia juridica a subdobanditorului nu se datoreaza erorii invincibile, ci neglijentei acestuia.

Chiar daca titlul de proprietate asupra imobilului provenea de la stat, nu putea  reprezenta pentru parata o garantie suficienta, intrucat printr-o simpla verificare a  dispozitiilor Decretului 92/1950, parata cumparatoare ar fi avut, in mod rezonabil, indoieli cu privire la constitutionalitatea acestui act normativ si legitimitatea nationalizarii efectuate de stat.

Prin  urmare,  instanta retine ca buna-credinta a paratei nu este lipsita de orice culpa sau indoiala imputabila, nefiind intrunite cerintele cumulative ale principiului error comunis facit jus.

 Raportat la aceste considerente, instanta retine ca ingerinta in dreptul de proprietate al reclamantei este nejustificata, iar dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu a ramas in patrimoniul autoarei reclamantei, .............., deci si a reclamantei care este in prezent proprietara imobilului revendicat.

De asemenea, instanta retine ca titlul reclamantilor este preferabil fata de cel al paratilor, intrucat provine de la adevaratul proprietar (...............), in vreme ce paratii au dobandit imobilul de la un neproprietar. Reclamantii fiind proprietarii imobilului revendicat, ei au dreptul de a se bucura si dispune de lucrul lor in mod exclusiv si absolut, in limitele determinate de lege (art. 480 C.civ.).

In temeiul art. 480 C.civ., art. 973, art. 1095 alin.1 si art. 1895 C.civ., art. 6 alin.1 si 3 din Legea nr. 213/1998, instanta, constatand nelegala preluare de catre stat, prin Decretul nr. 92/1950, a imobilului ap. nr. ... situat in ...., str. .......... nr. ......, etaj ...., Corp ..., sector ..., va admite actiunea in revendicare si va obliga parata sa lase reclamantei in deplina proprietate, linistita posesie si pasnica folosinta imobilul mentionat.

In temeiul art. 129 alin.6 C.pr.civ., se va lua act ca reclamantii nu au solicitat cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite cererea  formulata de .............. cu domiciliul ales  la Cabinet de Avocat .........., cu sediul in ....., str. .......... nr..., sc...., etaj ...., ap....,sector .....  in contradictoriu cu paratii ............... si .............., ambii cu  domiciliul in ........., str. ........... nr. ...., etaj ....., Corp ....., ..., ap...., sector....

Obliga paratii sa lase reclamantei in deplina proprietate, linistita posesie si pasnica folosinta ap. nr. ...situat in ....., str. ....., nr. ..., etaj ... Corp ..., sector ...., compus din 2 camere, bucatarie, camara, baie, oficiu, vestibul, camera de serviciu la mansarda de .... mp, in suprafata utila de .... mp reprezentand o cota indiviza de 21,04 % din imobil precum si cota indiviza de 21,04 % din partile de folosinta comuna ale imobilului si .... mp teren situat sub constructie.

Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Cu drept de recurs, in termen de 15 zile de la comunicare.

 Pronuntata in sedinta publica, astazi, .............

PRESEDINTE GREFIER

.................................... .................................

1

Domenii speta

Spete similare