Opoziţie împotriva hotărârii aga. Calitate procesuală. Motivele opoziţiei.

Decizie 54 din 21.01.2005


Opoziţia formulată de către asociaţi împotriva hotărârii AGA  este inadmisibilă, deoarece dreptul de a formula opoziţia reglementată de art. 61 – 62 din Legea nr.  31/1990 aparţine numai  creditorilor sociali, creditorilor personali ai asociaţilor şi altor persoane prejudiciate, terţi faţă de societate,  iar nu asociaţilor.

Opoziţia nu se poate limita la invocarea unei creanţe, independent de indicarea pretenţiilor privind prejudiciul încercat. Ea nu reprezintă o cale de atac sau o acţiune în anularea hotărârii adunării generale. Admiterea opoziţiei are  rolul de a bloca efectele hotărârii faţă de oponent,  până la plata despăgubirilor cerute pentru repararea prejudiciului suferit,  ca urmare a hotărârii respective.

Numai în mod excepţional, în caz de nereparare a  prejudiciului patrimonial, opoziţia atrage consecinţa nulităţii, potrivit art. 57 din Legea 31/1990.

Creditoarea SC CIT SA Craiova a depus la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj, opoziţie la hotărârea adunării generale a asociaţilor SC V SRL  din 5 ianuarie 2004, de modificare a actului constitutiv referitoare la cesiunea părţilor sociale, invocând o creanţă  împotriva societăţii.

La aceeaşi  dată, asociaţii BV şi GMC, au formulat opoziţie împotriva aceluiaşi act adiţional,  invocând eroarea în care s-au aflat la încheierea acestui act juridic cu privire la situaţia financiară a firmei.

Prin sentinţa nr.1131 din 10 septembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.276/COM/2004, s-au respins opoziţiile.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs oponenta creditoare şi oponenţii asociaţi.

Recursurile sunt nefondate.

Examinând actele şi lucrările cauzei, Curtea constată că motivul de recurs invocat în baza art. 304 pct. 9 C. proc.civ. este  nefondat.

Tribunalul a reţinut în mod corect că opoziţia formulată de către asociaţi este inadmisibilă, deoarece dreptul de a formula opoziţia reglementată de art. 61 – 62 din Legea 31/1990 aparţine creditorilor sociali, creditorilor personali ai asociaţilor şi altor persoane prejudiciate, terţi faţă de societate, şi nicidecum asociaţilor. Asociaţii au la îndemână numai acţiunea în anularea hotărârii adunării generale, reglementată de art.131 din Legea 31/1990 (132 după republicarea cu modificările aduse prin Legea nr. 161/2003) iar, potrivit prevederilor art. 132 alin. 3 din Legea 31/1990 R, când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată de orice persoană interesată.

Ca urmare, nici una dintre apărările şi, respectiv, criticile formulate de către recurenţii asociaţi cu privire la fondul litigiului nu poate fi analizată în cauză. 

Recursul formulat de către creditoarea  este nefondat.

Potrivit art. 61 din Legea nr.31/1990 R, creditorii şi orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaţilor „pot formula o cerere de opoziţie prin care să solicite instanţei judecătoreşti să oblige, după caz, societatea sau asociaţii la repararea prejudiciului cauzat”.

Ca urmare, cererea nu se poate limita la invocarea unei creanţe, independent de indicarea pretenţiilor privind prejudiciul încercat.

De altfel, opoziţia nu reprezintă o cale de atac sau o acţiune în anularea hotărârii adunării generale, admiterea opoziţiei având  rolul de a bloca efectele hotărârii faţă de oponent (deşi ele rămân valabile faţă de persoanele care nu au atacat-o), până la plata despăgubirilor cerute.

Numai în mod excepţional, în caz de nereparare a  prejudiciului patrimonial, opoziţia atrage consecinţa nulităţii, potrivit art. 57 din Legea 31/1990.

Or, în cauză, creditoarea  a atacat cu opoziţie hotărârea adunării generale din 5 ianuarie 2004  şi a afirmat că are o creanţă împotriva  societăţii,  fără însă să arate - în concret -  în ce mod este prejudiciată (de ce modificarea titularilor părţilor sociale determină o imposibilitate totală sau parţială de recuperare a creanţei sale, pe câtă vreme capitalul social şi patrimoniul SC V SRL Craiova rămân nemodificate) şi fără să pretindă, potrivit legii, repararea prejudiciului.

Faţă de considerentele expuse, Curtea, constatând că prima instanţă a apreciat în mod corect că opoziţia formulată de către asociaţi este inadmisibilă, iar opoziţia promovată de către creditoarea SC CIT SA Craiova este nefondată, va respinge recursurile, potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. 1 cod procedură civilă.