Fond Funciar

Sentinţă civilă 4841 din 14.08.2013


DOSAR NR. 5987/55/2013

Fond funciar. Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 adresată direct instanţei de judecată, fără parcurgerea procedurii administrative prevăzute de acest act normativ, este prematură.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ....  reclamanta X, în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Y şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Arad, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea Comisiei judeţeane pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Arad la reconstituirea dreptului de proprietate în natură în favoarea sa, pentru suprafaţa de 6194 mp, obligarea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Y la stabilirea amplasamentului şi punerea în posesie efectivă cu suparafaţa de 6194 mp teren arabil, pe terenul identificat în tarlaua T 130, parcela cadastrală A 554 şi obligarea Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Arad la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 6194 mp teren arabil, pe terenul identificat în tarlaua T 130, parcela cadastrală A 554.

În motivare, reclamanta a arătat că, prin cererea formulată în baza Legii nr. 1/2000, a solicitat Comisiei locale Y reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 6194 mp teren arabil, în calitate de autor.

Din cartea funciară nr. 2103, nr. top 3151/4/5 a rezultat că reclamanta a deţinut în proprietate suprafaţa de 6194 mp teren arabil. La data de 10.06.2005 i s-a adus la cunoştinţă faptul că cererea va fi analizată de către Comisia locală, în funcţie de disponibilul de teren de pe raza oraşului Y sau de pe raza altor unităţi administrativ teritoriale. La data de 04.10.2012 a revenit cu o nouă cerere, iar prin adresa nr. 12570/31.10.2012, Comisia locală Y i-a comunicat faptul că, în prezent nu dispune de teren liber, iar în cazul în care în viitor se va identifica o suprafaţă disponibilă, va efectua demersurile administrative în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în natură. Reclamanta a indicat că pârâta Comisia locală Y deţine teren disponibil în tarlaua T 130, parcela cadastrală A 554, amplasament care este la dispoziţia comisiei locale de fond funciar.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 5 şi art. 6 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005, art. 18 din Legea nr. 18/1991, art. 192 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinare, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Y a solicitat admiterea în parte a acţiunii şi a considerat că s-ar impune precizarea acţiunii în sensul formulării unui capăt de cerere distinct privind radierea din anexa 39 şi înscrierea în lucrarea de fond funciar a localităţii Y în anexa 1, astfel evitându-se situaţia unei duble reconstituiri atât în natură cât şi sub forma de despăgubiri în evidenţele comisiei locale şi judeţene.

A apreciat că în speţă sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 67/2010, în condiţiile în care reclamantei i s-a validat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, însă sub formă de despăgubiri, conform Hotărârii Comisiei judeţene Arad, anexa 39 poziţia 2055.

A susţinut prematuritatea cererii sub aspectul stabilirii prin mijlocirea instanţei a unui anume amplasament, în condiţiile în care propunerea şi stabilirea amplasamentului cade în atributul exclusiv al comisiei locale, nemaiexistând vreun refuz sau vreun impediment în a proceda la reconsituirea dreptului de proprietate în natură, urmând ca punerea în posesie să se facă pe amplasamentul acceptat de către reclamantă.

În drept a invocat dispoziţiile art. 205 şi următoarele din Cod procedură civilă, Legea nr. 67/2010, art. 5 lit. c din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005.

Prin precizare de acţiune reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Y la reconstituirea dreptului de proprietate în natură pentru suprafaţa de 6194 mp, în sensul radierii sale din anexa nr. 39 (despăgubiri) de la poziţia nr. 2055 şi înscrierea în anexa corespunzătoare restituirii în natură a lucrării de fond funciar Y.

În probaţiune, s-au depus înscrisuri.

Analizând cu prioritate excepţia prematurităţii acţiunii, invocată din oficiu, instanţa constată că, potrivit art. 18 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, text de lege pe care se bazează acţiunea reclamantei, terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, sau din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, se pot restitui, la cerere, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora care au fost înscrişi în anexele privind despăgubirile la regulamentele de aplicare a legilor fondurilor funciar.

Prin urmare, o cerere cum este cea de faţă, trebuie adresată, conform capitolului 2 din Legea nr. 18/1991 şi a art. 5 din HG nr. 890/2005, comisiei locale şi nu instanţei. Rolul instanţei în procedura de reconstituire este unul limitat la verificarea legalităţii actelor întocmite de comisiile locală şi judeţeană şi nu acela de a soluţiona, în mod efectiv, în primă etapă, cererile de restituire. Instanţa intervine, conform art. 53 şi urm. Legea nr. 18/1991, în cadrul plângerii împotriva hotărârii emisă de comisia judeţeană, doar în ipoteza în care persoana îndreptăţită nu este mulţumită de soluţia asupra cererii sale de reconstituire.

În concluzie, reţinând în esenţă, că instanţa judecătorească nu se poate substitui comisiilor în procedura de reconstituire, şi că o cerere cum este cea de faţă trebuie să parcurgă acelaşi traseu (art. 18 alin. 3 cuprinde sintagma „la cerere, în condiţiile legii”) administrativ ca orice solicitare de reconstituire, observând că, în cauză, acesta nu a fost urmat, instanţa va admite excepţia prematurităţii şi, pe cale de consecinţă, va respinge plângerea.