Contestatie in anulare

ROMÂNIA

Dosar nr. 2187.3/263/2007

TRIBUNALUL GORJ

SECTIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 36

Sedinta publica de la 21 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PRESEDINTE Mirela Diaconu

Judecator Ion Stanulescu

Judecator Aurora Avramescu

Grefier Iulia Dobrescu

Pe rol  fiind solutionarea recursurilor formulate  de intimatul, Gheju Miron-Lucretiu si  intimata I.P.J Gorj împotriva sentintei numarul 2407 din 13 octombrie 2008 pronuntata de Judecatoria Motru  în contradictoriu cu petentul intimat Sulea Gheorghe si asiguratorii SC OMNIASIG SA SI SC ASIBAN SA 

La apelul nominal facut în sedinta publica a raspuns prezent recurentul intimat Gheju Miron Lucretiu, lipsa recurenta- intimata I.P.J Gorj  si asiguratorii SC OMNIASIG SA si SC ASIBAN SA  . Intimatul –petent  Sulea Gheorghe a fost reprezentat de avocatul Trusca Mircea  conform împuternicirii avocatiale numarul 4 emisa în baza contractului de asistenta juridica numarul 4 din 21 o1 2009.

Procedura legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta,  si constatându-se cauza în stare de judecata s-a acordat cuvântul pe fond.

Recurentul-intimat a solicitat admiterea  recursului sau  aratând ca nu a fost vinovat de producerea evenimentului rutier în care a fost implicat si arata sentinta recurata nu este corecta deoarece  în cauza s-a mai pronuntat o sentinta irevocabila referitoare la acelasi act de constatare si care a fost constatat nul . A depus copia sentintei la care a facut referire.

Cu privire la recursul declarat de IPJ Gorj a lasat solutia la aprecierea instantei.

Avocat Trusca Mircea  pentru petentul lipsa a solicitat respingerea ambelor recursuri ca nefondate. Referitor la sentinta invocata de petent a  aratat  ca nu are putere de lucru judecat în ce priveste pe Sulea Gheorghe deoarece acesta nici nu a fost introdus în cauza.

Contestatie în anulare

Hotarâre judecatoreasca. Opozabilitatea hotarârii judecatoresti fata de terti.

Actul jurisdictional , ca orice act juridic ,în general, produce pe lânga efecte obligatorii între parti, întemeiate pe principiul relativitatii ,si efecte de opozabilitate fata de terti.

Fata de terti hotarârea se va opune cu valoarea unui act juridic si cu valoarea unui mijloc de proba, respectiv de prezumtie relativa.

Prin cererea înregistrata initial la prima instanta petentul SGhe a contestat procesul verbal de contraventie seria  Ax nr.0182008 emis de Politia Motru la data de 02.07.2007 solicitând anularea procesului verbal contestat pe care-l considera  netemeinic si nelegal.

În motivarea cererii a aratat ca la data de 02.07.2007 a fost implicat într-un accident rutier împreuna cu un  alt autoturism  si, angajându-se în depasirea autovehiculului pe care-l conducea petentul, nu a pastrat distanta regulamentara si  l-a acrosat, ocazie cu care a fost sanctionat si  i s-a suspendat dreptul de a conduce.

Ca, masura luata de politist este nelegala si netemeinica deoarece aceste fapte nu au fost probate, neexistând dovezi care sa demonstreze ca ar fi depasit respectivul camion, conducatorul acestuia nefiind audiat.

În drept si-a întemeiat cererea pe disp.OG.2/2001.

Pentru dovada cererii  a depus la dosar procesul verbal contestat, autorizatie de reparatii si dovada si a solicitat încuviintarea probei testimoniale, proba admisa de instanta, în cauza fiind audiati martorii  C D si D Ghe.

De asemenea, a fost audiat intimatul G M la termenul de judecata din 11.12.2007

Legal citata intimata a înaintat instantei declaratiile luate cu prilejul constatarii  accidentului rutier.

Prin s.civ. nr. 3019/11.12.2007 a fost admisa cererea formulata de petentul S Ghe, anulat procesul verbal si exonerat petentul  de plata amenzii contraventionale.

Împotriva acestei sentinte civile  a declarat recurs intimatul IPJ Gorj, iar prin dec. civ. Tribunalului Gorj fost admis recursul, casata sentinta si trimisa cauza la rejudecare cu îndrumarea ca în rejudecare sa fie introduse în cauza societatile de asigurare.

Au fost introduse în calitate de asiguratori SC xxxsi SC xxxSA care, legal citate nu au formulat întâmpinare.

Procedând la analizarea probelor instanta, în rejudecare , a retinut ca la data de 2 iulie 2007 în jurul orelor 16,00 a avut loc o coliziune între petentul S Ghe si intimatul G M L,  intimata I.P.J procedând la încheierea procesului verbal prin care a retinut vinovatia ambilor conducatori auto implicati, retinând la fiecare permisul de conducere.

 Declaratiile martorilor C D, D Ghe, declaratia intimatului, schitele accidentului întocmite  de cei doi conducatori auto  au demonstrat ca  autoturismul condus de petent a încercat o manevra de depasire a unui camion în timp ce  autoturismul PEUGEOT 307  de intimatul  G M L intrase deja în depasirea autoturismului petentului, iar în executarea manevrei petentul a acrosat autoturismul intimatului.

 De asemenea s-a retinut ca martorii audiati în cauza au aratat ca  pe partea carosabila exista un autocamion ce se deplasa cu viteza foarte mica, ca între autoturismul petentului si al intimatului a existat un impact, dar impactul a avut loc  atunci când autoturismul petentului S Ghe  se afla pozitionat pe banda  sa de deplasare,  declaratiile martorilor sunt de altfel confirmate  de schitele  întocmite de  cu ocazia luarii declaratiilor petentului si intimatului GML, schite care  sunt identice.

S-a apreciat ca nu prezinta relevanta daca petentul activase sau nu semnalizare stânga  atâta timp cât impactul a avut loc  pe calea sa de rulare, mai ales ca martorul C conducatorul camionului antemergator a confirmat ca  autoturismul petentului nu efectuase manevra de depasire.

Prin urmare, instanta fondului a apreciat ca nu exista vinovatie din partea petentului astfel încât a  admis plângerea si a dispus anularea procesului verbal contestat  cu atât mai mult cu cât  prin  s.civ. nr. 2652/8.11.2007  si unde intimatul G ML a avut calitatea de petent  a fost anulat p.v. de contraventie .

Împotriva sentintei au declarat recurs intimatul G ML si  intimata I.P.J criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

 Recurenta intimata IPJ  a sustinut ca instanta de fond nu a apreciat corect asupra probatoriilor deoarece din schitele depuse si din declaratii rezulta ca petentul a efectuat manevra de depasire si deci a fost corect sanctionat.

Recurentul intimat GM-L a sustinut ca nu are nici o vina, ca petentul se deplasa cu o viteza foarte mica ceea ce împiedica bunul mers al traficului rutier în zona si ca petentul nu s-a asigurat corespunzator  sau se afla în asa numitul punct mort, când s-a angajat în depasire si a provocat accidentul. Mai sustine petentul ca în cauza de fata s-a constatat nulitatea absoluta a actului de constatare si depune la dosar copia deciziei numarul 2652din 28 martie 2007 a Tribunalului Gorj considerând ca în cauza opereaza autoritatea de lucru judecat.

 Tribunalul analizând recursul intimatei IPJ constata ca nu este întemeiat deoarece probele administrate în cauza au demonstrat ca petentul SGhe nu s-a angajat efectiv  în depasire pe un sector de drum pe care aceasta manevra era interzisa.

 Chiar daca se sustine ca declaratia martorului C D este izolata în raport de celelalte probe este de retinut ca aceasta este în deplina concordanta cu mentiunile din schitele anexe din care rezulta ca accidentul s-a petrecut pe banda de mers a petentului ceea ce exclude sustinerea ca s-ar fi aflat în depasire .

 În varianta sustinuta de recurenta, pusa în fata schitelor de la filele 25 si 26, se constata  o situatie practic imposibila, deoarece daca  petentul depasea, trebuia sa treaca peste axul drumului, pentru ca nu sunt decât doua benzi de rulare, si în acelasi timp sa se afle pe aceeasi banda de mers.

Ori, o astfel de împrejurare demonstreaza ca petentul nu se afla într-o manevra de depasire pentru ca altfel ,coliziunea s-ar fi produs pe cealalta cale de rulare pe care se afla  angajat deja,  într-o manevra similara autoturismul condus de intimatul G ML iar schitele ar fi confirmat cu siguranta pozitiile celor doua masini.

 Deci criticile nu sunt fondate pentru ca nu concorda cu nici o proba de la dosar.

 Cu privire la recursul  intimatului G ML se retine ca nici acesta nu este întemeiat.

Cu privire la hotarârea nr xxx din 8 noiembrie 2007 pronuntata  de Judecatoria Motru  , ramasa irevocabila , fata de care petentul S Ghe  a ramas tert , instanta de recurs nu poate retine existenta autoritatii de lucru judecat fata de petent,ci rasfrângerea ,sub forma opozabilitatii, a statuarilor cuprinse în respectiva hotarâre judecatoreasca irevocabila.

Recurentul ignora faptul ca hotarârile, potrivit art 1200 pct, 4 cod civil,, ca mijloace de proba  (prezumtii legale) se impun tertilor, dar acestia au posibilitatea sa faca dovada contrara acestor prezumtii care, fata de ei au caracter relativ.

În speta de fata petentul SGhe .a demonstrat cu probe contrariul.

Aceasta hotarâre , pronuntata doar  în contradictoriu cu IPJ  si cu recurentul G ML  din prezenta cauza , produce fata de acestia efectele  lucrului judecat astfel încât, în raport de art 1201 c.civ. ei nu mai pot solicita reluarea verificarii jurisdictionale asupra aspectelor deja transate în mod irevocabil

.Se constata ca recurentul G ML face confuzie între principiul relativitatii efectelor hotarârii judecatoresti (care presupune într-adevar, ca obligativitatea acestor efecte si autoritatea lucrului judecat sa se impuna numai partilor) si principiul opozabilitatii acelorasi efecte care se manifesta în relatia cu tertii, interzicând acestora sa le ignore si sa le încalce, doar cu conditia sa  nu faca dovada unei alte realitati juridice .

Ori, în cauza de fata, celalalt conducator auto, care are calitatea de tert, a demonstrat tocmai contrariul.

Urmeaza ca, în raport de motivarea de mai sus, sa se înlature sustinerea recurentului intimat  GML  referitoare la efectele sentintei anterior pronuntate si în care petentul SGhe nu a fost parte.

În ceea ce priveste critica referitoare la  netemeinicia hotarârii instantei de fond  ca urmare a unei aprecieri eronate a probatoriului nici aceasta nu se poate retine  deoarece  la fila 25 din dosarul de fond se afla depusa declaratia acestuia data în fata organelor de politie la momentul constatarii si pe care nu a contestat-o niciodata .

Din cuprinsul acesteia rezulta ca la data de 2 iulie 2007  în jurul orelor 16 intimatul recurent GML  se deplasa cu autoturismul  din directia x  spre Tg-Jiu  .

Ca, arata acesta,  desi  cunostea ca drumul era prevazut cu restrictie de depasire prin  marcajul liniei continue si a indicatorului special montat în acea zona, totusi s-a angajat în depasire deranjat de faptul ca cele doua masini din fata sa se deplasau cu viteze de 10 -20 km/h si ca astfel s-ar fi putut forma un întreg sir de masini în spatele sau.

Tot recurentul intimat GML a relatat ca , în timp ce se afla în depasire, conducatorul autovehiculului marca H în persoana petentului S Ghe, a intentionat la rândul sau sa depaseasca si atunci s-a produs practic acrosarea masinii sale.

Aceasta precizare o face si celalalt conducator auto care o  confirma astfel .

Practic, ceea ce a permis partilor sa –si conteste reciproc vinovatia si de aici  chiar actul constatator, a fost însusi cuprinsul procesului-verbal deoarece, nu se stie din ce motiv,agentul constatator a omis sa precizeze  pe care parte  fata de axul drumului s-a constatat a fi produsa coliziunea. 

Pentru ca, daca recurenta IPJ GORJ se întreaba, la un moment dat, daca este posibil ca într-un accident cu avarii la ambele autoturisme implicate, dupa pronuntarea celor doua  sentinte sa nu fie nici un contravenient, tot asa se pune si întrebarea, în legatura cu cine a gresit, fireasca de altfel, de catre cei chemati sa  analizeze  atât actul constatator întocmit de agentul  Popa Marius din cadrul IPJ –Politia x cât si cele doua schite întocmite cei doi soferi implicati, schite din care rezulta ca cei doi  au suferit avariile descrise desi se deplasau fiecare pe sensul sau, mai mult sau mai putin aproape de axul drumului.

Numai  în  functie de  clarificarea acestui  aspect se poate face si o delimitare clara a vinovatiilor, din punctul de vedere al  acceptiunii termenului de vinovatie de catre codul rutier, cu privire la cei doi conducatori auto.

Ori  instanta de fond în mod corect a sesizat, si s-a preocupat de explicarea acestui aspect  în expunerea de motive a hotarârii.

Tribunalul, constata  ca declaratiile martorilor au fost si sunt  în concordanta cu ceea ce rezulta si din schitele întocmite si aflate la pag 25 si 26 din dosar  si  din care rezulta ca petentul SGhe se afla, în mod cert la o distanta considerabila de axul drumului, spre dreapta,  pe calea sa de rulare si nicidecum pe celalalt sens pe care se afla intimatul G M L .

 Se mai retine si ca petentul SGhe, avusese intentia de depasire însa  manevra nu a fost initiata decât în faza de semnalizare pentru ca, asa cum sustin si martorii,  imediat s-a produs evenimentul rutier  iar schita anexa  îl pozitioneaza în interiorul bandei de rulare spre dreapta mult si nu  peste axul drumului, pe banda de rulaj pe care se deplasa intimatul recurent G M L, cum s-a sustinut de catre acesta doar în cadrul procesual oferit de plângerea petentului S Ghe, cei drept.

Este cert, asa cum rezulta din schite, ca  intimatul recurent  GML,  în momentul în care s-a aflat pe cealalta banda de deplasare, a avut o vizibilitate mult mai buna , si abia atunci a  constatat ca mai avea de depasit înca doua masini ,  care rulau de asemenea cu viteza redusa în acelasi sens de mers ,în fata celei în a carei depasire  tocmai se  angajase.

Si asa se poate explica si pozitionarea  la limita  sau chiar pe  sau peste  a axului  drumului a autoturismului condus de catre recurentul  intimat G M L,  pe schita anexa la declaratia sa , de la fila 25.

În concluzie, în raport de cele retinute mai sus ,sentinta instantei de fond este legala si temeinica si urmeaza a o retine prin respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de  IPJ si de recurentul  intimat GML, conform dispozitiilor art 312 cod de procedura civila.

Domenii speta

Spete similare