Drept procesual penal. Proceduri prevăzute în legi speciale. Transfer al procedurii penale. Art. 110 alin. 2 din legea 302/2004 modificată

Decizie 199/R/30.08.2010 din 30.08.2010


Drept procesual penal. Proceduri prevăzute în legi speciale.

Transfer al procedurii penale. Art. 110 alin. 2 din legea 302/2004 modificată

Imposibilitatea prezentării materialului de urmărire penală datorită faptului că învinuiţii se sustrag de la chemare în faţa autorităţilor judiciare române deşi, au fost legal citaţi nu atrage incidenţa dispoziţiilor art. 11o alin. 2 din Legea 302/2004 modificată.

Tribunalul Ialomiţa – Secţia penală, decizia penală nr. 199/R/30.08.2010

Prin încheierea pronunţată de J. S. la data de 7 iulie 2010 în cameră de consiliu s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de P. d. p. l. J. S. de transfer al procedurii penale privind pe învinuiţii Ş. C. şi Ş. S. L. de la autorităţile române, respectiv P. d. p. l. J. S. la cele spaniole.

Învinuiţii Ş. C. este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 291 Cod penal, iar Ş. S. L. este cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 290 Cod penal.

Instanţa de fond a considerat că neprezentarea materialului de urmărire penală nu constituie un motiv suficient pentru a solicita transferul procedurii penale deoarece codul de procedură penală prevede dispoziţii în ceea ce priveşte cazurile când se poate dispune trimiterea în judecată fără prezentarea materialului de urmărire penală făcând trimitere la art. 254 Cod procedură penală.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs P. d. p. l. J. S. care a fost respins prin decizia penală nr. 199/R/30 august 2010.

P. şi-a motivat cererea de transfer al procedurii penale pe dispoziţiile art. 110 alin. 2 din Legea 302/2004 modificată şi completată, apreciind că „funcţie de particularităţile cauzei”, prezenţa învinuiţilor la cercetarea penală nu poate fi asigurată şi acest lucru este posibil în statul spaniol.

Simplul fapt că învinuiţii şi-au stabilit domiciliul în Spania, ori că au un copil minor – cum susţine recurentul, nu sunt împrejurări care să atragă incidenţa dispoziţiilor art. 110 alin. 2 din Legea nr. 302/2004.

În opinia tribunalului, ar putea constitui un caz de aplicare a dispoziţiilor art. 110 alin. 2 din Legea nr. 302/2004, împrejurarea că învinuiţii ar fi cercetaţi penal în statul străin pentru alte cauze, având interdicţia de a părăsi ţara, arestaţi la domiciliu, etc., ceea ce nu e cazul în speţă.

În prezenta cauză, în legătură cu atitudinea procesuală a învinuiţilor, s-a apreciat că sunt suficiente date că aceştia se sustrag de la chemarea în faţa organului de cercetare penală, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art.  254 Cod procedură penală, privind cazuri de neprezentare a materialului de urmărire penală.

Pentru alte lucrări necesare a fi efectuate în cauză, parchetul are la îndemână alte posibilităţi create de Legea nr. 302/2004 (comisie rogatorie internaţională, audierea prin videoconferinţă).