Plângere prealabilă greşit îndreptată. Neaplicarea de către instanţa de fond a prev. art. 285 din Codul de procedură penală

Prin sentinta penala nr. 38 din 28.02.2007 a Judecatoriei Târgu Lapus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a si 10 lit. d din C.pr.pen. s-a dispus achitarea inculpatilor C.S. si C.F. pentru savârsirea infractiunii de abuz de încredere prev. si ped. de art. 213 alin. 1 din C.penal.

În temeiul art. 14 si 346 din C.pr.pen., având în vedere faptul ca nu sunt întrunite cerintele prev. de art. 998 din C.civil s-a respins actiunea civila a partii vatamate C.V.

Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a avut în vedere urmatoarele considerente:

Prin plângerea înregistrata pe rolul instantei sub nr. 1524 din 21.10.2004 partea vatamata C.V. a solicitat tragerea la raspundere penala a numitilor C.F. si C.S., cumnata si nepotul sau de frate, pentru savârsirea de catre fiecare dintre cei doi a infractiunii de abuz de încredere prevazuta de art. 213 din C.penal.

În esenta, partea vatamata a aratat în plângere faptul ca dupa arestarea sa într-o cauza penala, cei doi inculpati ar fi luat din gospodaria batrâneasca mai multe bunuri, profitând de faptul ca le fusese înmânata cheia de la acel domiciliu.

Plângerea a fost motivata în drept pe dispozitiile art. 213 din C.penal.

Prin sentinta penala nr. 112/19.04.2006, Judecatoria Târgu Lapus a dispus în cauza încetarea procesului penal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. f din C.pr.pen., ca urmare a tardivitatii plângerii prealabile formulata de catre partea vatamata C.V.

Nemultumita de hotarâre, partea vatamata a exercitat calea de atac a recursului si prin decizia penala nr. 335/R/01.08.2006, Tribunalul Maramures a apreciat ca depunerea plângerii a avut loc în interiorul termenului de 2 luni prevazut de art. 284 din C.pr.pen., motiv pentru care a dispus admiterea recursului, casarea în întregime a sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, Judecatoria Târgu Lapus.

Judecatoria Târgu Lapus a înregistrat cauza la data de 18.09.2006 sub nr. 372/319/2006.

Partea vatamata s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 38.000.000 de lei (ROL), despagubiri pentru prejudiciul material suferit, respectiv contravaloarea bunurilor însusite de catre cei doi inculpati (fila 9 dosar).

Cei doi inculpati au declarat în fata instantei ca, într-adevar, dupa arestarea preventiva a partii vatamate, au luat din domiciliul acesteia cartofi si porumb, dar nu cu intentia de a si le însusi pe nedrept, ci pentru ca au folosit o parte în aceeasi gospodarie cu ocazia pomenilor facute pentru mama partii vatamate, iar cealalta parte au folosit-o ca hrana pentru animale. Au declarat de asemenea, ca intentia lor era sa restituie aceeasi cantitate de produse agricole partii vatamate dupa ce aceasta termina de executat pedeapsa.

La cererea partii vatamate instanta a admis si administrat proba cu înscrisuri si proba testimoniala.

Cei doi inculpati au declarat ca nu solicita administrarea de probe.

Din analiza plângerii formulate instanta a retinut ca la data de 20.04.2004, partea vatamata a fost arestata preventiv pentru savârsirea infractiunii de omor calificat (fila 12 dosar recurs), omor savârsit asupra mamei sale.

Cei doi inculpati sunt sotia fratelui sau si fiul acesteia, respectiv nepotul sau de frate. Între parti a existat si un proces civil prin care partea vatamata a solicitat rezolutiunea unui contract de vânzare-cumparare prin care inculpatul C.F. a dobândit proprietatea asupra imobilului casa de locuit si teren aferent care a fost proprietatea vânzatoarei C.M., bunica a inculpatului, mama a partii vatamate si victima în dosarul penal în care partea vatamata a fost acuzata de omor. Este de mentionat faptul ca imobilul în litigiu era domiciliul partii vatamate care locuia împreuna cu mama sa. Din declaratia partii vatamate rezulta ca acest proces a fost câstigat de catre inculpat. În luna mai, anterior arestarii preventive a partii vatamate, aceasta a fost internata la cererea organelor de urmarire penala la Spitalul de Psihiatrie Sighetu Marmatiei. Pentru ca reclama existenta unor sume mari de bani în casa, i-a înmânat cheia martorului G.G. (fila 30 din dosar). În zilele urmatoare, cu ocazia urmaririi penale desfasurata în dosarul în care partea vatamata era acuzat de omor calificat, la domiciliul acesteia s-au deplasat un procuror, politisti si martorul G.G. si au constatat ca în locul unde C.V.  declarase ca are 700 de euro, respectiv sub captuseala unei haine de culoare deschisa, nu se afla nici un ban. Singurii bani gasiti în casa au fost aproximativ 30.000 lei ROL. Cu acea ocazie, procurorul a înmânat cheia de la locuinta proprietarului acesteia, inculpatul Cârtita Florin.

Ulterior, C.F. si mama sa, inculpata C.S., s-au ocupat de pomenirile traditionale necesare pentru C.M., mama partii vatamate. În acest scop au folosit cartofi din gospodaria acesteia si a partii vatamate, pe care i-au scos dintr-o groapa facuta special pentru pastrarea cartofilor de catre partea vatamata. Din gospodarie au mai folosit si porumb, care se afla depozitat în casa. Stiind ca partea vatamata se va afla în detentie o perioada mai mare de timp, au hotarât sa ia si restul de porumb si cartofi, urmând sa foloseasca aceste produce pentru hrana animalelor. Au hotarât astfel considerând ca pâna la întoarcerea partii vatamate aceste produse s-ar fi stricat si intentionau sa le restituie partii vatamate aceeasi cantitate din acele produse, dupa liberarea sa din penitenciar (fila 29 din dosar).

În baza starii de fapt mentionate mai sus, dovedita cu probele administrate, instanta de fond a retinut ca partea vatamata, datorita faptului ca se afla arestat preventiv, nu putea folosi efectiv acele produse agricole, care au fost utilizate de cei doi inculpati pentru a face pomenile care erau de datoria partii vatamate, împrejurari care denota lipsa intentiei inculpatilor de a-i produce o paguba prin însusirea pe nedrept a unor bunuri.

Având în vedere aceste considerente instanta a dispus achitarea celor doi inculpati în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedura penala.

A fost respinsa actiunea civila formulata de partea vatamata deoarece aceasta nu a dovedit contravaloarea pierderilor suferite.

Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs partea vatamata C.V. care a solicitat casarea în totalitate a hotarârii atacate si condamnarea inculpatilor pentru infractiunea savârsita, sustinând ca în cursul procesului a dovedit ca acestia au savârsit fapta pentru care a formulat plângere penala împotriva lor.

Recursul declarat în cauza este fondat dar pentru alte considerente decât cele invocate:

În conformitate cu dispozitiile legale în vigoare în perioada respectiva, instanta de judecata putea fi sesizata prin rechizitoriul procurorului (art. 264 din C.pr.pen.) ori prin plângerea penala prealabila a persoanei vatamate în cazul infractiunilor prevazute de art. 279 alin. 2 lit. a din C.pr.pen.

La începutul judecatii, la prima zi de înfatisare, potrivit art. 300 alin. 1 din C.pr.pen. instanta este datoare sa verifice, din oficiu, regularitatea actului de sesizare, încalcarea dispozitiilor legale relative la sesizarea instantei fiind sanctionata potrivit art. 197 alin. 2 din C.pr.pen. cu nulitatea absoluta.

Daca plângerea a fost gresit îndreptata, aceasta se trimite organului competent, potrivit art. 285 din C.pr.pen.

Verificând hotarârea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei, tribunalul a constatat ca instanta a fost gresit sesizata, fapta reclamata neîntrunind elementele constitutive ale infractiunii de abuz de încredere prev. de art. 213 din C.pen., ci cele ale infractiunii de furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a din C.pen., pentru care, conform legislatiei în vigoare în perioada respectiva, plângerea se adresa organului de cercetare penala sau procurorului iar sesizarea instantei se facea prin rechizitoriu.

Astfel, potrivit art. 213 din C.pen., însusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept, ori refuzul de a-l restitui, constituie infractiunea de abuz de încredere.

Dupa cum rezulta din aceasta dispozitie legala, infractiunea de abuz de încredere se grefeaza pe un raport juridic patrimonial preexistent între persoana care detine un bun al altuia si persoana de la care a primit acel bun, raport în temeiul caruia persoana care detine bunul are obligatia fie de a-l pastra si restitui la momentul convenit, fie de a-i da o anumita întrebuintare, titlul detinerii constituindu-l orice raport juridic patrimonial: depozit, mandat, împrumut de folosinta, locatiune a lucrului, gaj, etc.

Din probe a rezultat ca  între partea vatamata si inculpati nu a existat nici un raport patrimonial, faptul ca inculpatii au intrat în posesia cheii de la locuinta partii vatamate (care le-a fost predata de procuror în timp ce partea vatamata era internata în vederea efectuarii unei expertize medico-legale psihiatrice) neconferindu-le acestora nici un drept cu privire la bunurile aflate în gospodaria partii vatamate, acestea nefiindu-le predate de catre organele de urmarire penala în custodie.

Asa fiind, în raport de aceasta stare de fapt, instanta de fond trebuia sa se desesizeze si sa trimita cauza Parchetului de pe lânga Judecatoria Târgu Lapus pentru a se efectua cercetari fata de numita C.S.  – cumnata partii vatamate si numitul C.F.  – fiul acesteia, sub aspectul savârsirii infractiunii de furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a din C.pen.

În consecinta, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d, 3856 si 38517 alin. 1 din C.pr.pen. s-a admis  recursul declarat în cauza de partea vatamata, s-a casat în întregime hotarârea atacata, si în baza art. 285 din C.pr.pen. s-a trimis cauza Parchetului de pe lânga Judecatoria Târgu Lapus pentru a se efectua cercetari în sensul celor deja mentionate.

Domenii speta

Spete similare