Plângere contravenţională. Recurs

Decizie 810 din 11.11.2009


Prin decizia civila nr. 810 din 11 noiembrie 2009 a Tribunalului Arad s-a admis recursul declarat de intimata împotriva Sentintei civile nr.447/02.07.2009, pronuntata de Judecatoria  Gurahont, s-a modificat aceasta hotarâre în tot, în sensul ca s-a respins plângerea formulata de petenta  împotriva procesului verbal de contraventie nr. 4I din 01.07.2008 încheiat de intimata.

În considerentele deciziei, tribunalul a statuat ca, desi a retinut corect starea de fapt, în raport cu probatiunea administrata în cauza, prima instanta a pronuntat o hotarâre nelegala si netemeinica, prin interpretarea eronata a actelor juridice deduse judecatii si prin aplicarea gresita a dispozitiilor legale în materie.

În acest sens, lucrarile dosarului au relevat împrejurarea ca în cauza, în conformitate cu metodologia de esantionare prevazuta de Ordinul nr. 742/2004, privind aprobarea sistemului de monitorizare a calitatii benzinei si motorinei, au fost prelevate trei probe de motorina, dupa cum rezulta din procesul verbal de esantionare în vederea determinarii specificatiilor tehnice nr. 19/16.04.2008, respectiv proba laborator, contraproba si proba martor, ca proba de laborator a fost efectuata de catre institutia abilitata de catre Ministerul Economiei si Finantelor, respectiv de catre Romcontrol SA Bucuresti care a efectuat analizele de laborator în 3 laboratoare proprii, rezultatele acestora fiind constatate de catre aceste laboratoare în rapoartele de încercari nr. 36/18.04.2008, R102 – 52 – 000817 – 00290 si respectiv 0201/18.04.2008 si în baza carora a fost întocmit certificatul de inspectie nr. MEC/Ch – p/036/M/21.04.2008, prin care s-a constatat rezultatul final al analizelor, respectiv faptul ca produsul nu corespunde SR EN 590/2004 la parametrii punct de distilare, continut de sulf si continut de esteri metilici ai acizilor grasi, nu în ultimul rând, faptul ca, întrucât rezultatele încercarilor asupra probei pentru laborator au evidentiat neconformitatea acesteia cu specificatiile tehnice, s-a procedat si la analizarea contraprobei de catre Rompetrol Quality Control SRL care a întocmit raportul de încercare nr. 469/29.04.2008.

Or, în acest context, gresit a concluzionat judecatorul fondului în sensul ca nu se releva vinovatia petentei numai pentru aceea ca s-au depasit termenele de analizare a probelor, cu o zi în ceea ce priveste primele 3 rapoarte de încercari si respectiv cu 3 zile în ceea ce priveste contraproba,  câta vreme mentiunile inserate în procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei au fost dovedite într-o masura suficienta, în deplin acord cu jurisprudenta Curtii de la Strasbourg ce rezida din cauza „Anghel contra României”, iar petenta nu a administrat dovezi contrare fata de cele administrate de intimata si care se fundamenteaza pe analize stiintifice realizate de institutii acreditate în acest sens si nu în ultimul rând, nu se releva în cauza si nici nu s-a dovedit în vreun fel de catre partea interesata ca rezultatul analizelor de laborator ar fi fost viciat în vreun fel.

Pe de alta parte, apar a fi rezonabile sustinerile intimatei recurente evidentiate în motivele de recurs referitoare la faptul ca nimic nu a împiedicat-o pe petenta, în situatia în care nu a fost de acord cu rezultatele analizelor de laborator, sa solicite expertizarea probei martor, care i-a fost lasata în pastrare, în conformitate cu dispozitiile legale în materie si în nici un caz, nu poate fi acceptata ideea ce rezida din logica petentei, dar si a judecatorului fondului, cum ca expertizarea probei martor nu putea fi realizata, întrucât petenta era obligata sa o pastreze sigilata timp de 30 de zile, ceea ce implica imposibilitatea efectuarii unor analize asupra acesteia, întrucât într-o atare logica, o atare expertizare nu ar putea fi niciodata realizata în conditiile în care, dupa împlinirea termenului în discutie, se poate pune problema ca esantioanele nu mai sunt relevante, potrivit chiar cu sustinerile petentei, dimpotriva este dincolo de orice dubiu ca obligativitatea pastrarii probei martor timp de 30 de zile a fost prevazuta de catre legiuitor tocmai pentru a da posibilitatea efectuarii unei a treia expertizari care sa vina în sprijinul partii care contesta primele doua rezultate.

De altfel, prin decizia de casare nr. 148/R din 05.02.2009 a Tribunalului Arad, s-a dispus efectuarea unei expertize tocmai asupra probei martor cu obiectivele ce s-au si inserat în considerentele hotarârii mentionate, dar dispozitiile instantei au fost nesocotite pentru motivul ca reprezentantul petentei a învederat împrejurarea ca proba în discutie nu mai exista si, deci, nu mai poate fi expertizata, pentru motive care, evident, nu sunt imputabile intimatei care a întocmit procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.