Faliment

Sentinţă comercială 532 din 04.09.2006


Faliment

 

 

Creditorii DGFP si AVAS au formulat cereri de antrenare a raspunderii patrimoniale a membrilor din Consiliul de Administratie al debitoarei Societatea Agricola ,,T’’,  precum si din Comisia de cenzori, cererile fiind inregistrate sub nr. 219/F/04/1/2006 pe rolul Tribunalului Olt – Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ.

Prin cererea formulata de creditorul DGFP se arata ca persoanele parate au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura societatii fonduri , in scopul intarzierii incetarii de plati si au dispus in interes personal continuarea unei activitati care ducea in mod vadit persoana juridica la insolventa , aspecte avute in vedere de prevederile art. 137 al. 1 lit.c si f. din Legea 64/1995 R.

Se arata ca, potrivit raportului final cauzele care au dus la incetarea de plati au fost determinate de acumularea de debite la Bugetul Statului si implicit majorari si penalitati aferente acestora pe fondul unui management defectuos. Practic, membrii Consiliului de Administratie al debitoarei au inteles sa finanteze pentru o lunga perioada de timp activitatea acesteia din sumele obtinute ca urmare a neachitarii obligatiilor bugetare in contextul evident al vaditei finalitati a incetarii de plati in cazul aplicarii unei astfel de metode.

In acest context prejudiciul exista prin  prisma faptului ca societatea a ajuns in incetare de plati si creditorii nu pot fi platiti integral din averea sa.

Se arata de asemenea , ca membrii comisiei de cenzori  nu si-au indeplinit functiile si atributiile ce le reveneau , tolerand activitatea necorespunzatoare a conducerii societatii, ceea ce a contribuit la pagubirea creditorilor prin neplata obligatiilor legal datorate.

Creditorul, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului invoca in cerere pasivitatea fostilor administratori sociali si a cenzorilor in a stopa pierderile aferente perioadei 2001-2003  care au fost continue si constante .

Se precizeaza  ca neachitarea obligatiilor financiare ale societatii in conditiile pasivitatii in procurarea de lichiditati reprezinta un mijloc ruinator de a procura societatii fonduri.

Examinand cererile formulate de creditorii DGFP si AVAS  in raport cu motivele invocate, cu actele dosarului si dispozitiile  Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei, in vigoare la data solutionarii  cauzei , se constata ca cererile sunt neintemeiate pentru urmatoarele considerente;

Potrivit art. 138 (1) lit.c si f. din actul normativ mentionat, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului , persoana juridica ajunsa in stare de insolventa , sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere , precum si orice alta persoana  care a cauzat starea de insolventa  a debitorului  prin faptul ca au dispus , in interes personal , continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica  la incetarea de plati  si ca au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice  fonduri , in scopul intarzierii incetarii de plati. La aliniatul 3 se arata ca , comitetul creditorilor poate cere judecatorului sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin.1. 

Raspunderea membrilor organelor de supraveghere sau de conducere are natura juridica a raspunderii civile delictuale , fiind dominata de principiile consacrate de art. 998 din codul civil..

Astfel, pentru a se antrena raspunderea paratilor , in temeiul acestei dispozitii

legale, trebuie indeplinite cumulativ conditiile raspunderii delictuale , respectiv existenta faptei ilicite , prejudiciul , raportul de cauzalitate si vinovatie.

In cauza se constata ca aceste  conditii  nu sunt indeplinite, intrucat reclamantele creditoare nu au facut dovada savarsirii de catre parati, in concret a

faptelor prevazute la art. 138 lit.c si f.  din lege, facandu-se numai referiri generalizate la activitatea desfasurata in cadrul societatii , caracterizata ca fiind un management defectuos.

Din actele dosarului  si raportul intocmit de lichidatorul judiciar rezulta ca incetarea platilor debitoarei Societatea Agricola  T a fost generata in principal de cauze obiective  determinate de blocajul economico - financiar generalizat in economia romaneasca in perioada analizata , de neincasarea creantelor , precum si de specificul activitatii asociatiei , de retragerea terenurilor de catre membrii asociati  precum si vanzarea la licitatie  de catre banca incepand cu anul 2001 a autovehiculelor  agricole , in lipsa carora activitatea nu mai putea fi desfasurata.

In consecinta, se apreciaza  ca in cauza nu pot fi retinute motivele antrenarii raspunderii patrimoniale invocate de reclamantele creditoare , sens in care cererile vor fi respinse ca neintemeiate