Fond funciar

Fond funciar

Pe rol se afla judecarea cauzei civile având ca obiect litigiu fond funciar privind pe reclamantul V.V. în calitate de primar – preşedinte al Comisiei Locale Izvoarele – Izvoarele in contradictoriu cu pârâtii  C.F. - Izvoarele, Judeţ Olt şi Comisia Judeţeană Olt, ambele pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor.

La apelul nominal facut in sedinta publica  a răspuns pentru reclamant av. Ispas Daniel, având împuternicire avocatiala aflata la dosarul cauzei, lipsind celelalte părţi.

Procedura de citare este  legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedintă, care învederează  instanţei că nu au fost înaintate relatiile solicitate  Comisiei Locale Izvoarele.

Instanţa, în baza art. 137 alin. 1 Cod proc.civ. invoca din oficiu excepţia lipsei de interes a reclamantului în promovarea acţiunii  şi acorda cuvântul asupra acesteia.

Apărătorul reclamantului  solicita respingerea excepţiei motivat de faptul că reclamantul este subiectul de drept care a eliberat titlul de proprietate, având astfel interes în promovarea acţiunii. Se arată totodată faptul că cererea a fost promovată de către primar, iar primarul reprezintă interesul general al comunităţii şi are conform dispoziţiilor art. III din Legea nr. 169/1997 calitate procesuală activă în promovarea cererilor prin care se solicită să fie constatată nulitatea absolută a titlurilor de proprietate.

Instanţa rămâne în pronunţare asupra excepţiei lipsei de interes a reclamantului în promovarea acţiunii.

JUDECĂTORIA

I.Susţinerile părţilor şi procedura în faţa instanţei

01.Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub număr 8781/311/2010, reclamantul Primarul Comunei Izvoarele a chemat în judecată pârâţii Comisia Judeţeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi Ciurea Florian, solicitând să se constate nulitatea absolută parţială a Titlului de Proprietate nr. 27844/85/25.06.1995 emis în temeiul Legii nr. 18/1991, să se dispună înscrierea la rubrica „cetăţeanul” a prenumelui Florian în loc de Florea şi să se dispună eliberarea unui alt titlu în condiţiile legale pentru aceleaşi suprafeţe şi cu aceleaşi vecinătăţi.

În motivarea cererii reclamantul a susţinut că prin titlul de proprietate atacat s-a reconstituit numitului Ciurea Florian dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafaţă de 660 mp situat în raza teritorială a Comunei Izvoarele Judeţul Olt, însă din eroare numele beneficiarului a fost trecut ca fiind Florea în loc de Florian.

În acest sens s-a arătat că toate actele premergătoare ar fi fost emise pe numele corect al beneficiarului, conform actelor de stare civilă aparţinând acestuia.

În drept au fost invocate mai multe acte normative emise în materia fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000 şi Legea nr. 247/2005), fără însă să fie precizat în mod expres un text de lege.

În susţinerea cererii la dosarul cauzei au fost depuse copii de pe titlul de proprietate contestat şi actul de identitate al numitului Ciurea Florian.

02.Pârâţii nu s-a prezentat în instanţă şi nici nu au depus întâmpinare în cauză.

03.La termenul de astăzi instanţa a pus în discuţie din oficiu excepţia lipsei de interes a reclamantului în promovarea cererii formulate.

II.Motivarea soluţiei pronunţate

Analizând cererea formulată prin prisma excepţiei lipsei de interes, Judecătoria găseşte excepţia întemeiată pentru următoarele considerente:

04.Pentru a putea declanşa un proces civil o persoană trebuie să îndeplinească anumite condiţii, (denumite în doctrina de specialitate condiţii de exerciţiu ale acţiunii civile), respectiv să fie titularul unui drept subiectiv ori să urmărească ocrotirea unui interes personal recunoscut de lege, să aibă capacitatea de a sta în judecată, să aibă calitate procesuală activă şi să justifice un interes pentru a acţiona în justiţie.

Această ultimă condiţie pentru exerciţiul acţiunii civile – interesul – reprezintă folosul practic pe care îl justifică o persoană pentru a putea pune în mişcare procedura judiciară.

Altfel spus, pentru reclamant finalizarea procedurii judiciare trebuie să ducă la dobândirea în persoana sa a unui anume folos (patrimonial sau nepatrimonial), pentru că numai astfel el poate pretinde punerea în a acestei proceduri, conform celebrului principiu pas d’intéret, pas d’action.

05.În cvasitotalitatea doctrinei, condiţiile pe care interesul trebuie să le îndeplinească sunt acelea de a fi legitim (corespunzător cerinţelor legii materiale şi procesuale), născut şi actual (să existe la momentul la care a fost formulată cererea), personal şi direct (să aparţină celui care a formulat cererea).

06.În legătură cu această ultimă condiţie (aceea ca interesul să fie personal), concluzia care se desprinde este aceea că demersul judiciar nu poate fi motivat decât de un interes care aparţine exclusiv reclamantului. Cu alte cuvinte, reclamantul nu poate invoca nici interesul pârâtului, nici interesul unei alte persoane şi nici măcar interesul general al unei comunităţi (interesul colectiv) sau salvgardarea legii în general.

07.În afara persoanei care dobândeşte în mod concret un folos în urma finalizării procesului, acesta poate fi declanşat de o altă persoană numai în măsura în care legea îi recunoaşte expres acest drept (cum este cazul Ministerului Public care poate acţiona în instanţă pentru apărarea intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie sau ale dispăruţilor).

08.În cauza dedusă judecăţii cererea introductivă de instanţă a fost promovată de primarul comunei în care se află terenul pentru care s-a emis titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită a fi constatată.

09.Prin cerere s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate cu motivarea că numele persoanei căreia i s-a constituit dreptul de proprietate a fost înscris eronat.

10.Analizând cererea astfel formulată prin prisma considerentelor anterioare, Judecătoria constată că singura persoană care ar obţine un folos în situaţia în care cererea ar fi admisă este chiar una din persoanele chemate în judecată, respectiv pârâtul Ciurea Florian, deoarece numai acestuia îi profită înscrierea corectă a numelui său pe titlul de proprietate.

11.O primă consecinţă a acestei constări este aceea că primarul nu justifică evident nici un interes personal şi direct în promovarea acestei cereri, astfel că din această perspectivă excepţia lipsei de interes se impune a fi admisă, cu consecinţa respingerii cererii ca fiind lipsită de interes.

12.Mergând mai departe şi analizând susţinerile reclamantului conform cărora atâta vreme cât  primarul a fost indicat expres printre persoanele care au calitate procesuală activă în art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 acesta justifică şi un interes în cauză, deoarece urmăreşte prin această acţiune să asigure respectarea interesului general al comunităţii, Judecătoria le găseşte neîntemeiate din două puncte de vedere.

13.În primul rând calitatea procesuală activă este o condiţie distinctă de cea a interesului în ceea ce priveşte exerciţiul acţiunii civile. Într-adevăr primarul are calitate procesuală activă alături de prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi alte persoane care justifică un interes legitim, conform art. art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997. Această calitate procesuală nu îi conferă însă automat şi un interes în promovarea oricărei acţiuni în instanţă. El trebuie să justifice separat şi distinct de condiţia calităţii procesuale active pe care i-o conferă legea şi îndeplinirea condiţiei interesului.

14.În al doilea rând chiar dacă s-ar accepta teoria că primarul ca reprezentant al comunităţii locale este învestit cu apărarea interesului general al acesteia şi că poate promova în instanţă orice fel de acţiune în măsura în care se aduce atingere acestui interes colectiv, Judecătoria constată că în speţă nu se poate justifica nici măcar acest interes colectiv.

15.Mai exact, înscrierea eronată a numelui beneficiarului titlului de proprietate nu aduce nici un fel de atingere interesului comunităţii locale, astfel că, în eventualitatea în care cererea astfel promovată s-ar admite, corectarea numelui beneficiarului titlului de proprietate nu aduce nici un folos comunităţii locale.

16.Prin urmare, şi din această perspectivă se impune admiterea excepţiei lipsei de interes, deoarece primarul (privit ca reprezentant al interesului colectiv) nu justifică un interes legitim şi actual al comunităţii pe care o reprezintă.

17.De altfel, lipsa unui interes colectiv în promovarea prezentei cereri este determinată tocmai de lipsa unei cauze de nulitate a titlului, cauză de nulitate care în mod teoretic ar putea aduce atingere interesului general al comunităţii şi pe cale de consecinţă ar putea justifica promovarea cererii de către primar (dacă s-ar accepta teoria expusă anterior, anume aceea că art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 conferă primarului calitatea de reprezentant în instanţă al interesului general al comunităţii pe care o reprezintă).

18.Sub acest aspect Judecătoria constată că în conformitate cu art. 5 litera l) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005:

Art. 5 litera din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005 – Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale au următoarele atribuţii principale: l) identifică terenurile atribuite ilegal şi sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acţiuni în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997 cu modificările şi completările ulterioare;

19.Totodată, conform art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997, cazurile de nulitate a titlului de proprietate sunt următoarele:

Art. III din Legea nr. 169/1997 – (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;

b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;

c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege;

d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;

e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20, în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;

f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 şi în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptăţite de lege;

g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;

h) actele de vânzare-cumpărare privind construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creşe, grădiniţe, cantine, cămine culturale, sedii şi altele asemenea - ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.

20.Se poate constata deci că motivul de nulitate absolută a titlului invocat de reclamant (înscrierea greşită a numelui beneficiarului) nu se regăseşte printre cele enumerate în mod expres şi limitativ de textul de lege citat, situaţie în care prin cererea astfel formulată nu se poate tinde la constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate, ci, eventual, la modificarea (rectificarea) acestuia.

21.În aceste condiţii, lipsa unei cauze de nulitate absolută a titlului duce şi la lipsa unei atingeri aduse interesului general al comunităţii, interes care nu poate fi afectat prin înscrierea eronată a menţiunii privind numele beneficiarului titlului de proprietate.

22.Concluzionând, Judecătoria constată că primarul nu justifică un interes în promovarea prezentei cereri (nici personal şi nici colectiv), motiv pentru care excepţia lipsei de interes urmează să fie admisă, cu consecinţa respingerii cererii ca lipsită de interes.

Domenii speta

Spete similare