Fond funciar

Sentinţă civilă 5038 din 29.04.2011


Dovada dreptului de proprietate pentru reconstituirea dreptului de proprietate

Data publicare portal: 20.10.2011

Prin cererea înregistrata la data de 17.03.2009 pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. 2569/311/2009, reclamanţii S C. I, SP, SD, AC, DM, DI, PCD şi SCI au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Comisia Judeţeană O, Comisia Locală O, SE, SI, SD,  MV, SV, SP şi TD ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 2299/06.12.2006, obligarea pârâtelor Comisia Judeţeană O şi Comisia Locală O să elibereze titlul de proprietate pentru suprafaţa de 2 ha teren cu vegetaţie forestieră cu vecinătăţile şi amplasamentul din titlul de proprietate ce a fost eliberat pe numele pârâţilor şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea in fapt a cererii, reclamanţii au arătat  că s-au judecat cu pârâţii în dosarul nr. 2716/311/2007 solicitând instanţei să anuleze un titlu de proprietate ce a fost eliberat pe numele reclamanţilor pentru suprafaţa de 1 ha teren pădure, întrucât reclamanţii aveau dreptul la 2 ha teren şi nu la 1 ha cum în mod greşit le-a fost eliberat titlul de proprietate respectiv.

Reclamanţii mai arată că în dosarul respectiv a fost depus de către Comisia Locală O titlul de proprietate nr. 2299/06.12.2006 a cărei nulitate solicită instanţei să se constate în prezenta cauză, titlu eliberat pe numele pârâţilor în care este înscrisă suprafaţa de 2 ha teren. În dosarul nr. 2716/311/2007 a fost efectuată o expertiză din care rezultă că pârâţii figurează în registrul agricol doar cu un ha pădure şi nu cu două ha aşa cum a fost eliberat titlul de proprietate menţionat.

Mai arată reclamanţii că în dosarul nr. 2716/311/2007 au fost depuse înscrisuri din care rezultă că autorul pârâţilor SIC a avut doar 1 ha pădure, fapt confirmat şi de registrul agricol din anii 1951-1955 şi de asemenea, acest fapt rezultă  şi dintr-un înscris de la Arhivele Naţionale unde se precizează că autorul pârâţilor SIC apare cu menţiunea 1 ha pădure, iar autorul reclamanţilor apare cu menţiunea 2 ha pădure, documentul respectiv fiind Recensământul agricol şi al populaţiei din ianuarie 1949.

Reclamanţii mai arată că deţin practic această suprafaţă de teren, însă din eroare a fost trecută în titlul pârâţilor, acest titlu fiind nul pentru faptul că pârâţilor li s-a dat o suprafaţă mai mare decât suprafaţa înscrisă în registrul agricol.

In drept, cererea reclamanţilor nu a fost motivata.

În dovedirea acţiunii, reclamanţii au arătat că înţeleg să se folosească de proba testimonială şi proba cu înscrisuri.

In temeiul art. 112 alin. 5 C.p.c. la cerere au fost anexate, in copie, următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr. 2299/06.12.2006, încheierea nr. 312/17.03.2008 a Judecătoriei S pronunţată în Camera de Consiliu în dosarul nr. 2336/311/2008, decizia nr. 258/13.02.2008 a Tribunalului O pronunţată în dosarul nr. 2716/311/2007, încheierea nr. 313/17.03.2008 a Judecătoriei S pronunţată în Camera de Consiliu în dosarul nr. 2337/311/2008, sentinţa civilă nr. 5724/31.10.2007 a Judecătoriei S pronunţată în dosarul nr. 2716/311/2007, raportul de expertiză întocmit de expertul ME în dosarul  nr. 2716/311/2007.

Cererea  nu se timbrează cu taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.

La data de 31.03.2009 a fost depusă la dosar o cerere de intervenţie formulată de SE, fiul pârâtului SI prin care solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de intervenţie, SE  precizează că iniţial a fost emis pentru moştenitorii autorului SC titlul de proprietate nr. 1107/02.12.2002, titlu ce a fost anulat parţial prin sentinţa civilă nr. 5488/03.12.2005, în sensul completării titlului de proprietate cu numele tuturor moştenitorilor autorului, fiind ulterior emis titlul de proprietate nr. 2299/16.12.2006 în care apar înscrişi SI, SD, TD, SE, MV SV şi SP cu menţionarea suprafeţei de 2 ha definitiv. Se mai arată în cuprinsul cererii de intervenţie că SD, nepotul reclamanţilor a tăiat abuziv 60 mc lemn de construcţie de pe amplasamentul autorului pârâţilor, deşi reclamanţii deţineau titlul de proprietate nr. 7903/10.03.2004 pentru suprafaţa de 1 ha, acesta fiind motivul cererii reclamanţilor de constatare a nulităţii titlului de proprietate.

La cererea de intervenţie au fost anexate în copie următoarele înscrisuri: certificat de naştere- SE, recensământul agricol-anexă la lista de gospodărie nr. 33, registru agricol, extrase arhivele naţionale, certificat de deces SI, certificat de naştere SI, carte de identitate SE.

Prin încheierea de şedinţă din 06.04.2009 s-a prorogat discutarea cererii de intervenţie formulată de SE, iar instanţa din oficiu a dispus emiterea unei adrese către Comisia Judeţeană O şi Comisia Locală O pentru comunicarea actelor care au stat la baza emiterii  titlului de proprietate nr. 2299/06.12.2006.

La dosar au mai fost depuse următoarele înscrisuri: adresa nr. 18453/22.04.2009 a Comisiei Judeţene Olt, adresa nr. R/31/04.05.2009 a Comisiei Locale O prin care a fost înaintată, în copie, sentinţa civilă nr. 5488/03.11.2005 a Judecătoriei S, adresa nr. 798/06.06.2008 a Primăriei Comunei O, tabelul nominal cuprinzând foştii proprietari şi moştenitorii acestora cărora li se reconstituie dr. de proprietate conform Legii nr. 1/2000, fişa cu date pentru titlul de proprietate, adresa nr. 498/19.03.2009, procesul verbal de punere în posesie nr. 95/13.11.2002.

La data de 26.05.2009, reclamanţii au depus la dosar precizare la acţiune prin care au indicat pe moştenitorii pârâţilor decedaţi, în urma precizării depuse având calitatea de pârâţi, prin introducerea acestora în cauză la termenul din 22.06.2009

La data de 01.02.2010 pârâtul SE a depus la dosar întâmpinare, în care a reluat motivarea în fapt din cererea de intervenţie, invocând însă şi excepţia capacităţii de exerciţiu a reclamanţilor conform art. 161 C.p.c., pârâtul solicitând şi suma de 17.000 lei.

Prin sentinţa civilă nr. 2535 din 26.04.2010 pronunţată de Judecătoria S în dosarul nr. 2569/311/2009 a fost admisă acţiunea precizată, a fost respinsă cererea de intervenţie formulată de pârâtul SE ca rămasă fără obiect, a fost respinsă excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a reclamanţilor invocată de pârâtul SE ca neîntemeiată. Totodată, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 2299/06.12.2006 emis pe numele pârâţilor şi au fost obligate pârâtele Comisia Locală O şi Comisia Judeţeană O la emiterea unui nou titlu de proprietate pe numele reclamanţilor pentru suprafaţa de 2 ha teren fond forestier situată în comuna O, judeţul Olt cu vecinătăţile N- SG, S- IS, E- T 23, V- T 20. De asemenea, au fost obligaţi pârâţii la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâta Comisia Locală de aplicare a Legii 18/91 O şi pârâtul SE, iar Tribunalul O prin decizia civilă nr. 1004 din 11.10.2010 a admis recursurile, a casat sentinţa şi a trimis cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei S la data de 01.11.2010 sub nr. 11504/311/2010.

La data de 13.12.2010 pârâtul SE a depus precizări, în sensul că nu este de acord cu concluziile expertizei efectuată la data de 26.09.2007, la care a anexat în copie un set de înscrisuri (filele 38-52).

Prin încheierea din 11.02.2011 instanţa a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topografie, cu obiectivele stabilite prin decizia civilă nr. 1004/11.10.2010 a Tribunalului Olt  prin care a fost casată sentinţa civilă nr. 2535/26.04.2010, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 2569/311/2009, respectiv: să se stabilească dacă terenurile din titlul de proprietate nr. 2299/06.12.2006 constituie vechiul amplasament al suprafeţelor avute în proprietate de autorul S ST C A numit expert în specialitate topografie pe doamna expert CD, cu onorariu provizoriu în cuantum de 500 lei în sarcina reclamanţilor.

La data de 21.03.2011 s-a depus la dosar raportul de expertiză efectuat de expert CS (filele 97-102).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 5724 pronunţată de Judecătoria Slatina la data de 31.10.2007 în dosarul nr. 2716/311/2007 a fost admisă în parte actiunea formulata de reclamantii  ,  anulat titlul de proprietate nr.7903/70 din 10.03.2004.a fost respins capătul de cerere privind anularea titlului de proprietate nr. 1107 /2. 12. 2002 ca neîntemeiat şi a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor Comisia locală O şi Comisia Judeteană O, ambele pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la emiterea titlului de proprietate pentru suprafata de 2 ha ca prematur formulată.

A reţinut instanţa că din probatoriul administrat rezultă că autorul pârâtilor avea dreptul la reconstituirea dreptul de proprietate asupra suprafetei de 1 ha pădure astfel cum rezultă din registrul agricol 1951-1955 şi din anexa 15 pozitia 27 la Legea 18/1991, iar autorul reclamantilor S ST C are înscrisă suprafata de 2 ha pădure în BAP emis de Arhivele Nationale (fila 5 dosar), din această suprafată de 2 ha s-a reconstituit suprafata de 1 ha situată în T 20 P 13 dar, în fapt această pădure se afla în posesia pârâtului TG.Prin hotărârea nr.10036 din 27.08.2002 a fost validată anexa nr.53 cu persoanele îndreptătile a primi terenuri forestiere potrivit Legii 1/2000 unde la pozitia 67 din anexa 53 figurează înscris autorul reclamantilor SC cu suprafata de 2,10 ha teren forestier.Din această suprafată 1 ha a fost reconstituit în temeiul Legii 18/1991 şi 1,10 ha trebuia să fie reconstituită pe Legea 1/2000 însă  prin procesul verbal de punere în posesie nr.115 din 13.11.2002 a fost pus în posesie autorul pârâţilor pentru suprafaţa de 2,10 ha conform poziţiei 67 anexa 53, deşi la această poziţie figurează înscris autorul reclamanţilor Sîia St. Constantin.

Prin decizia nr. 258/13.02.2008 pronunţată de Tribunalul O a fosta admis recursul declarata de recurenţii reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. 5724/31.10.2007 şi modificată sentinţa în sensul obligării pârâtelor Comisia Judeţeană O şi Comisia Locală O la eliberarea titlului de proprietate reclamanţilor pentru suprafaţa de 2 ha teren forestier.

În esenţă instanţa de recurs a reţinut că instanţa de fond a reţinut în mod corect că autorul reclamanţilor Sîia St. Constantin a avut în proprietate suprafaţa de 2 ha.pădure , conform BAP emis de Arhivele Naţionale – fila 5 dosar, iar prin Hotărârea nr.10036 din 27.08.2002 a fost validată anexa nr. 53 cu persoanele îndreptăţite a primi terenuri forestiere potrivit Legii 1/2000 unde,  la poziţia 67 figurează înscris autorul reclamanţilor SC cu suprafaţa de 2,10 ha. teren forestier, fiind puşi în posesie moştenitorii autorului doar parţial , impunându-se obligarea comisiilor să elibereze titlul de proprietate corect sub aspectul suprafeţei de 2 ha. pădure  pe care l-a avut în proprietate autorul lor.

Faptul că titlul de proprietate eliberat iniţial pârâţilor cu nr. 1107 din 2.12.2002 a fost anulat parţial prin sentinţa civilă 5488 din 3.11.2005 , nu are relevanţă, întrucât verificarea s-a făcut exclusiv cu privire la titularii reconstituirii şi autorului corect  - sub aspectul iniţialei .

Având în vedere că prin hotărâre judecătoreasă irevocabilă a fost stabilit dreptul de proprietate al reclamanţilor instanţa urmează să constate că acest aspect este intrat în puterea lucrului judecat de care se bucură o astfel de hotărâre, intervenind efectul pozitiv al acestei prezumţii, constând în prezumţia de adevăr, adică „impunerea imperativă” a ceea ce s-a judecat, imposibilitatea de a nega „legitimitatea” celor hotărâte de instanţă; obligativitatea regulii de drept incorporată în hotărâre, precum şi cel negativ în sensul că, sub condiţia triplei identităţi de obiect, cauză şi părţi, litigiul deja tranşat printr-o hotărâre judecătorească nu mai poate fi readus în faţa instanţei.

Potrivit art. 2 din legea nr. 1/2000 În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un singur amplasament.

 (2) Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.

Prin excepţie reconstituirea nu se face pe vechile amplasamente în situaţia în care terenul solicitat a fost atribuit în mod legal către terţe persoane.

Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză, coroborat cu adeverinţa nr. 527/10.03.2011 emisă de Primăria O rezultă că la nivelul comunei punerea în posesie pe terenurile for forestier nu s-a făcut pe vechile amplasamente, ci în sole stabilite de Comisia Locală.

Având în vedere că prin sentinţa civilă nr. 5724/31.10.2007 irevocabilă prin decizia nr. 258/13.02.2008 a Tribunalului O s-a stabilit cu valoare de adevăr că în anexa nr. 53 la poziţia 67 este trecut autorul reclamanţilor, precum şi concluziile raportului de expertiză în sensul că autorul reclamanţilor a fost pus în posesie pe terenul în suprafaţă de 2 ha trecut în titlul de proprietate nr. 2299/2006(f.100-101), instanţa constată că în mod eronat au fost puşi în posesie prin procesul verbal nr. 115/13.11.2002 moştenitorii lui SIC şi nu cei ai lui S ST C.

Faţă de aceste considerente şi văzând dispoziţiile art. III lit. a din legea nr. 169/1997 instanţa urmează să admită cererea formulată de reclamanţi şi să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 2299/06.12.2006 emis de Comisia Judeţeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate şi va obliga pârâtele Comisia Locală O şi Comisia Judeţeană O la eliberarea unui nou titlul de proprietate pe nulele reclamanţilor pentru suprafaţa de 2 ha teren forestier, cu amplasamentul din procesul verbal de punere în posesie nr. 115/13.11.2002.

Având în vedere că prin cererea de chemare în judecată au fost solicitate cheltuieli de judecată, care potrivit art. 274 cod procedură civilă sunt în sarcina părţii care cade în pretenţii , instanţa urmează să admită cererea şi să dispună obligarea pârâţilor la plata sumei de 1000 lei către reclamanţi cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat (f.147).

Hotărârea a rămas irevocabilă prin respingerea recursului.