Penal - înşelăciunea (art. 215 C.p.)

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş nr. 3273/P/2oo8 din data de 15.8.2oo8, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului MMV, pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la înşelăciune, fals privind identitatea şi uz de fals, fapte prevăzute de art. 2o raportat la art. 215 alin. 1 şi alin. 2; art. 293 şi art. 291 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei faţă de inculpatul Calotă Valentin in vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la tentativă de înşelăciune, faptă prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. 1 şi 2 C.p.

Prin actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, că în data de 23.5.2oo8 inculpatul MMV s-a prezentat la sediul băncii Raiffeissen, Agenţia Bartok Bela nr. 1, din Târgu Mureş, sub identitatea falsă de IM, folosind un buletin falsificat. Acesta a încercat să lichideze un cont deschis pe numele ID şi în care IM figura ca împuternicit, de către titularul contului, să efectueze operaţiuni cu privire la acest cont, în care se aflau 75.ooo lei. Angajaţii băncii au realizat că se află în faţa unei încercări de inducere în eroare şi au anunţat organele de poliţie.

Situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu se probează cu următoarele mijloace de probă: declaraţia inculpatului MMV [ff. 7 - 1o], proces-verbal de constatare a infractiunii flagrante [ff. 2o - 23], proces-verbal [ff. 25 - 26], contractele de constituire depozite la termen nr. 1o37o262/5.5.2oo8 şi nr. 1o2271o4/21.3.2oo8 [ff. 76 - 77 şi 79 - 8o], declaraţiile deponentului privind încadrarea depozitelor [ff. 78, 81], cerere deschidere cont curent şi produse ataşate pentru persoane fizice [ff. 82 - 85], copie carte de identitate ID [f. 86], extrase de cont [ff. 87, 88], ordine de plată [ff. 89, 9o, 91, 1o8 - 1o9], note de contabilitate şi cereri de lichidare [ff. 98 - 1o2, 1o6 - 1o7], ecran istoric [ff. 117 - 125], act de identitate falsificat [f. 13o].

Tot în faza urmăririi penale, la data de 22.3 2oo7, faţă de învinuitul MMV, a fost luată măsura reţinerii prin ordonanţa de reţinere din data de 23.5.2oo8 [f. 19 dup] începând cu data de 23.5.2oo8 si pana la 24.5.2oo8. Prin încheierea penală nr. 24/24.5.2oo8 pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 24.5.2oo8 şi până la data de 21.6.2oo8 inclusiv. Recursul declarat de către inculpat împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat de către Tribunalul Mureş, Secţia penală prin încheierea penală nr. 44/R/26.5.2oo8 .Măsura arestării preventive luată faţă de inculpat a fost prelungită de două ori în cursul urmăririi penale prin încheierile penale nr. 31/19.6.2oo8 şi respectiv nr. 32/18.7.2oo8 pronunţate de către Judecătoria Târgu Mureş. În şedinţa publică din data de 15.8.2oo8 instanţa, în baza art. 3oo1 alin. 3 C.p.p. a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului. Ca urmare a recursului declarat de către inculpat împotriva acestei încheieri Tribunalul Mureş, Secţia penală, prin decizia penală nr. 432/R/18.8.2oo8 a casat integral hotărârea atacată şi în temeiul art. 3oo1 alin. 1 C.p.p. a revocat măsura arestării preventive a inculpatului.

În faza de judecată s-au readministrat mijloacele de probă din cursul urmăririi penale, administrându-se şi probe noi..

Astfel, la termenul din 14.1.2oo9 a fost audiat inculpatul MMV, a cărui declaraţie a fost consemnată si ataşată la dosar [filele 77, 78] iar la termenul de judecată din data de 11.2.2oo9 a fost audiată martora Pop Dorina, [f. 89].

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În data de 23.5.2oo8 inculpatul MMV s-a deplasat la o Agenţie a Băncii Raiffeissen situată în zona Fortuna pentru a verifica depozitul bancar aparţinând numitei ID, soţia numitului IM. Ajuns la sediul Agenţiei acesta s-a prezentat ca fiind IM folosind o carte de identitate în care era trecut ca titular numitul IM şi pe care era aplicată poza inculpatului. De la această Agenţie inculpatul a primit copii ale extrasului de cont bancar, ocazie cu care inculpatul a aflat suma existentă în cont şi numărul contului bancar.

Ulterior, inculpatul s-a deplasat la sediul Băncii Raiffeissen, Agenţia Bartok Bela din Târgu Mureş declarând că se numeşte IM şi prezentând ofiţerului de tranzacţii clienţi Pop Dorina cartea de identitate sus-menţionată. Inculpatul a declarat ofiţerului de tranzacţii că soţia sa are două conturi de depozit deschise la bancă şi că doreşte să le lichideze. Deoarece funcţionara de la bancă a avut unele suspiciuni în legătură cu actul de identitate prezentat în sensul că materialul acestuia părea mai gros decât cel al unui buletin obişnuit şi prezenta zgârieturi pe suprafaţa sa a contactat colegii săi de la Agenţia Ialomiţa unde era locul constituirii celor două depozite şi unde se afla dosarul clientului, solicitându-le prin fax o copie a actului de identitate al acestuia. Din compararea celor două acte funcţionara băncii a constatat că data emiterii acestora şi pozele de pe documente erau diferite. Ulterior numita Pop Dorina a anunţat directorul Agenţiei care s-a deplasat la poliţie pentru a sesiza cele constatate. Directorul băncii împreună cu mai mulţi poliţişti s-au deplasat la sediul Agenţiei şi au comunicat inculpatului să se prezinte la casierie pentru a-şi lua banii. Ulterior organele de poliţie şi-au declinat identitatea şi calitatea, explicând inculpatului că există suspiciuni din partea angajaţilor băncii cu privire la identitatea sa. Inculpatul a precizat că se numeşte IM prezentând o carte de identitate asemănătoare cărţii de identitate seria RR nr. o37366. Observând o neconcordanţă între datele de identificare transmise şi cele înscrise în documentul în cauză, organele de poliţie au solicitat inculpatului să-şi decline adevărata identitate. În faţa organelor de poliţie şi a martorilor asistenţi Tripon Mihai şi Pop Dorina inculpatul a declarat că se numeşte MMV.

Aceasta situatie de fapt rezulta din coroborarea declaraţiilor date de către inculpatul MMV în cursul urmăririi penale [ff. 7 - 1o dup] şi în cursul judecăţii [f. 77. 78] cu declaraţia martorei Pop Dorina [ff. 89, 9o], procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante [ff. 2o - 23 dup], copiile contractelor de constituire depozite la termen nr. 1o37o262/5.5.2oo8 şi nr. 1o2271o4/21.3.2oo8 [ff. 76 - 8o dup], extrase de cont [ff. 87, 88 dup], ordine de plată [ff. 89, 9o, 91, 1o8, 1o9 dup], note de contabilitate şi cereri de lichidare [ff. 98 - 1o2, 1o6, 1o7 dup] şi actul de identitate falsificat [f. 13o dup].

Din cele declarate de către inculpat rezultă că actul de identitate i-a fost procurat de o persoană pe nume Vali care îi solicitase anterior 4 poze şi cu care ar fi urmat să împartă suma ce trebuia să fie obţinută de către inculpat ca urmare a lichidării conturilor bancare. Urmare a investigaţiilor realizate de către organele de poliţie s-a stabilit că numitul Vali este Calotă Valentin din Braşov. Acesta, deşi a fost citat în mod repetat, nu s-a prezentat în vederea audierii sale. În privinţa acestuia, urmărit pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 alin. 1 şi alin. 2 C.p., s-a dispus prin rechizitoriu disjungerea cauzei.

În drept, fapta inculpatului MMV care în data de 23.5.2oo8, prin folosirea unei cărţi de identitate false, a încercat să inducă în eroare reprezentanţii băncii Raiffeisen Bank, Agenţia Bartok Bela din Târgu Mureş, urmărind obţinerea unui folos material injust pentru sine şi anume lichidarea unui cont în care se aflau 75.ooo lei şi care aparţinea numitei ID întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la înşelăciune prevăzute de art.215 alin. 1 şi alin. 2 C.p.

Sub aspectul laturii obiective, această infracţiune de tentativă la înşelăciune s-a realizat în primul rând printr-o acţiune de încercare de inducere în eroare a reprezentanţilor unei bănci. Inculpatul a prezentat ca adevărat faptul că era titularul cărţii de identitate pe care o avea asupra sa şi că avea împuternicirea de a efectua operaţiuni cu privire la acel cont bancar, ceea ce însă nu corespundea realităţii. Mijloacele folosite de către inculpat pentru atingerea scopului urmărit, lichidarea unui cont bancar, au constatat atât în invocarea de către aceasta a calităţii mincinoase de împuternicit cât şi în folosirea unei cărţi de identitate false. În acest mod inculpatul a încercat să creeze reprezentanţilor băncii o falsă reprezentare a realităţii. Fapta inculpatului a rămas în faza de tentativă deoarece acesta deşi a pus în aplicare hotărârea infracţională a fost depistat de către reprezentanţii băncii, astfel că urmarea socialmente periculoasă, constând în prejudicierea băncii cu suma de 75.ooo lei, nu s-a produs.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, în accepţiunea art. 19 pct. 1 lit. a C.p. Acesta a avut reprezentarea faptei sale şi a consecinţelor păgubitoare asupra patrimoniului părţii vătămate şi a urmărit producerea acestui rezultat.

Latura subiectivă a infracţiunii include şi scopul obţinerii de către inculpat pentru sine a unui folos material injust, la care nu era de altfel îndreptăţit, mai precis banii ce se aflau în contul bancar sus menţionat.

Fapta inculpatului MMV de a folosi o carte de identitate despre care cunoştea că este falsă, în vederea dovedirii calităţii sale de împuternicit cu privire la un cont bancar, aparţinând unei alte persoane, deşi nu avea o astfel de calitate, în scopul lichidării acelui cont, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals prevăzute de art. 291 C.p.

Sub aspectul laturii obiective, uzul de fals s-a concretizat printr-o acţiune de folosire a unui înscris oficial, mai precis cartea de identitate, cu toate că inculpatul cunoştea că aceasta este falsă ca urmare a aplicării pozei sale pe acest act. Acest document, falsificat prin alterare, a fost prezentat ca adevărat unor funcţionari bancari în scopul producerii unor consecinţe juridice, mai exact în scopul lichidării unui cont bancar în care se afla suma de 75.ooo lei. Înscrisul fals prezentat de către inculpat avea aptitudinea de a produce consecinţe juridice, adică putea servi ca dovadă că inculpatul ar fi fost împuternicit să efectueze operaţiuni cu privire la contul sus-menţionat. Oricum, chiar dacă în cazul băncii Raiffeisen Bank, Agenţia Bartok Bela din Târgu Mureş nu s-a obţinut lichidarea contului bancar, acest fapt nu este relevant sub aspectul realizării laturii obiective a acestei infracţiuni deoarece nu este necesar ca să se producă efectiv o consecinţă juridică, ci doar ca înscrisul falsificat şi folosit să aibă aptitudinea producerii unor astfel de efecte.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, în accepţiunea art. 19 pct. 1 lit. a C.p. Acesta a cunoscut în momentul săvârşirii faptei împrejurarea că înscrisul pe care îl foloseşte este fals.

Latura subiectivă a infracţiunii include şi scopul folosirii înscrisului fals in vederea producerii unei consecinţe juridice.

Inculpatul a avut astfel reprezentarea faptei sale şi a consecinţelor antisociale şi a urmărit acest rezultat.

Fapta inculpatului MMV de a se prezenta sub o identitate falsă în faţa reprezentanţilor băncii Raiffeisen Bank, Agenţia Bartok Bela din Târgu Mureş, folosindu-se de o carte de identitate falsă care conţinea datele de identitate ale numitului IM şi care avea aplicată poza inculpatului, cu ocazia prezentării acestuia la sediul acestei bănci în scopul lichidării unui cont bancar, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals privind identitatea prevăzute de art. 293 alin. 1 C.p.

Sub aspectul laturii obiective, falsul privind identitatea s-a concretizat prin atribuirea de către inculpat a unei identităţi care nu-i aparţinea, cu ajutorul unui înscris fals care servea pentru identificare, şi prezentarea sub această identitate în faţa reprezentantului unei unităţi bancare care era competent să soluţioneze problema în care identitatea făptuitorului trebuia avută în vedere.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, în accepţiunea art. 19 pct. 1 lit. a C.p. Acesta a cunoscut în momentul săvârşirii faptei împrejurarea că se prezintă sub o identitate falsă, urmărind şi un dublu scop: inducerea în eroare a unităţii respective şi producerea unei consecinţe juridice pentru sine. Existenţa acestei infracţiuni nu este subordonată realizării efective a acestor scopuri.

Inculpatul a avut astfel reprezentarea faptei sale şi a consecinţelor antisociale şi a urmărit acest rezultat.

Instanţa constată că în cazul inculpatului sunt întrunite condiţiile de existenţă ale pluralităţii infracţionale sub forma concursului real de infracţiuni, astfel: există trei infracţiuni [tentativă la înşelăciune , fals privind identitatea şi uz de fals] săvârşite de acelaşi subiect activ înainte de a interveni o hotărâre de condamnare definitivă pentru oricare dintre ele, astfel încât va aplica dispoziţiile art. 33 lit. a C.p.

Prin urmare, instanţa va condamna pe inculpat la o pedeapsa la individualizarea judecătorească a căreia vor fi avute in vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de articolului 72 C.p., privind condiţiile răspunderii penale precum şi regimul aplicabil concursului de infracţiuni, respectiv: dispoziţiile părţii generale a Codului penal, limitele de pedeapsa fixate în partea speciala a Codului penal, gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

La stabilirea cuantumului concret al pedepselor pe care le va aplica inculpatului MMV, instanţa va avea în vedere persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, aşa cum rezultă din copia fişei sale de cazier judiciar [f. 11 dup]. Instanţa va avea în vedere şi împrejurarea că inculpatul a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa şi a acceptat să fie audiat în legătură cu acestea în toate fazele procesului penal. La stabilirea cuantumului concret al pedepsei pe care o va aplica inculpatului, instanţa va reţine însă şi gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite.

Faţă de cele reţinute, instanţa va aplica pentru fiecare din cele trei infracţiuni săvârşite câte o pedeapsă cu închisoarea, respectiv de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la înşelăciune; 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals privind identitatea.

Deoarece în cazul inculpatului MMV sunt întrunite condiţiile de existenţă ale pluralităţii infracţionale sub forma concursului real de infracţiuni, instanţa, în baza art. 33 lit. a C.p. raportat la art. 34 alin. 1 lit. b C.p., va contopi cele trei pedepse, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare pe care o sporeşte cu o lună, pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului fiind în final de 1 an şi 7 luni închisoare.

Raportat însă la împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale şi având în vedere şi împrejurările cauzei, instanţa consideră că scopurile educativ, preventiv si represiv ale pedepsei pot fi atinse şi fără executarea efectivă a pedepsei privative de libertate, motiv pentru care instanţa, constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 81 C.p., urmează să suspende condiţionat executarea acesteia, pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 7 luni, calculat potrivit art. 82 alin. 1 C.p.

În baza art. 359 C.p.p. va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.p., a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Văzând culpa procesuală a inculpatului, în baza art. 189 şi art. 191 alin. 1 C.p.p., va obliga inculpatul la plata sumei de 65o lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat [3oo de lei pentru faza de urmărire penală şi 35o de lei pentru faza de judecată], din care suma de 24o lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu pentru faza de urmărire penală şi de judecată va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Domenii speta

Spete similare