Somatie de plata

Sentinţă civilă 576 din 23.02.2009


Sentinţa civilă nr.576

Sedinţă publică din 23.02.2009

Deliberând asupra cauzei comerciale de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de …….. sub dosar nr………….. pe rolul Judecătoriei Galaţi, creditoarea … a chemat în judecată pe debitoarea … SRL solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea debitoarei la plata următoarelor sume: … reprezentând debite şi ….. lei reprezentând penalităţi contractuale; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între părţi s-au derulat relaţii comerciale în baza contractului de închiriere nr….., având ca obiect închirierea de către creditoare debitoarei a autoturismului ARO 243 cu numărul de înmatriculare ….

Deşi, potrivit clauzelor contractuale, debitoarea avea obligaţia achitării chiriei lunare la data de 5 ale lunii următoare pentru fiecare lună, aceasta nu s-a conformat, neachitând facturile emise de către creditoare.

A mai învederat creditoarea că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.2 al.1 din OUG nr.119/2007, creanţa sa fiind certă, lichidă şi exigibilă.

Cu privire la penalităţile de întârziere, creditoarea a arătat că părţile au stabilit în art.5 din contractul de închiriere menţionat anterior că întârzierea la plată, după expirarea termenului de plată, atrage penalităţi contractuale de 0,06%, calculate la suma rămasă neachitată şi până la achitarea efectivă a acesteia, pentru fiecare zi de întârziere.

În drept creditoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile OUG nr.119/2007.

În dovedirea cererii sale creditoarea a depus la dosar următoarele înscrisuri: …..

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 39 lei în conformitate cu dispoziţiile art. 3 lit. o din Legea nr. 146/1997 şi timbru judiciar de  0,3 lei conform art. 3 alin. 1 din O.G. nr.32/1995.

În conformitate cu dispoziţiile art.242 al.2 din Codul de procedură civilă s-a solicitat de către creditoare judecarea cauzei şi în lipsa părţilor.

Debitoarea, deşi legal citată, nu a depus întâmpinare şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a propune probe şi a formula apărări.

Prin sentinţa civilă nr…… a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Galaţi, invocată din oficiu de către instanţă, declinându-se competenţa de soluţionare a cauzei la Judecătoria Tulcea.

Pe rolul Judecătoriei Tulcea cauza a fost înregistrată la data de 17.12.2008 sub dosar nr.6139/327/2008.

În cauză instanţa a încuviinţat, în temeiul art.167 Cod procedură civilă, proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind legală, concludentă, pertinentă şi utilă soluţionării cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de ……… între părţi s-a încheiat contractul de închiriere nr…………, având ca obiect  închiriere de către creditoare, în calitate de locator, debitoarei, în calitate de locatar, a autoturismului ………… numărul de înmatriculare ………, preţul pentru folosinţa autoturismului fiind de ……../lună la care se adaugă TVA.

În temeiul contractului de închiriere creditoarea a emis facturile fiscale depuse la dosarul cauzei.

În  drept, potrivit art. 2 din OUG 119/2007 procedura ordonanţei de plată se aplică creanţelor certe, lichide, exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale, nefiind incluse în sfera de aplicare a ordonanţei creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă şi nici contractele încheiate între comercianţi şi consumatori.

Potrivit art. 379 Cod procedură civilă, creanţa are un caracter cert atunci când existenţa sa rezultă din însuşi actul de creanţă sau/şi din alte acte, chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.

În cauza dedusă judecăţii, instanţa constată caracterul cert al creanţei în valoare totală de …….. lei în conformitate cu dispoziţiile art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, existenţa sa rezultând din facturile fiscale depuse la dosar, precum şi caracterul lichid, astfel cum este stabilit de art. 379 alin. 4 Cod  procedură civilă, câtimea creanţei fiind determinată şi rezultând din înscrisuri însuşite de părţi, respectiv facturile fiscale existente la dosarul cauzei.

Deşi facturile fiscale nu poartă semnătura şi ştampila debitoarei, instanţa constată că acestea au fost acceptate de către debitoare prin aplicarea semnăturii şi ştampilei pe deconturile lunare nr….; nr…..; nr…. şi nr…..

Caracterul exigibil al creanţei rezultă din faptul neplăţii preţului de către debitoare la scadenţă, împlinită cu mult înainte de data introducerii de chemare în judecată.

Întrucât creanţa solicitată de creditoare prin prezenta cerere este certă, lichidă şi exigibilă, pentru suma de ….. lei, reprezentând o obligaţie de plată a unei sume de bani şi este determinată potrivit facturilor acceptate de către debitoare, având în vedere considerentele de fapt şi de drept expuse şi constatând întrunite condiţiile cerute de art. 2 din OUG 119/2007, instanţa va admite acţiunea şi va soma debitoarea să plătească creditoarei, suma de …. lei, reprezentând debit restant.

În ceea ce priveşte penalităţile de întârziere, instanţa apreciază ca nefiind întemeiată cererea creditoarei. Astfel, instanţa reţine că părţile au prevăzut în contractul de închiriere nr….., în art.5, că întârzierea la plată, după expirarea termenului de plată, atrage penalităţi contractuale de 0,06%, calculate la suma rămasă neachitată şi până la achitarea efectivă a acesteia, pentru fiecare zi de întârziere.

Totodată, în art.6 din contract se prevede că durata contractului este de 6 luni, începând cu data de …. şi până la data de …… şi poate fi actualizat cu acordul părţilor prin încheierea de acte adiţionale.

Analizând facturile fiscale depuse la dosarul cauzei, instanţa constată că acestea au fost emise după încetarea contractului, creditoarea nefăcând dovada prelungirii contractului printr-un act adiţional.

Având în vedere natura convenţională a penalităţilor de întârziere, în lipsa unui contract valabil încheiat, care să prevadă în mod expres clauza penală, instanţa nu va obliga debitoarea să plătească creditoarei penalităţi de întârziere, motiv pentru care va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

Faţă de cele expuse mai sus, apreciind că pretenţiile creditoarei sunt justificate numai pentru suma de ….lei , în temeiul art.2 şi art.10 alin.3 din OUG nr.119/2007, instanţa va admite în parte cererea, urmând a obliga debitoarea la plata către creditoare a sumei de ….. lei reprezentând contravaloare marfă livrată, în termen de 20 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanţa va obliga debitoarea să plătească creditoarei suma de ……. lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru şi timbru judiciar.